In exclusivitate pentru "Cronica Romana"O Mare Doamna a Scrimei Romanesti onorata la Satu Mare: profesoara Ana Pascu, Doctor Honoris Causa! - "A fost un moment cu totul special pentru mine. Stimulativ, in primul rand..."

De peste sase decenii municipiul Satu Mare reprezinta un adevarat bastion al sportului muschetarilor. Mai exact din anul 1939, de cand regretatul antrenor Alexandru Csipler ("Soni baci", cum ii spuneau toti sportivii, prietenii si cunoscutii) se inapoiase de la Paris, unde absolvise Academie des Armes. Ceva mai inainte insa, tot in Satu Mare, isi facuse un fel de stagiatura de maestru de arme. Acum devenise antrenor in toata puterea cuvantului. Iar prin "clasele" sale de scrima aveau sa treaca - fara exagerare - mii de copii, baieti si fete, veniti la initiere. Ca dintre acestia n-aveau sa ramana, dupa modelare, decat foarte putini pentru performanta, a fost ceva firesc. "Mesterul" Csipler s-a dovedit dintotdeauna un tehnician extrem de exigent. Numai asa a reusit sa "urce" in marea performanta floretiste de talia Ecaterinei Iencic-Stahl, Ilenei Jenei, Suzanei Ardeleanu, Mariei Pop, Suzanei Olajos, Monicai Weber, Rozaliei Oros si Gabrielei Betuker, dar si floretisti precum Stefan Haukler (totodata si spadasin) ca si Nicolae Bodocsi, Iosif Sepessi, apoi floretistul Petru Kuki si chiar fiul sau, regretatul Attila Csipler. O pleiada de scrimeri care au dus peste mari si tari, la campionate europene, mondiale si JO, faima scolii satmarene si implicit a Romaniei.
O parte dintre cei amintiti mai sus au fost prezenti la o reuniune de suflet initiata de prefectura si primaria municipiului Satu Mare. Dar, cu doua obiective majore. Primul, decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Vasile Goldis" profesoarei Ana Pascu, antrenor emerit, presedintele executiv al Federatiei Romane de Scrima. Nefiind satmareana, dar recunoscandu-i-se meritele exceptionale, ieri ca sportiva, floretista, campioana mondiala cu nationala Romaniei la Havana - 1968, totodata medaliata olimpica. Apoi, ca antrenoare, coautoare la lansarea si modelarea celei mai titrate floretiste din tara noastra, Laura Badea-Carlescu, campioana europeana, mondiala si olimpica. Iar in prezent, in calitate de presedinte manager de exceptie la o federatie care si prin meritele profesoarei Ana Pascu a ajuns intre cele mai apreciate din lume. Nemastaruind asupra faptului ca profesoara Ana Pascu se afla si in conducerea forului international de peste un deceniu. Tot cu prilejul acestei reuniuni de suflet, profesoarei Ecaterina Iencic-Stahl, campioana mondiala in 1975 la Budapesta (dupa ce fusese campioana a lumii si cu echipa in capitala Cubei), in prezent antrenoare emerita chiar in orasul ei natal s-a decernat titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Satu Mare. Doua momente de referinta nu numai pentru sarbatorite ci si pentru toti cei prezenti intre care si profesorul Alexandru Mironov, presedintele de onoare al federatiei, care de altfel a tinut sa scoata in relief calitatile cu totul deosebite ale sarbatoritelor. O vreme chiar colege de lot cu fostul as al spadei romanesti. La inapoierea in Capitala, am rugat-o pe profesoara Ana Pascu sa impartaseasca pentru cititorii "Cronicii Romane" cateva impresii legate de evenimentul la care a fost prezenta.
"De buna seama ca am trait un moment cu totul special la Satu Mare, acolo unde, de fapt, m-am simtit intotdeauna ca intr-o familie... A fost un binevenit prilej de a evoca numele celui care a cladit scrima pe meleagurile satmarene, antrenorul emerit Alexandru Csipler, precum si de a sublinia meritele celor care i-au fost alaturi pana in ultima clipa a vietii, sportivi si sportive. Ma bucura faptul ca opera lui "Soni-bacsi" este continuata astazi de antrenori care manifesta aceeasi pasiune ca si regretatul pionier al scrimei romanesti: Eva Lenghel, Attila File si Francisc Csicsar in special. De altfel, recunoscand importanta acestui adevarat bastion al scrimei, la Satu Mare fiinteaza si un centru olimpic pentru floreta masculin de la care asteptam rezultate pe masura prestigiului pe care l-a inregistrat de-a lungul anilor, orasul de pe Somes."
Intr-o alta ordine de idei, profesoara Pascu a tinut sa ne dezvaluie cateva din proiectele ei, vizand imbunatatirea muncii cu antrenorii:
"Se simte acut nevoia de a avea si in scrima antrenori cu totul altfel formati decat pana acum. Si aceasta, pentru ca ceea ce se vede astazi pe o plansa de scrima nu se aseamana aproape deloc cu ceea ce a fost odata!"

SCOALA SPECIALA DE ANTRENORI

- Va referiti la maniera de selectie si de pregatire a viitorilor scrimeri?
- Am in vedere intreg procesul atat de complex pe care presupune parcursul de la initiere la marea performanta. Ma gandesc de aceea la o soala speciala de antrenori, care sa raspunda mult mai prompt acestui deziderat.

- Bine, dar exista atat o asemenea scoala, dupa cum si la ANEFS si in cadrul facultatilor de profil se formeaza viitori antrenori...
- Gandesc cu totul altfel o asemenea scoala in care, de pilda, in procent de pana la 70 la suta sa se predea scrima - teoretic si practic - iar restul de 30 la suta sa fie destinat insusirii unor cunostinte la fel de importante din domeniul planificarii muncii, a comunicarii cu sportivii, a fiziologiei efortului; ceea ce prespune, mai intai, o aprofundare si a cunostintelor de anatomie si fiziologie generala.

- Cu alte cuvinte, o scoala cu o incarcatura deosebita, destinata sa serveasca mult mai exact cerintelor si exigentelor scrimei, daca am inteles bine...
- Intr-adevar, acesta va fi scopul! Un antrenor nu mai poate opera cu ceea ce a deprins in perioada in care a fost sportiv. Daca se limiteaza la atat va fi un tehnician depasit. El trebuie sa fie in pas cu tot ce a aparut nou in metodica pe plan international. Totodata sa lucreze cot la cot cu sportivul. Unii o fac si acum, dar nu in masura exigentei care o implica marea peformanta.

- Cum concepeti, de fapt, o asemenea scoala speciala de antrenori?
- Plecand de la selectarea a cate 10 viitori antrenori pentru fiecare proba. Antrenori care maine sa doreasca sa faca perfomranta si nu doar initiere, in ultima instanta un fel de sport de masa.

- Ar putea fi Satu Mare sediul unei asemenea scoli?
- Am dat de inteles oficialitatilor locale, primarului Iuliu Ilyes, un om admirabil, ca alegerea acestui oras ar putea fi o solutie. Exista la Satu Mare o sala speciala, bine dotata. Ar fi de rezolvat problema cazarii. Sigur, mai sunt si alte aspecte vizand existenta ueni asemenea institutii tehnice de invatamant.

- Aveti in vedere si lectorii?
- Pe cativa am si... pus ochii, colegi de federatie si nu numai, cu multa experienta - si ca fosti sportivi, dar si ca antrenori si in totalitate si ca pedagogi... Intre ei, Octavian Zidaru, Tudor Petrus, Zoltan Gered, Liviu Angelescu, Lucian Dina si Rene Bardan.

- Si pentru coordonare?
- M-as incumeta sa fac inceputul, desi obligatiile in federatie sunt destul de multe, iar unele chiar presante. Dar, cu timpul s-ar putea gasi un succesor dintr-un oras apropiat, mai ales in cazul in care scoala ar functiona la Satu Mare...

- V-ati gandit probabil la profesorul clujean Petru Habala...
- Exact! N-am purtat inca o discutie pe aceasta tema, de altfel este prematur. Deocamdata, folosind prilejul de a-l revedea pe Stefan Haukler la Satu Mare, dar care lucreaza de ani buni in Germania, l-am convins de uitlitatea unei astfel de scoli si mai ales de necesitatea elaborarii unei programe didactice.

- Ar putea fi si el unul din lectori?
- In masura timpului disponibil. De buna seama ar fi o piesa de nadejde in structura scolii!

- Pe cand un pas inainte in acest interesant proiect?
- Deocamdata ma aflu la ora demersurilor catre oficialitati. Oricum fiintarea scolii este de domeniul anului viitor. Sper sa fiu bine inteleasa, asa cum ma bucur de pe acum - in acest proiect - de sprijinul forului international.

- Mult succes! Scrima romaneasca si-ar consolida nemijlocit faima, dispunand de antrenori care sa inteleaga necesitatea unei continue perfectionari a muncii lor, un cu totul alt mod de abordare a procesului de modelare a unor viitori performeri...
- Asta si urmaresc, printr-un asemenea proiect indraznet!

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe