Manifestare culturala a unei etnii cu vechi radacini in EuropaAromanii doresc recunoasterea ca minoritate nationala

La sfarsitul saptamanii trecute s-au desfasurat la Constanta Zilele Culturii Aromane, manifestare aflata la cea de-a III-a editie. Pe parcursul celor trei zile, la care au participat aproximativ 200 de reprezentanti ai aromanilor (armani, cum isi spun intre ei) de la noi din tara cat si din strainatate, au avut loc seara muzicala cu vestiti interpreti si muzicanti aromani prezentari de moda ale unor creatoare de origine aromana, un simpozion privind rolul aromanilor in societatea contemporana si modurile de pastrare a traditiilor stramosesti, un spectacol de teatru prezentat partial in aromana.strong>

In cadrul simpozionului "Armanii si Europa" s-a dezbatut situatia si pozitia aromanilor in raport cu noul statut de cetateni europeni, la care s-a avut in vedere dezideratul european al unitatii in diversitate. La aceasta manifestare a fost prezent Romedi Arquint, presedintele Uniunii Federale a Natiunilor Minoritare, precum si alti reprezentanti ai altor organizatii europene. Cu aceasta ocazie reprezentantul EBLUL (European Bureau for Lesser Used Languages) Biroul European pentru limbi minoritare va pune bazele filialei din Romania. La Zilele Culturii Aromane au participat aromani din Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria, Franta, SUA, Austria, Germania. Dupa toate acestea, in ultima seara, la incheierea evenimentului a avut loc o serbare campeneasca: "Corlu Mari di Eschibaba", cu specific aromana, la care se asteapta prezenta a peste 1.000 de aromani. Aromanii sunt o populatie minoritara intalnita in nordul si centrul Greciei, Macedonia, Albania, Romania si Bulgaria. Ei vorbesc o limba romanica numita aromana pe care unii lingvisti o considerata ca fiind un dialect al limbii romane. La noi in tara romanii de origine aromana sunt declarati oficial 30.000 de persoane dar se presupune ca sunt de trei ori mai multi. Integrarea lor in societate se realizeaza la fel ca si in trecut, fara dificultate iar adesea acestia sunt confundati cu populatia majoritara. Astazi sunt amenintati cu pericolul de a-si pierde identitatea fiintei etnice. In societatea actuala, lipsa unor institutii care sa-i apere si promoveze identitatea, integrarea armanilor in societatile in care traiesc poate conduce la o asimilare a acestora de catre grupul majoritar si, astfel, la deznationalizarea lor. Inca din perioada Evului Mediu si pana in epoca moderna, datorita zonelor geografice in care au ales sa traiasca, armanii au avut diferite ocupatii. Pe langa pastorit, o alta ocupatie importanta a armanilor a fost "carvanaritul", adica transportarea de marfuri dinspre Orient si Peninsula Balcanica catre Europa Centrala si Occidentala. Purtati adesea in afara limitelor fizice ale spatiillor in care locuiau si intrand in contact cu alte popoare, cu obiceiuri si culturi diferite, armanii si-au construit o mentalitate care depasea frontierele unui anumit areal geografic. Natura indeletnicirii lor a condus la aparitia si dezvoltarea unor abilitati si trasaturi care le-au permis sa se adapteze la spatii si valori sociale caracteristice diferitelor grupuri etnice. Procesul de adaptare a presupus invatarea mai multor limbi si cunoasterea moravurilor si a obiceiurilor popoarelor alaturi de care convietuiau si cu care intrau in contact, dezvoltand o intelegere a diferentelor existente intre popoare si formand o deschidere fata de celalalt, fata de toleranta si respectul reciproc. Desi au trait si au avut relatii comerciale cu numeroase etnii, marea majoritate a armanilor a rezistat tentatiei de a fi asimilati de celelalte grupuri etnice. Se poate vorbi chiar de un fel de formula proprie de integrare in comunitatile in care au trait, care nu le-a afectat fiinta etnica in mod esential.

Societatea europeana, loc de afirmare si de pierdere a identitatii
In noua societate europeana, multietnica si plurilingva, cu institutii supranationale, armanii traiesc un paradox istoric: pe de o parte, ei au sansa de a-si afirma identitatea si de a fi promovati ca model de integrare intr-un spatiu multinational, iar pe de alta parte exista riscul a se transforma in cetateni europeni, fara a pastra o identitate distincta in raport cu celelalte popoare. In prezent, datorita influentei exercitate de mass-media si de tehnologia comunicatiilor, lumea devine tot mai omogena. Identitatea nu se poate pastra spontan, de la sine, ci trebuie sa cunoasca forma unui efort institutionalizat. De aceea armanii au nevoie de institutii care sa le asigure protectia iar sarcina istorica de a pastra continuitatea aromanilor revine reprezentantilor sai dar si tarii in care locuiesc. Acestia se gasesc in prezent in situatia istorica si sociala de a concepe un model de integrare in noua Europa, care sa armonizeze necesitatea pastrarii identitatii nationale cu nevoia adoptarii unei identitatii europene, supranationale. Oportunitatea de afirmare a identitatii nationale in societatea deschisa europeana, bazata pe valori si norme ale democratiei liberale, este o sansa ce nu se repeta de multe ori in istorie.

Cultura aromana, o parte a patrimoniului european
Din pacate cea mai mare parte a istoriei armanilor s-a derulat in afara scrisului, astfel incat descoperirea trecutului nu se poate sprijini pe arheologie sau pe documente istorice. Informatiile despre armani sunt destul de sporadice. In imperiul bizantin si apoi in cel otoman, informatiile despre aromani sunt furnizate de documente de curte, relativ putine, inventariate si studiate pana astazi fara mari revelatii. Studiul culturii materiale si spirituale a stramosilor armanilor este precar, patrimoniul nu este suficient cunoscut si nici integrat celui European si universal. Antropologia lingvistica, alaturi de stilistica si analiza textului, pot descifra in sistemul lingvistic ca vehicul al literaturii si in operele literare trasaturi definitorii ale sistemului cultural. Comunicarea, semnificatia semnelor si a simbolurilor, creativitatea, expresivitatea sunt mult mai importante decat elementele disparate, scoase din context, care se pot intalni si in alte sisteme culturale.

Sistem de rudenie si activitate economica
Exista o mentalitate destul de curenta in Grecia (si in Balcani), ca Uniunea Europeana foloseste drepturile omului si ale minoritatilor doar ca pe un instrument de destabilizare a statelor nationale. Mobilitatea aromanilor, toleranta, flexibilitatea, deschiderea catre tot ce este in lume, faptul ca isi construiesc identitatea prin contactul cu alte culturi, ii fac pe aromani sa fie foarte bine pregatiti pentru Noua Europa. Mobilitatea ocupatiilor traditionale ale armanilor a condus in mod na-
tural la simpatia pentru structuri politice largi care sa favorizeze libertatea de miscare. Felul in care se raporteaza la Uniunea Europeana difera in functie de tara in care traiesc, de regula ei avand aproximativ aceeasi perceptie ca cea a autoritatilor din tara in care traiesc. Un alt factor de raportare il reprezinta si apartenenta la elita tarii respective, cei care detin functii sau pozitii mai importante in societatea respectiva fiind mai tentati de o identificare cu natiunea gazda.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe