Sute de gropi, denivelari si fisuri au pus stapanire pe ambele sensuri ale Autostrazii Bucuresti-Pitesti. Daca pentru soferi situatia echivaleaza cu un trafic greoi, din care nu lipsesc nervii si chiar accidentele, pentru buget inseamna zeci de milio
Sute de gropi, denivelari si fisuri au pus stapanire pe ambele sensuri ale Autostrazii Bucuresti-Pitesti. Daca pentru soferi situatia echivaleaza cu un trafic greoi, din care nu lipsesc nervii si chiar accidentele, pentru buget inseamna zeci de milioane de euro, cheltuite cu desele reabilitari. Vinovati nu sunt drumarii si modul in care lucreaza, ci chiar proiectul tehnic al autostrazii, care nu a tinut cont de structura argiloasa a solului. Doua solutii au la indemana autoritatile, ambele cu investitii uriase: fie reamplasarea rutei pe un alt traseu, fie regandirea de la temelie a proiectului, prin anumite solutii tehnice, explica, intr-un interviu acordat ziarului Adevarul, Petre Dumitru, director de calitate in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
- De ce arata Autostrada Bucuresti-Pitesti ca un permanent santier?
- Autostrada a fost proiectata prost de la inceput, fara sa tina cont de structura geotehnica a solului. Ganditi-va ca in perioada anilor 1965-1970, atunci cand a fost conceput proiectul, orice investitie de anvergura avea la baza ratiuni politice, iar solutia tehnica era intotdeauna cea mai ieftina. Acesta a fost si motivul pentru care autoritatile comuniste nu au tinut cont de recomandarile specialistilor atunci, cand au ales formula tehnica aplicata. Practic, autostrada are un terasament a carui adancime e cuprinsa intre 50 si 70 de centimetri, fata de 1,5 metri, cat ar fi trebuit sa aiba in conditiile geotehnice dificile din teren.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.