Fostul primar general al Capitalei, Traian Basescu, a atribuit 3,3 hectare de teren, in septembrie 2003, interpusilor afaceristului Costica Constanda, prin doua scandaloase dispozitii de primar emise in baza Legii 10/2001 * Terenul valoreaza minimum 33 de milioane de dolari si este situat in Parcul Bordei de langa Lacul Herastrau * Tentativa de a defrisa parcul pentru ca afaceristul Constanda sa-si ridice cateva blocuri cu 13 etaje a scandalizat comunitatea din zona, iar proiectul a fost stopat * Adevarul a iesit insa la lumina: terenul atribuit in proprietate nu putea face obiectul unei retrocedari pe Legea 10, intrucat la data preluarii abuzive de catre comunisti acesta avea regim agricol * Practic, pentru 3,3 hectare de teren extravilan s-au retrocedat de catre Basescu 3,3 hectare in intravilan * Este limpede cine a avut de castigat din combinatie * Absolut uimitor, dupa marea isprava, Basescu si Constanda au inteles sa se atace reciproc
Parcul Bordei din Capitala e la un pas sa fie defrisat pentru ca pe el sa se contruiasca o pleiada de blocuri cu 11 si 13 etaje, ale afaceristului Costica Constanda. Pana in prezent, datorita implicarii comunitatii din zona, dar si a grupului de consilieri PNL din Consiliul General al Municipiului Bucuresti, distrugerea parcului nu s-a putut realiza. Au iesit insa la iveala o serie de documente care dovedesc ca modul in care Costica Constanda a pus mana pe cele 3,3 hectare de teren reprezinta o incalcare flagranta a Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In septembrie 2003, pe cand era primar general al Capitalei, Traian Basescu, actual presedinte al Romaniei, a emis in baza Legii 10/2001 doua dispozitii de primar pe numele lui Tudor Dumitru si Eugen Lincaru (reprezentati de Costica Constanda) carora le-a atribuit in proprietate doua suprafete de teren care insumeaza circa 3,3 hectare, la aceeasi adresa: Bucuresti, sector 1, la intersectia dintre B-dul Aviatorilor cu b-dul Mircea Eliade si str. Turgheniev (cartierul rezidential Primaverii). Acest teren este situat chiar pe malul Lacului Floreasca, iar vizavi, peste B-dul Aviatorilor, se afla Lacul Herastrau. Zona este cunoscuta sub numele de Parcul Bordei. Anterior, incepand din 1937, s-a numit Parcul Carol al II-lea. In prezent se poate afirma ca terenul este cel mai scump de pe piata imobiliara din Romania, un metru patrat in zona variind intre 1000-1500 euro. Rezulta ca cele 3,3 hectare valoreaza pe piata imobiliara intre 33 milioane si 49,5 milioane euro. Revenind la cele doua dispozitii de primar, semnate de Basescu, acestea au ignorat o realitate scriptica si anume, actele din dosarele de retrocedare depuse la primarie, releva ca terenurile pe care le-au avut predecesorii celor doi cetateni reprezentati de Costica Constanda, au avut regim agricol. Iar Legea 10/2001 interzice la art. 8 retrocedarile terenurilor cu regim extravilan, acestea putand fi recuperate de proprietarii de drept pe cale judecatoreasca, pe Legea 18/1990 a fondului funciar. In prezent, la Sectia a VIII-a a Tribunalului Bucuresti se judeca actiunea Fundatiei "Ecocivica" de anulare a dispozitiilor de primar, intemeiata pe faptul ca nu intra sub incidenta Legii 10 terenurile aflate in extravilanul localitatilor.
Imputernicitul care a deschis toate usile
Istoricul dobandirii de catre prea-putin cunoscutul om de afaceri Costica Constanda a celor 3,3 hectare de teren din Parcul Bordei e simpla, desi ascunde in spate o multime de necunoscute. Cetatenii Tudor Dumitru si Eugen Lincaru din Bucuresti si-au revendicat in natura, terenurile pe care le-au avut autorii lor in soseaua Nordului (pe amplasamentul actualului Sat Francez). Pentru parte din terenul din Nordului, s-a si obtinut hotarare judecatoreasca definitiva. Primaria Bucuresti nu a putut sa le retuneze terenul in natura, intrucat acesta este dat in asociere pe 90 de ani societatii World Trade Center Bucuresti si grevat de investitia Satul Francez, de pe urma careia primaria incaseaza o chirie anuala de circa 2 milioane de dolari. De la aceasta stare de fapt s-a fortat o angajare a Primaria Capitalei, unde cei doi cetateni au depus notificarile inregistrate sub numerele 2325, 2304, 2306, 2308/2001 si 2315/2002 (Tudor Dumitru) si 1784/2001 si 1068/2002 (Eugen Lincaru), notificari in care au solicitat restituirea terenurilor in baza Legii 10/2001. Din mai 2002, s-a alipit actiunii si Costica Constanda, care a primit procura din partea celor doi sa le reprezinte interesele in fata autoritatilor pentru recuperarea proprietatilor. Se banuieste ca in spatele imputernicirii a existat si o promisiune de vanzare catre Constanda, deoarece, dupa cum veti vedea in continuare, mandatatul a devenit proprietarul suprafetelor recuperate. Primele raspunsuri scrise, oferite de primarie in toamna lui 2002, celor doi revendicatori au concluzionat ca "din analiza actelor depuse la dosar rezulta ca terenul solicitat nu poate fi restituit in natura". Raspunsurile au fost semnate de primarul general de atunci Traian Basescu si directorul Directiei Juridic, Adrian Iordache.
Expertul de 79 de ani l-a convins pe Basescu
Si cand totul parea ca se impotmoleste, s-a facut ca Traian Basescu a emis Dispozitiile nr. 1324 si 1325 din 05.09.2003 prin care a atribuit in proprietate celor doi, in compensare pentru terenul imposibil de restitui in natura, 3,3 hectare in intersectia dintre B-dul Aviatorilor cu B-dul Mircea Eliade si str. Turgheniev (cartierul rezidential Primaverii). Cum s-a ajuns la aceasta "compensatie"? Printr-o solicitare a lui Constanda, care a ochit ca terenul din Parcul Bordei e liber si are un potential imobiliar de neegalat. Cererii lui constanda i s-a atasat si o "expertiza tehnica de evaluare extrajudiciara", datata 18.02.2003, realizata de un expert nascut in 1927 (Mihai Fuioara - 79 de ani), care cu mare vioiciune a stabilit ca valoarea terenului din sos. Nordului ocupat de investitia Satul Francez ar face 14 milioane dolari, in timp ce Parcul Bordei cerut la schimb, ar valora doar 13 milioane dolari, astfel incat sa se induca concluzia ca primaria ar face o mare afacere daca ar accepta compensarea propusa. Si uite asa, Traian Basescu a atribuit in proprietate 3,3 hectare din Parcul Bordei. Dispozitiile de primar sunt semnate de Traian Basescu, Adrian Iordache - seful Juridicului, Cristina Setran - sefa Directiei Patrimoniu si secretarul general Dumitru Stanescu.
Basescu a mimat o opozitie la vanzarile succesive
In trei zile de la emiterea dispozitiilor de primar a urmat, punerea in posesie, si intabularea, moment din care Costica Constanda a cumparat repede cele 3,3 hectare din Parcul Bordei, prin contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 2219/23.09.2003 si 2415/10.10.2003 la BNP Laura Badiu si Lidia Dragan. Interesant este ca pentru parcela de 2,8 hectare (din totalul celor 3,3 ha) a existat o vanzare-cumparare intermediara, in sensul ca mai intai Tudor Dumitru a vandut sotilor Constantin si Carmen Stoica din Bucuresti intreaga suprafata, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 2414/10.10.2003, pentru ca in aceasi zi si la acelasi notar, sotii Stoica sa-i vanda terenul mai departe lui Costica Constanda prin contractul de vanzare-cumparare nr. 2415/10.10.2003. Se observa ca ambele vanzari au numere consecutive date de notar, respectiv 2414 si 2415. Pretul platit de Constanda a fost de circa 13 milioane de dolari, pentru care s-a imprumutat de 10 milioane de la Raiffeisen Bank. In anumite cercuri se zvoneste ca in spatele lui Constanda s-ar afla un mare om de afaceri - Alexandru Bittner. Constanda neaga insa vehement aceasta informatie.
Ce scop a avut aceasta vanzare succesiva, intr-o singura zi? Ar putea fi doua ipoteze. Prima, pentru ca suprafata de 2,8 hectare reprezenta grosul afacerii, iar la o eventuala anulare a dispozitiei de primar, sa existe pe traseu un cumpator de buna-credinta, astfel incat actul sa nu poata fi vreodata anulat. A doua, pentru a da posibilitatea lui Traian Basescu sa initieze o ciudata actiune in Justitie, fara nici un sort de izbanda, care sa-l transforme in adversar al lui Constanda, pentru eliminarea probabil a oricaror suspiciuni publice. Fapt care s-a si intamplat, pentru ca la 08.01.2004, cu mare intarziere, Basescu, in calitate de primar general, a cerut Judecatoriei Sector 1 inscrierea in registrele Biroului de Carte Funciara a unei "interdictii de instrainare" , pe motiv de "a preintampina orice instrainare succesiva a acestor terenuri pentru a preveni eventuale litigii ca urmare a acestor instrainari succesive", astfel incat Tudor Dumitru si Eugen Lincaru sa nu poata vinde mai departe terenurile atribuite in proprietate si intabulate. Este greu insa de crezut ca la nivelul Primariei Bucuresti nu se stia ca terenurile erau deja vandute de doua luni. De altfel, cererea de instituire a unei interdictii a fost respinsa, pe motiv ca a ramas fara obiect cata vreme terenurile erau deja instrainate. Daca Basescu avea aceasta temere, de ce nu a facut-o concomitent cu emiterea dispozitiilor de primar pe care le-a semnat? Sa credem ca a fost atat de naiv?
Extravilan, agricol si iar extravilan
ZIUA a intrat in posesia unor dosare, care contin actele care au stat la baza celor doua dispozitii de primar. Aceste acte atesta dreptul de proprietate al celor doi cetateni - drept pe care nu-l contesta nimeni - asupra terenurilor din sos. Nordului care au facut obiectul compensarii acordate de fostul primar general. Totusi, din analiza acestor acete, rezulta ca autorii celor doi cetateni nu au avut terenuri intravilane, ci terenuri agricole, cu regim extravilan. Prin urmare, se ridica intrebarea de ce nu li s-a dat la schimb in compensatie tot terenuri extravilane? Din acte rezulta, conform evidentelor Directiei de Impozite si Taxe Locale a Sectorului 1 ca autorii lui Eugen Lincaru au avut 1,26 ha teren agricol (Gheorghe Lincaru) si 2 ha. teren agricol (Dumitru Lincaru). De asemenea, autorii lui Tudor Dumitru au avut 1,55 teren agricol (Ion M. Radu) si 1,7 ha teren agricol (Maria Tudor). Caracterul agricol il probeaza si actele de schimb pe care le-au efectuat autorii celor doi cu Ministerul Agriculturii si Silviculturii, in 1957. Ulterior, in cursul anului 1959, terenurile au fost preluate de regimul comunist si inglobate in pepiniera dendrologica a Sfatului Popular al Capitalei.
Ceea ce frapeaza in toata aceasta afacere este ca art. 8 din Legea 10/2001 spune ca "Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate in extravilanul localitatilor la data preluarii abuzive", articol de lege care arata ca nu se puteau retroceda, nici macar prin "compensare" vreo palma de teren prin Comisiile speciale ale Legii 10 si dispozitiile de primar aferente, in conditiile in care terenurile in cauza aveau regim agricol, extravilan. Legea 10 se refera numai la restituirile din intravilanul localitatilor. Rezulta ca ex-primarul general Traian Basescu si-a depasit atributiile si a acordat proprietati pe care nu putea sa le restituie conform legii. Asa cum am aratat mai sus, nimeni nu contesta dreptul la proprietate a celor doi cetateni, ci doar modul in care acestora li s-a dat satisfactie.
Ofensiva s-a mutat la Consiliul General al Capitalei
Fundatia "Ecocivica" a initiat la Sectia a VIII-a Conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Bucuresti o actiune civila in care solicita constatarea nulitatii absolute a dispozitiilor de primar nr. 1324 si 1325 din 05.09.2003, precum si a proceselor verbale de predare-primire aferente, pe motiv ca nu intrau sub incidenta Legii 10/2001 restituirile terenurilor situate in extravilanul localitatilor, astfel ca primarul general a comis un abuz.
In schimb, in tot acest timp, Costica Constanda forteaza pe toate caile construirea unor blocuri cu 11 si 13 etaje in Parcul Bordei, spre disperarea comunitatii, intrucat in zona nu exista nici o cladire mai inalta de doua, trei etaje. Pana in prezent s-au scris multe articole pe tema defrisarii partiale a parcului si a faptului ca nu se pot construi in parcul respectiv cladiri mai inalte de P+2, si pe maxim 15% din suprafata, intrucat planul urbanistic zonal (PUZ) a incadrat zona in regimul V4. Au existat voci care au catalogat compenarea drept un abuz, deoarece exista un studiu realizat de Facultatea de Arhitectura, care arata ca parcul face parte din domeniul public si nu s-a aflat niciodata in proprietatea Primariei, pentru ca acesta sa-l poata da cuiva.
Constanda incearca cu disperare sa convinga Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CLMB) si schimbe regimul zonei, din V4 in M2, pentru a-si putea construi blocurile cu 13 etaje, pe o suprafata de 32% din teren.
Florin Bumbas, consilier municipal din partea PNL, ne-a declarat ca "Sunt semne clare ca se incearca influentarea, daca nu cumpararea unor consilieri, intrucat persoane care ar trebui sa voteze contra, in acord cu planul urbanistic zonal si dorinta cetatenilor, voteaza pentru interesele lui Constanda. Mi s-a spus ca acest Constanda umbla pe culoarele primariei cu o geanta cu bani". Bumbas ne-a mai informat ca problema lui Constanda "apare cu o frecventa uluitoare" pe ordinea de zi a sedintelor de consiliu, ca acesta e sustinut insistent de consilieri de la PSD si PD si ca sunt necesare eforturi serioase pentru scoaterea de pe ordinea de zi a cererii sale de modificare a PUZ-ului. Bumbas a recunoscut ca au existat temeri ca unii consilieri PNL ar fi avut intentii similare si ca s-a dat chiar o directiva interna in filiala PNL Bucuresti ca cel care va vota pentru Constanda va fi pus in discutia organizatiei si exclus din partid, deoarece PUZ-ul propus de afacerist "incalca mai multe legi".
La randul lui, Costica Constanda sustine ca a fost pacalit de fostul Consiliu Municipal, intrucat i s-a dat un teren pe care nu poate construi ce vrea si ca Traian Basescu, prin deciziile sale de primar "a facut un lucru bun, dar nu pentru mine, ci pentru Primarie". La finele anului trecut, dovedind o disponibilitate iesita din comun, Primaria Capitalei i-a oferit lui Constanda un alt teren in compensare cu Parcului Bordei, respectiv terenul din spatele Palatului Victoria, unde se afla depoul de tramvaie Ilie Pintilie. Incredibil, Constanda a refuzat generoasa oferta, fiind sigur pe el ca va ridica in Parcul Bordei marea sa afacere imobiliara.
Siguranta sa se bazeaza poate si pe intrarile pe care le are la Primaria Capitalei, si poate si din faptul ca la un moment dat a reusit sa-l convinga pe judecatorul Sorin Vasilescu, de la Sectia a VIII-a a Tribunalului Bucuresti, sa-i admita la 12 aprilie 2005 o actiune in contradictoriu cu CLMB, in dosarul 2600/CA/2005 cu sentinta urmatoare: "Obliga paratul CLMB sa aprobe documentatia privind PUZ referitor la terenurile situate in Bucuresti, Str. Turgheniev nr. 11-15 si B-dul Aviatorilor nr. 110-112, sector 1, in conformitate cu documentatia depusa de reclamantul Constanda Costica, respectiv POT - 32% si CUT 3,8%" (n. red. - indicatorii pentru suprafetele aferente blocurilor de 13 etaje dorite de reclamant). Instanta a incalcat legea, cand a pronuntat aceasta sentinta, deoarece a ignorat regimul urbanistic V4 al zonei, precum si faptul ca CLMB este un organism ales de cetateni, care ia decizii prin vot si prin libertate de optiune, nu la comanda cuiva. De altfel, Curtea de Apel Bucuresti a casat in recurs sentinta judecatorului Vasilescu.