Inaugurarea expozitiei consacrate refugiului, "Drumuri impuse" ("Erzwungene Wege"), la Kronprinzenpalais din Berlin, a declansat in Polonia reactii vehemente de respingere. Expozitia organizata de Asociatia izgonitilor germani din rasaritul Europei t
Inaugurarea expozitiei consacrate refugiului, "Drumuri impuse" ("Erzwungene Wege"), la Kronprinzenpalais din Berlin, a declansat in Polonia reactii vehemente de respingere. Expozitia organizata de Asociatia izgonitilor germani din rasaritul Europei tematizeaza un capitol al trecutului recent, punand accentul principal pe relatiile dintre istorie, memoria colectiva si cea individuala. In acest context, Asociatia amintita a dorit sa ilustreze soarta indivizilor care au suferit in urma unor masuri administrative sau politice si care s-au soldat cu izgonirea lor.
Pentru a evita asteptatele atacuri din partea adversarilor expozitiei, organizatorii anuntasera ca nu se vor limita la prezentarea exclusiva a izgonirii celor 12 milioane de etnici germani din tari ca Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria, practicate dupa terminarea ultimului razboi mondial, ci vor tine cont de dimensiunea europeana a acestui fenomen tragic. Intr-adevar, in diferitele sali ale expozitiei se documenteaza, intre altele, masacrul armenilor din timpul primului razboi mondial in Turcia, izgonirea grecilor din Asia Mica in anii 1922-23, plecarea fortata a evreilor din Germania anilor '30, deportarea polonezilor de catre sovietici si germani, alungarea unor populatii europene in perioada celui de-al II-lea razboi mondial, soarta italienilor din zona Marii Adriatice intre anii 1944 si 1947, urmarile conflictului din Cipru si, nu in ultimul rind, epurarile etnice din Bosnia.
In cronicile aparute in presa germana s-a aratat ca expozitia nu poate fi calificata drept "revansarda" sau unilaterala. In presa poloneza s-au facut auzite voci care sustin tocmai contrariul. Dupa ce presedinta crestin-democrata a Organizatiei izgonitilor, Erika Steinbach, a fost comparata cu catva timp in urma, in revista "Wprost", cu o SS-ista infocata, de data aceasta reactiile si relatarile emotionale privind expozitia sunt de-a dreptul halucinante.
Desi exponentii clasei politice poloneze nu au vizionat expozitia de la Berlin, ei si-au exprimat raspicat parerile in mass-media din tara vecina. Astfel, ministrul adjunct al culturii, Krzysztof Olendzki, a afirmat, potrivit ziarului "Die Welt", ca expozitia prezinta trecutul dintre perspectiva unilaterala, iar cauzele izgonirilor sunt eludate. Primul-ministru polonez Jaroslaw Kaczynski a criticat expozitia, afirmand ca este "o incercare de relativizare a istoriei" ultimului razboi mondial. In semn de protest, primarul Varsoviei, fostul premier Kazimierz Marcinkiewicz, si-a contramandat o (11 august) vizita oficiala la Berlin. In urma acestor reactii, Muzeul municipal din Varsovia a decis marti (15 august) sa-si retraga obiectele imprumutate expozitiei berlineze. In pofida acestei decizii, in cadrul expozitiei pot fi vazute 18 obiecte de provenienta poloneza, intre care si clopotul de pe nava Wilhelm Gustloff, care a transportat refugiati germani din Prusia orientala si s-a scufundat in anul 1945.
Referindu-se la diversitatea tipologica a "refugiului", istoricul german Raphael Kruger a pledat intr-un foileton radiodifuzat pentru pentru supunerea si ordonarea memoriei individuale (care este, prin natura ei, selectiva) pe baza unei perceptii istorice si critice. Pe de alta parte, el a criticat conducerea poloneza, afirmand ca nu este interesata de prezentarea adevarului istoric: "Fratii gemeni Kaczynski sunt interesati doar de putere si de impunerea conceptiei lor despre lume, nu de realitatea istorica. Ei se considera incoltiti de dusmani, tot asa si tara lor, in exterior de catre germani, rusi si Uniunea Europeana reprezentata de Bruxelles, iar in interior de liberali, comunisti si alti indivizi fara Dumnezeu si patrie. Aceasta perspectiva dementa explica si comportamentul lor agresiv fata de cei ce gandesc altfel sau au adoptat un alt mod de a trai. Intre ei si Republica Populara au sapat un sant adanc. In acelasi timp, ei au absorbit cel mai important principiu leninist: <<Cine nu este cu noi este impotriva noastra>>".
Clasa politica germana inca nu a gasit cuvintele potrivite pentru a replica intr-un mod convingator tirului de atacuri verbale din Polonia. Declaratii conciliatoare au venit mai ales din partea unor politicieni care au impulsionat procesul de reconciliere polono-germana.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.