"Dosarele" lui Soljenitin

Ce ramane dupa un scriitor? Cateva carti, uneori doar una, "un nume inscris pe o carte", cateva randuri/pagini, intr-o enciclopedie sau o istorie a literaturii, un muzeu memorial care sa-i conserve cateva lucruri sau o placa pe un perete, care sa-i pomeneasca efemera existenta prin lume. Spunea pe undeva Cioran ca atunci cand a aflat ca nu stiu care piatra are o vechime de 100.000 de ani i s-a taiat cheful de a mai face ceva. Soljenitin este in viata, muncitor si neobosit, scoate carti si emite opinii, nu oboseste sa incrimineze nedreptatile istoriei sau slabiciunile si cedarile contemporanilor sai. O constiinta a epocii, un exponent de prim rang al unei prestigioase literaturi. Un mare scriitor rus din marea tagma a "marilor rusi", care au inzestrat literatura lumii cu pagini memorabile. Nu este vorba doar de simpla/mare literatura, ci si de o anume forta de implicare in destinul oamenilor si al societatii. Nu neaparat o "angajare" in pateticul sens camusian - stim bine unde au dus "angajamentele" de tot felul, ideologice, religioase sau politice - si nici o fandare prin gratioasa eschiva a "autonomiei esteticului", ci o proiectie profunda a tenebrelor sufletului omenesc. Individ sau colectiv. "Marii rusi", de la Puskin si Turgheniev, Dostoievski si Tolstoi, pana la Cehov, Bulgakov si Pasternak, "siberieni" - ca Suksin sau Astafiev - sau "exilati " precum inegalabila Nina Berberova si Vladimir Nabokov - au oferit lumii mult mai mult decat au facut-o utopiile revolutionare ale lui Lenin si Stalin, care au dat peste cap istoria ultimului secol. Drama comunismului sovietic si tragedia lumii careia i-au cazut victime milioane de oameni nu a fost nici pana azi corect si definitiv clasata. "Procesul comunismului" nu a avut loc, chiar daca in mare parte au fost si sunt cunoscute, demontate, analizate si corect evaluate, in teribile detalii si ingrozitoare amanunte, toate mecanismele terorii si crimelor unor regimuri de trista amintire.
Cand Alexander Soljenitin publica in Occident al sau "Arhipelagul Gulag" socul este imens. Vor trebui sa treaca niste ani ca "vest"-ul, capitalist si democratic, sa perceapa ororile unui "est" totalitar si profund nedemocratic. Si opinia publica mondiala sa realizeze dimensiunile catastrofei: o utopie derapata in teroare si multiple crima. Binele nu se poate temeinici prin crima organizata. Atitudinea si consecventa unui simplu scriitor, forta lui de a nu ceda in fata Raului si Terorii au facut din Soljenitin un punct de reper pe harta istoriei europene. Guvernul sovietic a luat o masura extrema vizavi de "dusmanul poporului", cum era catalogat scriitorul rus: il face "pachet" si-l expulzeaza din URSS. Gata, am scapat de un ticalos! Autoritatile s--au inselat amarnic: lui Soljenitin nu i se va inchide nici gura, nici nu i se va mai putea interzice sa scrie: felul lui de a protesta impotriva ororilor comunismului sovietic. Sau de aiurea. Paginile memorialistice din "Ca bobul intre pietrele de moara" (Editura Humanitas, 2006) aduna in cele 400 de pagini toata experienta de viata a scriitorului de dupa expulzarea in vest. Laureatul Nobel, Heinrich Boll il preia pe laureatul Nobel Alexandr Soljenitin: incepe destramarea unui Imperiu. Alaturi de Nixon, Papa Ioan Paul II-lea si Gorbaciov, Soljenitin este dintre cei care vor schimba cursul istoriei comunismului. Si fata Europei. Un om care noteaza, cu infrigurarea si patetismul care-l caracterizeaza, tot ce traieste el intr-o "lume libera". Nimic nu mai este ca inainte. Si departe de a fi o lume perfecta - rusul se loveste de numeroase oprelisti, de la sicane administrativ-birocratice, si pana la mizerii lumesti legate de editori si aspectele materiale ale publicarii propriilor carti - este clar ca Soljenitin duce o viata noua. Dupa decenii de lipsuri si vexatiuni, dupa ani cumpliti de detentie si chinuri, Soljenitin se poate bucura si de calatorii, si de atentia si aprecierile lumii literare sau academice. Dar poate dormi si linistit ca nu trebuie sa-si ascunda sau arda manuscrisele de teama KGB-ului. Sunt multe-multe extraordinare povesti, unele tandre, altele oribile, in functie de protagonisti, in cele decupate de Soljenitin din propria biografie si experienta de viata. Sunt ani "mai altfel" decat a avut parte pana atunci. Poate sa-si faca proiecte, sa aiba grija de familie si cei dragi, sau sa gestioneze Fondul Rus, bani castigati de el de pe urma "Arhipelagului Gulag" care se duc sa ajute pe conationalii lui aflati inca in puscarii si familiile lor. Cartile lui Soljenitin sunt un cap de acuzare teribil la adresa sistemului (nu doar concentrationar) comunist. Tot la "Humanitas" au mai aparut si sunt disponibile "Vitelul si stejarul", alte doua masive volume memorialistice, cat si "Rusia sub avalansa", o incisiva radiografie, o meditatie critica asupra destinului Rusiei de dupa destramarea URSS. Bune pagini de analiza istorica si politica, chiar daca nu im-partasim intrutotul opiniile scriitorului. Nu stim daca publicul romanesc, strivit de greutatea celor cuprinse in dosarele ce sunt scoase la lumina in aceste saptamani, are rabdarea necesara sa parcurga inepuizabilul torent epic al lui Soljenitin, dar macar intre doua emisiuni TV si rasfoitul ziarelor si tot ar merita scurte/lungi incursiuni in trecutul lui. Care, din nefericire, este si al nostru.

---

Despre autor: