Spaghetti, fidea, taitei, pene sau spirale, pastele fainoase incep sa fie o prezenta constanta pe masa romanilor, fapt demonstrat de consumul in crestere, dar si de bugetele de marketing alocate de companii pentru consolidarea marcilor.

Chiar daca sint aproximatix 40 de producatori care isi disputa o felie mai mica sau mai mare, piata pastelor fainoase din Romania este una stabila si in continua crestere. Potrivit jucatorilor, consumul de paste fainoase aproape ca s-a triplat in decurs de zece ani, in perioada 1995-2005 cresterea fiind de la 1kg/cap/an la 2,4kg/ cap/ an. Totodata, se prognozeaza ca in perioada imediat urmatoare si pina in 2007 consumul sa creasca pina la 3 kg/ cap/an. „Tendinta de crestere a consumului se va accentua o data cu aderarea la Uniunea Europeana datorita uniformizarii obiceiurilor de consum dintre Romania si celelalte state europene", spune Doru Radusean, director comercial SC Pangram SA, companie romaneasca cu capital integral privat care se ocupa de productia si distributia de paste fainoase sub brandul Monte Banato. „Estimarile specialistilor sint ca, pe masura ce consumatorii vor descoperi noi retete de mincaruri cu diverse sosuri si ingrediente, consumul va creste, urmind sa atinga o medie de circa 10kg/cap/an in jurul anului 2014", spune Alin Giurea, director general Pambac.

Patru care fac piata

Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB Romania, primii zece producatori de paste fainoase (Baneasa, Pambac, Pangram, European Food, Arnos, Loulis, Pan Group, Propast, Dobrogea, Germino) detin aproximativ 82% din piata dupa importanta in volum si circa 78% dupa importanta in valoare in perioada iunie 2005-mai 2006. In acelasi timp, potrivit datelor furnizate de reprezentantii Pangram, companiile Pangram, Baneasa, Pambac si Arnos sint primii patru principali jucatori, acestia detinind peste jumatate din piata pastelor fainoase (60%).

Efectele benefice ale aderarii

Integrarea in Uniunea Europeana va aduce o schimbare importanta pe acest sector, inovatia fiind cuvintul de ordine. „Incepind cu 2007, competitia intre producatorii care vor ramine pe piata si zecile de nou-veniti se va cistiga cu armele brandingului. Atit pe nivelul mainstream, cit si premium vor face volume mari acele branduri care vor miza pe diferentiere", spune Alin Giurea, director general Pambac. In acelasi timp, tendinta adusa de aderare este aceea a fuziunilor. „Daca la nivelul anului 2007 piata se va imparti intre marcile care vor detine cele mai mari cote de piata in 2006, peste doi sau trei ani numarul marcilor dominante la nivel national se va reduce, iar numarul producatorilor care vor detine aceste marci se va reduce si el semnificativ ca urmare a achizitiilor sau fuziunilor care vor urma", adauga directorul Pambac.

Pastele scurte sint cele mai cautate

In functie de lungime, pastele sint clasificate in: paste de peste 20 cm, considerate paste lungi (macaroane, spaghetti, fidea, taitei), cele cu dimensiuni in jur de 4-5 cm sint pastele scurte (pene, fidea, scoici, spirale, tuburi, gnocchi), pastele cuiburi (fidea cuiburi, taitei cuiburi) si pastele traditionale (medii), fideaua sau taiteii care au in jur de 15-20 cm. Dintre toate aceste tipuri, cea mai mare importanta atit in volum, cit si in valoare o detin pastele scurte (circa 48% in volum si in valoare in perioada iunie 2005-mai 2006).

Acestea sint urmate de pastele lungi si de cuiburi. Cele lungi normale (fara oua) detin peste 90% din piata de paste lungi, in timp ce pastele lungi cu oua acopera pina in 10%, in valoare. La fel se intimpla cu pastele cuiburi normale (fara ou), care detin in jur de 95% din totalul vinzarilor de paste cuiburi, in valoare, in perioada mentionata.

Raftul de paste

Dupa locatia de unde romanii achizitioneaza paste fainoase, magazinele alimentare mici se pastreaza constante in topul importantei in vinzari ca si canal de cumparaturi. Astfel, potrivit aceluiasi studiu, in ultimii trei ani aproximativ jumatate din vinzarile la pastele de pe piata au fost efectuate in magazine alimentare mici. Totodata, supermarketurile au crescut ca importanta in ultimii trei ani. Dupa volumul vinzarilor, importanta acestui canal aproape ca s-a dublat, de la 11,4% in perioada iunie 2003-mai 2004, ajungind la 20,5% in intervalul iunie 2005-mai 2006. De asemenea, in valoare, cresterea este tot dubla (11,3% fata de 19,3% in perioadele supuse monitorizarii).

Traditionale, dar cu oua Pe de alta parte, in ceea ce priveste pastele cu oua, preferate sint cu preponderenta cele traditionale, peste 90% din vinzarile la paste traditionale fiind cele de acest tip. Pastele scurte normale si pastele scurte cu oua pastreaza un oarecare echilibru. Astfel, daca in perioada iunie 2003-mai 2004, pastele scurte normale (fara oua) detineau 72% ca importanta in volum, acestea au scazut cu aproximativ 5 puncte procentuale in intervalul iunie 2005-mai 2006, in favoarea pastelor scurte cu oua. Prin urmare, daca in perioada iunie 2003-mai 2004 pastele scurte cu oua inregistrau 28% ca importanta in volum, in perioada iunie 2005-mai 2006, au crescut pina la circa 33%. Totodata, ca importanta in valoare, pastele scurte cu oua au crescut de la 35% in iunie 2003-mai 2004 la 41% in iunie 2005-mai 2006. Pentru toate cele patru tipuri de paste, importanta ambalajului la cutie este extrem de scazuta, iar pastele traditionale sint comercializate 100% ambalate in pungi de plastic.

Ale noastre-s mai cu mot Dupa tip, pastele normale detin trei sferturi din piata, in vreme ce pastele cu oua acopera un sfert din vinzarile de paste fainoase, iar cele ambalate la punga de plastic detin suprematia in fata pastelor la cutie de carton, potrivit studiului MEMRB. Dupa origine, pastele produse local sint preferate celor din import. Astfel, acestea detin circa 98% din piata ca importanta in volum, in perioada iunie 2005-mai 2006, fata de doua puncte procentuale care revin pastelor venite de peste granite. De asemenea, ca importanta in valoare, pastele locale detin 95,4% din piata, in vreme ce pastele din import ramin cu restul de 4,6%.