Dan CIACHIR: Hramuri

ZIUA de miercurea trecuta anunta ca de Sfanta Maria, la Manastirea Nicula au venit in pelerinaj circa o suta de mii de credinciosi. Cu aceasta mare sarbatoare crestina incep hramurile cele mai importante din calendarul liturgic romanesc, precum Sf. Parascheva (14 octombrie), cand se perinda prin fata raclei Cuvioasei, scoasa in curtea Mitropoliei, circa un milion de credinciosi, sau Sf. Dimitrie Basarabov (27 octombrie), cand cam tot atatia urca vreme de doua-trei zile Dealul Patriarhiei.
Pelerinajul bisericesc, prilej de inchinare la moastele unui sfant sau la o icoana facatoare de minuni - cum este aceea de la Nicula - constituie un prilej de pietate crestina si de bucurie sarbatoreasca platita cu osteneli trupesti. Cineva a stat 27 de ore nedormit pentru a se putea inchina de un 14 octombrie la racla Cuvioasei Parascheva. Nu era o taranca, ci o tanara intelectuala. Desi n-au trecut doua luni de la canonizarea Mitropolitului grigore Dascalul si la asezarea moastelor sale intre peretii de argint ai unei splendide racle in biserica Manastirii Caldarusani, numarul inchinatorilor a sporit, incepand chiar din ziua de 22 iunie - noul hram al chinoviei, consacrat Cuviosului...
Oamenii pot fi nemultumiti de un ierarh sau de un preot. Sfintii sunt insa deasupra oricarei banuieli ori "contestatii" morale. Maica Domnului si sfintii sunt totodata mijlocitorii rugaciunilor noastre de cerere adresate lui Dumnezeu. La moastele unui sfant sau la o icoana facatoare de minuni te poti duce oricand, fara sa astepti mult timp pentru a te prosterna si a-ti murmura rugaciunea. De ce prefera oamenii sa faca lucrul acesta cu prilejul hramurilor?Pentru ca atunci e sarbatoare si se slujeste Sfanta Liturghie. Iar adevarata sarbatoare este cea impartasita cu ceilalti crestini in comunitatea de iubire si de credinta a Bisericii.
Uneori, raclele cu moaste sau icoanele facatoare de minuni sunt aduse din manastiri in catedrala episcopala sau mitropolitana din eparhia respectiva, intrucat varsta, sanatatea, mijloacele materiale ale multor oameni nu le ingaduie un pelerinaj. Anul acesra, de Buna Vestire, icoana Maicii Domnului de la Necula a fost depusa pentru cateva zile in catedrala din Cluj. Intrucat Clujul e un oras mai "rationalist" - cel putin dupa faima - decat Iasul sau Bucurestiul, am ramas uimit de sirul nesfarsit de inchinatori care s-au perindat prin biserica zi si noapte, cu rabdare si in tacere.
Exista multe manastiri in Romania la hramurile carora vin circa o suta de mii de inchinatori sau mai mult decat atat; le-am enumerat pe cele mai importanet, cu traditie adanc inradacinata. Participarea la praznicele bisericesti, care presupune, asa cum spuneam, si osteneala fizica - adesea in timpul sau la sfarsitul unui post - cred ca este cel mai bun barometru al credincioseniei unui popor. Mai elocvent si mai convingator decat raspunsurile la un sondaj de opinie. Nu intamplator o serie de oameni politici au cautat sa participe la hramuri; desigur, nu amestecati in multime, ci in bataia camerelor de luat vederi.
In urma cu circa 80 de ani filosoful Vasile Bancila a publicat in "Ideea europeana" un eseu intitulat "Criza sarbatorii". Era vorba despre diminuarea alarmanta a acesteia in lumea moderna. De cateva decenii, principala sarbatoare a Occidentului catolic si protestant, Craciunul, a devenit un pretext de sporire a vanzarilor in magazine si pravalii. Un praznic consumist. S-a incercat si la noi tentativa ca Pruncul Iisus sa le ridice negustorilor cifra de afaceri. Dupa cum, legat de Pasti, a aparut o inovatie comerciala inepta: Iepurasul. Pe vremuri, comunistii incercasera sa substituie marilor sarbatori crestine si hramurilor bisericesti propriile lor praznice: 7 Noiembrie, 1 Mai, 23 August, 30 Decembrie... Esecul a fost deplin.
Sarbatoarea nu poate fi confectionata si nici lansata ca un "produs" de consum. Sarbatoarea nu poate fi nici importata sau adaptata peste noapte, fie ca este vorba de 7 noiembrie sau de Valentine's Day. Sau si-o poate apropria o infima minoritate. Calendarul liturgic ortodox (ca si cel catolic, de altfel) are multe sarbatori, peste care s-au suprapus obiceiuri si datini. Praznicului, adica "Ospatului credintei", ii corespunde corelativ agapa mai mult sau mai putin imbelsugata din familie, din curtea bisericii sau a manastirii. Este ceea ce-l deosebeste de un simpozion. Ca si bucuria. Cat priveste aspectul comercial, si cu prilejul unui hram se fac vanzari: de icoane, lumanari, cruciulite, carti de rugaciuni, literatura crestina...

---

Despre autor: