Arivism, o aviditate oarba de glorie, iubire pasionala si depravare: iata cateva dintre ingredientele unei povesti care avea sa zguduie New York-ul anilor 40. Povesteste metropola americana a acelor vremuri trecute regizorul american Brian de Palma,
Arivism, o aviditate oarba de glorie, iubire pasionala si depravare: iata cateva dintre ingredientele unei povesti care avea sa zguduie New York-ul anilor 40. Povesteste metropola americana a acelor vremuri trecute regizorul american Brian de Palma, in ultima sa creatie cinematografica "Black Dhalia" ("Dalia Neagra"), aleasa sa inaugureze editia din aceasta toamna a festivalului de film de la Venetia. Avand ca sursa de inspiratie romanul omonim de James Ellroy, filmul lui De Palma reprezinta ecranizarea unuia dintre faimoasele cazuri ramase nerezolvate din istoria Statelor Unite: asasinarea starletei Elizabeth ("Betty") Short: o tanara de 22 de ani aspiranta la cariera de actrita, al carei cadavru gasit sectionat, cu organele interne extirpate, a tulburat o intreaga generatie.
Astfel, ceea ce - dupa confesiunile regizorului - a constituit "obsesia vietii sale" a devenit astfel o opera de arta, una dintre favoritele pentru premiul "Leul de Aur". "Imaginile acestei tinere ucise cu bestialitate m-au bantuit toata viata", a dezvaluit, la Lido, Brian de Palma, povestind impresia avuta cu mult timp in urma, cu ocazia lecturii cartii: "un noir de exceptie care nu credeam, insa, ca ar fi putut fi vreodata ecranizat, avand in vedere complexitatea subiectului. Ulterior, insa, dupa experienta avuta cu "L.A. Confidential" am inteles ca operatia era posibila."
Cazul cunoscut in Statele Unite sub denumirea "Black Dhalia", emblema a unei "societati neschimbate, in criza", "marcase", initial, insasi existenta autorului cartii, scriitorul James Ellroy, a carui mama a fost ucisa in 1958 si in cazul careia, precum si in cel al lui Elizabeth Short, nu au fost descoperiti niciodata asasinii. Scriitorul, desi a intreprins numeroase cercetari si anchete, a infirmat, asemeni regizorului De Palma, ipoteza conform careia individualizarea asasinului ar fi scopul filmului atat de elogiat de critica. "The Black Dhalia" are protagoniste feminine de exceptie: Mia Krishner, interpreta lui Elisabeth Short, o surprinzator de senzuala Hillary Swank, "la femme fatale" a filmului, precum si pe tanara actrita Scarlet Johansson. Brian de Palma, atras inevitabil, asemenea lui Alfred Hitchcock de povestile "noir", a declarat ca lucreaza la un alt thriller: a doua parte a peliculei "The Untouchables" (indeosebi perioada de sumbra "glorie" a lui Al Capone, incheiata cu masacrul de Sfantul Valentin), avand ca loc de desfasurare a actiunii tocmai splendida laguna venetiana. In viziunea lui Ellroy, regizorul contemporan, insa, pare a fi "mai curajos, mai complex, stapanind in acelasi timp perfect tehnicile de manipulare hitchcockiene".
Perioada obscura a lui Truman Capote si lumea imigratiei la Lido
De Seta: "Imigratia, salvarea lumii occidentale"
"Infamous"("Infam") in regia lui Douglas McGrath (la sectiunea "Orizonturi") si "Scrisori din Sahara" de Vittorio de Sica (la sectiunea "Eveniment", in afara concursului) sunt alte doua revelatii ale celei de-a 63-a editii a festivalului venetian. Filmul lui McGarth - cu o distributie de zile mari: Daniel Craig, Toby Jones, Sandra Bullock, Gwyneth Paltrow, Isabella Rosselini si Sigourney Weaver - povesteste perioada de trecere de la perioada solara a unui mit al literaturii americane, precum Truman Capote, la o epoca existentiala blestemata, amara, culminand cu declinul sau.
Cat despre documentarul-drama al lui De Seta (nume-simbol al liricii cinematografice neorealiste), temele sunt vaste si extrem de actuale: sudul lumii, rasismul, dificultatile de integrare ale imigrantilor, precum si efectul de scurt-circuit intre speranta unui Eldorado, cautarea unei noi vieti si conservarea propriei identitati si a traditiilor. Ce l-a determinat pe De Seta sa aleaga astazi aceasta tema "delicata", care risca sa deranjeze anumite curente politice? Convingerea profunda in legatura cu faptul ca "imigrantii reprezinta salvarea lumii occidentale". Impreuna cu dorinta "de a restitui demnitatea persoanelor care n-o au, cu alte cuvinte de a redimensiona ingamfarea noastra occidentala care ne face sa credem ca suntem buricul pamantului. Dorinta de a ajuta oamenii sa inteleaga faptul ca exista religii, culturi, realitati diverse" au fost cuvintele lui Vittorio de Seta, acest artist octogenar cu suflet tanar. Si, mai ales, faptul ca diferit nu inseamna inferior.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.