Cine zice, ala e!

Scriam, in urma cu 2 saptamani, ca toate datele economice din ultima perioada ne indeamna sa fredonam: "Oficial, ne merge bine". Si ca luna august a adus numai succese. Si eram tentat sa cred ca economia unei tari nu poate suporta atatea vesti bune intr-un timp atat de scurt. Si mi se parea ca e ceva putred. Avem acum o veste care pune la indoiala toate aceste succese.
Vestea asta vine dinspre buget. Mai exact deficitul bugetar, adica diferenta dintre veniturile bugetare si cheltuielile bugetare. Care deocamdata e in favoarea veniturilor, cu un plus de vreo 900 de milioane de euro, dar care, la finalul anului, este prognozata sa vina in favoarea cheltuielilor, cu vreo 3 miliarde de euro pe minus. Adica, in 5 luni care au mai ramas, bugetul se pregateste sa cheltuiasca in plus fata de ceea ce va incasa - vreo 4 miliarde de euro. Pe ce se vor cheltui atat de multi bani in atat de putin timp? Greu de spus, de aceea asteptam rectificarea bugetara.
Sa luam istoria deficitului bugetar. Proiectul de buget pe 2006 statua un deficit bugetar de 0,5 la suta din PIB. Nici nu s-a incheiat bine primul trimestru, ca finantele au majorat tinta de deficit, in aprilie, la 0,9 la suta din PIB. De ce? Cand bugetul era inca pe plus? Iata o intrebare. Iar o a doua intrebare este legata de faptul ca, inainte de sfarsitul celui de-al doilea trimestru, guvernul mai face o rectificare, care duce deficitul prognozat la 2,5 la suta din PIB. Ca acum sa se vorbeasca de o a treia rectificare si de a patra tinta de deficit bugetar in mai putin de 12 luni, care modifica tinta de la 2,5 la 2,7 la suta.
Aceasta modificare pare cel putin bizara. Remarcam, la mijlocul lunii august, discursul guvernatorului Mugur Isarescu. Vorbind despre inflatie in fata jurnalistilor, guvernatorul jubila. Avea si de ce, pentru ca inflatia pe primele 7 luni ale anului, potrivit statisticii, era de numai 2,78 la suta. Asta in conditiile in care pretul gazelor s-a majorat cu peste 20 la suta, tigarile s-au scumpit cu mai bine de 50 la suta, iar pretul carburantilor s-a majorat cu 9 procente in lei. Atat de bucuros era guvernatorul incat nu a putut sa nu se abtina sa isi exprime in premiera parerea despre cota unica: "S-ar putea ca, dupa 8 trimestre, sa vedem ca aceasta cota unica isi arata efectele pozitive".
In fericirea domniei sale, guvernatorul parea ca se abtine cu greu de a mai da o veste buna, legata de o temere a bancii centrale. Si anume, deficitul bugetar. Cu perspectiva ca Executivul sa treaca de la excedent de 1 la suta la deficit de 2,5 la suta, bucuria guvernatorului ar fi putut fi umbrita de apetitul de cheltuitor al guvernului Romaniei. Pentru ca 3 miliarde de euro cheltuite in plus fata de venituri genereaza cresterea consumului (guvernamental), care in final se reflecta in preturi. In majorari de preturi, adica in inflatie. O fraza a guvernatorului mi-a atras insa atentia. Care se referea fix la acest deficit: "Din ultimele discutii avute cu ministrul Finantelor, am fost asigurat ca a crescut foarte mult colectarea veniturilor la bugetul de stat, incat s-ar putea ca acest deficit sa nu fie realizat la parametrii stabiliti. O sa il las pe ministrul Finantelor sa va spuna cifra", zicea guvernatorul. Mugur Isarescu lasa practic sa se inteleaga ca deficitul bugetar va fi mult mai mic de 2,5 la suta, dar refuza sa isi asume aceasta afirmatie. M-am intrebat de ce. Iar raspunsul a fost ca Mugur Isarescu a refuzat sa se compromita, pronuntand o cifra avansata domniei sale de primul ministru de Finante al Romaniei in al carui discurs cifrele au un rol secundar. Si am avut dreptate, pentru ca, vedem acum, "avalansa" de venituri la bugetul de stat se traduce de fapt prin pierderi, care majoreaza deficitul bugetar prognozat cu 200 de milioane de euro. Guvernatorul nu a muscat din gogoasa lui Sebastian Vladescu si l-a lasat pe ministrul de Finante sa se compromita cu povestea veniturilor care ar sufoca bugetul de stat. Pe principiul "cine zice, ala e". De unde ar proveni de fapt diferenta de deficit? Pai e simplu, cheltuielile se majoreaza mai mult decat incasarile. Pe ce s-ar putea duce aceste cheltuieli? Inclin sa cred ca spre salarii, ca mita electorala, intrucat se pare ca intreaga clasa politica se pregateste de anticipate.
Imi este din ce in ce mai clar ca guvernul piloteaza avionul economiei cu o aripa si cu o rugaciune in locul celei de-a doua aripi. Aripa ar fi cota unica, iar rugaciunea ar fi ca aceasta sa nu isi arate efectele globale pana la alegeri, eventual anticipate. Ce a facut pana acum cota unica? A aruncat bani pe piata, bani care s-au dus in consum, si intrucat cererea suplimentara nu a putut fi satisfacuta din productia interna, oferta a venit din import. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record, consumul a crescut (incasarile mari din TVA), presiunile inflationiste s-au majorat, dar ele au fost anulate prin calcule statistice si prin aprecierea leului. De fapt, asta este rugaciunea guvernului. Sa dureze, pentru ca atunci cand calculele statistice nu vor mai reusi sa mascheze inflatia, iar cand leul va inceta sa se mai aprecieze, toate vor presa pe preturi. Deja preseaza mai mult, pentru ca exista dovezi clare care arata ca inflatia isi va schimba sensul in urmatoarele luni: de pe panta descendenta, o va lua din nou in sus. Inflatia pe primele 7 luni, de numai 2,78 la suta, iar cea pe iulie, de 0,11 la suta ne arata ca directia preturilor se va inversa in urmatoarele luni, pe motiv ca nu mai au unde sa scada. In acest caz, consumatorii si mediul de afaceri ajung sa se astepte la inflatie viitoare, iar aceste asteptari vor crea ceea ce se numeste "spirala". Spirala salarii-preturi. Preturile urca, asa ca salariatii vor cere majorari salariale, care ii fac pe patroni sa majoreze preturile, iar salariatii sa ceara noi majorari salariale. Iar preturile urca in spirala. S-a mai intamplat in Romania si imi e tare teama ca suntem pe punctul de a se intampla din nou.

---

Despre autor: