Mihai TANASESCU: Fondul inutil al Proprietatii

Fondul Proprietatea este un esec. Am afirmat acest lucru in mai multe randuri si voi continua sa o fac. Fondul Proprietatea este un esec, in primul rand, pentru ca nu reuseste sa-si indeplineasca obiectivele pentru care a fost creat. Tot ce a reusit Guvernul sa realizeze prin construirea acestui Fond a fost sa amane pe o perioada nedeterminata problema despagubirii proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist. Toate promisiunile legate de aceasta mega-structura guvernamentala au fost incalcate. Cetatenii care ar trebui sa beneficieze de resursele Fondului sunt acum obligati sa astepte pana ce guvernantii vor reusi sa-si dea seama cum sa porneasca masinaria pe care au construit-o.
Fondul Proprietatea se confrunta cu nenumarate dificultati, atat de ordin structural, cat si de natura functionala. Portofoliul institutiei sufera in mod constant transformari, in functie de potentialul companiilor ale caror procente le "inghite" Fondul. Evaluarea portofoliului este departe de finalizare, iar procesul va dura probabil multe luni de-acum inainte. Listarea pe Bursa depinde de aprobarea CNVM, operatiune complexa si indelungata la randul sau. In aceste conditii, o data optimista pentru inceputul functionarii Fondului Proprietatea ar fi a doua jumatate a anului viitor.
Nu cu multa vreme in urma, avertizam ca principiile care constituie fundamentul Fondului Proprietatea sunt vulnerabile. Spuneam atunci ca statul roman ar putea fi dat in judecata la CEDO sau la Curtea Europeana de Justitie, ca urmare a plangerilor inaintate de fosti proprietari si care vor avea ca efect despagubiri sub forma unor plati reale. Saptamanile trecute, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca statul roman a incalcat drepturile cetatenilor sai intr-un dosar de revendicare a unui imobil. Motivatia care a stat la baza deciziei CEDO a fost ca Fondul Proprietatea nu functioneaza de o maniera capabila sa ofere despagubirile necesare cetatenilor romani care au fost deposedati abuziv in perioada regimului comunist. Judecatorii de la Strasbourg au afirmat ca titlurile de despagubire oferite la Fondul Proprietatea nu sunt proportionale cu bunul pierdut de persoanele in cauza. In consecinta, statul roman este obligat sa restituie imobilul nationalizat si sa plateasca daune materiale.
Sentinta Curtii Europene a Drepturilor Omului ridica serioase semne de intrebare cu privire la demersul oficialilor de la Bucuresti. Solutia data de judecatorii europeni in acest caz particular constituie un precedent care ar putea ameninta activitatea Fondului Proprietatea si chiar existenta sa viitoare.
Lipsa de informare publica in legatura cu natura si activitatea Fondului Proprietatea reprezinta o alta problema severa cu care se confrunta institutia. Potrivit relatarilor din presa, exista zeci de tranzactii prin care titlurile de despagubire se cesioneaza printr-un act notarial, sumele incasate de despagubiti reprezentand numai jumatate din valoarea lor nominala. Cu toate acestea, conducerea Fondului nu stie nimic despre aceste cazuri si nu intreprinde nimic pentru a le stopa.
Acest lung sir de probleme, incertitudini, zvonuri si speculatii afecteaza dramatic increderea populatiei in Fondul Proprietatea si in capacitatea Guvernului de a-i despagubi pe cei indreptatiti. Executivul condus de premierul Tariceanu reuseste in acest fel sa compromita un instrument fundamental pentru o economie de piata functionala - piata de capital.
Guvernul trebuie sa gaseasca o alta modalitate pentru a-i despagubi pe cei care au fost deposedati abuziv de regimul comunist. In plus, fiecare cetatean trebuie sa dispuna de alternative in procesul de despagubire. In cele din urma, acest proces trebuie sa nu afecteze veniturile bugetului de stat si stabilitatea financiara a tarii. O astfel de modalitate ar fi alocarea unor sume de bani in mod transparent din procesul de privatizare in bugetul statului, pe o perioada de cativa ani, de aceste fonduri urmand sa beneficieze cei care au dreptul la despagubiri.

---

Despre autor: