Biciusca si zaharelul pentru liderii CSI

"Prieteni, prieteni, dar gazul e pe bani"- cam asa s-ar putea rezuma mesajul transmis de Putin liderilor fostelor republici sovietice membre ale Comunitatii Economice Eurasiatice, care s-au reunit, saptamana aceasta, la Soci, pentru un summit "informal".
Presedintii Belarusului, Kazahstanului, Kirghiziei, Tadjikistanului si Uzbekistanului, precum si al Armeniei, care are statut de observator, au sosit, luni, la resedinta oficiala a presedintelui Rusiei de pe malul Marii Negre. Li s-a alaturat si proaspat numitul premier al Ucrainei, pro-moscovitul Viktor Ianukovici, marele perdant al "Revolutiei portocalii" din 2004. Intre o plimbare pe plaja si o masa imbelsugata, cei sase au discutat cu Putin (in formatiune completa, dar si separat) departe de privirile indiscrete ale jurnalistilor. Temele principale: scumpirea gazelor furnizate de Rusia si anumite "derapaje" spre Occident, suparatoare pentru Kremlin.
Ianukovici la Soci
Participarea premierului ucrainean Victor Ianukovici a fost considerata de majoritatea comentatorilor drept evenimentul central al summitului de la Soci. Un semnal clar ca Kievul si-a abandonat ambitiile portocalii si este gata sa se intoarca pe orbita "Maicii Rusia". Decizia a fost, desigur, fortata de presiuni economice. Revolutionarii ucraineni au fost invinsi de "razboiul gazelor" dirijat de la Moscova.
Pana anul trecut, Ucraina a primit gaze naturale din Rusia la un pret "de favoare", de numai 50 de dolari mia de metri cubi. Dupa revolutia portocalie de la Kiev, compania "Gazprom" a anuntat alinierea tarifelor la cele europene. O masura care ar fi falimentat in doar cateva luni intreaga economie ucraineana, bazata pe industrii energofage si tehnologii invechite. Dupa o criza acuta in primele zile ale acestui an, Kievul si Moscova au ajuns la un compromis provizoriu. Acum, Ucraina primeste un amestec de gaz rusesc si altul, mai ieftin, din Turkmenistan, la un pret mediu de 95 dolari pentru mia de metri cubi. Acordul era valabil, insa, doar pentru primul semestru al acestui an.
Aceste realitati economice au avut, cu siguranta, un rol hotarator in decizia presedintelui Iuscenko de a-l numi in fruntea guvernului pe fostul sau rival in alegerile din 2004. Ianukovici a promis sa "rotunjeasca unghiurile ascutite" din relatiile cu Moscova si a anuntat ca prima sa vizita peste hotare in calitate de premier va fi in Rusia. N-a fost sa fie la Kremlin, ci la Soci. Subiectul principal abordat de noul sef al executivului de la Kiev: pretul gazelor naturale. Ianukovici spera sa obtina garantii ca tariful actual de 95 de dolari pentru mia de metri cubi va fi prelungit.
Intre ciocan si nicovala
Pozitia lui Victor Ianukovici este, insa, destul de delicata. Pe de-o parte, este limpede ca revenirea lui la putere in Ucraina se datoreaza tocmai perceptiei ca este capabil sa obtina din nou un statut privilegiat in relatiile cu Rusia. Pe de alta parte, Kremlinul nu pare dispus sa ierte asa de usor tradarea Kievului. Chiar si pro-moscovitul Ianukvici este privit cu circumspectie. Cotidianul "Kommersant" sustine ca Putin este nelinistit de contactele tot mai frecvente dintre noul premier ucrainean si diversi negociatori americani.
Multe dintre declaratiile recente ale lui Ianukovici au nelinistit Moscova. De exemplu, el a anuntat recent ca intentioneaza sa poarte negocieri cu Uzbekistanul si Kazahstanul cu privire la rafinarea gazului pe teritoriul acestor doua republici si sa propuna Taskentului o cooperare in privinta reconstructiei conductelor de gaz din Uzbekistan. Aceste planuri se ciocnesc de interesele Kremlinului, deoarece guvernul rus priveste sectoarele energetice ale tarilor CSI ca reprezentand sfera sa exclusiva de influenta.
In sfarsit, Putin nu poate sa nu observe ca Ianukovici, fostul "candidat pro-rus", nu pare prea grabit sa-si indeplineasca angajamentele luate fata de Moscova. La 11 august, in decursul vizitei din Crimeea, premierul ucrainean a pus pe jar Kremlinul, dupa ce a declarat ca nu i se pare fezabila initiativa de a adopta rusa drept a doua limba oficiala in Ucraina. O declaratie care i-a fost, cu certitudine, reprosata la Soci. Dupa intrevederea de marti cu omologul sau rus, Mihail Fradkov, Ianukovici a incercat sa dreaga busuiocul. El a explicat ca isi va respecta angajamentele electorale cu privire la oficializarea limbii ruse, deindata ce coalitia sa va obtine majoritatea constitutionala in Parlamentul ucrainean. Deocamdata, insa, nu dispune de majoritatea necesara pentru a discuta acest aspect. Optimist, Ianukovici a estimat ca, pana la inceputul anului viitor, situatia s-ar putea schimba in favoarea sa.
Succes partial pentru premierul ucrainean
In ciuda onorurilor cu care a fost primit de Putin, vizita la Soci a pro-moscovitul Victor Ianukovici nu fost tocmai un triumf. El nu a reusit sa obtina decat promisiunea ca, in aceasta iarna, Ucraina nu va trebui sa suporte o majorare brusca si dramatica a pretului la carburanti. Nu i s-au oferit, insa, nici un fel de alte garantii pentru mai tarziu. Din contra. Putin a subliniat ca, in viitor, nu vor mai exista "tarife preferentiale" la energie pentru amicii politici.
"Rusia si Ucraina au ajuns la un acord asupra preturilor la gaz pentru sfarsitul acestui an si inceputul anului 2007" - a anuntat premierul Ucrainei, dupa discutiile cu omologul sau rus. El a explicat ca schema de calcul "se va baza pe preturi de piata, iar mecanismul de stabilire al acestora va fi transparent si va corespunde cu nivelul relatiilor economice bilaterale". Ianukovici a mai precizat ca, pana la inceputul iernii, Ucraina isi va umple depozitele subterane de gaz prin pomparea a 24,5 miliarde metri cubi", informeaza RIA Novosti, citata de Agentia "Rusia la zi".
Gazul nu este, insa, singurul subiect fierbinte abordat la Soci de liderul de la Kiev. O alta tema importanta este participarea Ucrainei la Spatiul Economic Unit (EEP).
"Ianukovici, impreuna cu adjunctul sau, Nikolai Azarov, care se ocupa de dosarul EEP, vor incerca sa implice Ucraina in acest proces, pentru ca trenul nu sta mult in gara si trebuie prins din mers", a comentat, pentru "Nezavisimaia Gazeta", Mihail Pogrebinski, directorul Centrului ucrainean pentru Studii Politice si Conflictologie. Kievul trebuie, insa, sa se grabeasca, daca doreste sa obtina un segment propriu in zona de comert liber din cadrul EEP.
Problemele kirghize: baze americane si datorii externe
Presedintele Putin a profitat de reuniunea informala de la Soci pentru a aborda o tema care ingrijoreaza profund Kremlinul: "atentia" tot mai insistenta acordata de Statele Unite fostelor republici sovietice actualmente membre in CSI. Expansiunea influentei americane in regiune nu s-a incheiat odata cu "esecul" din Ucraina.
"Vladimir Putin va cauta sa se angajeze in discutii cu acei lideri care au devenit prea implicati in relatiile cu Washingtonul si care s-au apropiat nepermis de mult de Statele Unite" - anticipa, la inceputul saptamanii, publicatia "Kommersant". Unul dintre cei vizati este presedintele kirghiz, Kurmanbek Bakiev. Acesta a semnat de curand un acord prin care permite amplasarea de baze militare americane pe teritoriul tarii sale.
Anul trecut, la sfatul Moscovei, Kirghiztanul a cerut Statelor Unite o chirie de 207 de milioane de dolari pe an pentru a gazdui baza aeriana Hansi din apropierea aeroportului Manas din Biskek. Potrivit surselor "Kommersant", Kremlinul se temea ca Statele Unite vor accepta chiar si aceasta conditie. Washingtonul a refuzat initial intelegerea, dand astfel sperante Moscovei ca-si va diminua prezenta militara in regiune. Kirghiztanul a renuntat insa la pretentiile sale si a acceptat sa gazduiasca baza militara pentru o suma mult mai mica. Negocierile s-au incheiat la 14 iulie 2006 , cand cele doua state au semnat o declaratie comuna prin care Washingtonul se angajeaza sa plateasca Biskekului doar 150 de milioane de dolari drept chirie pentru baza. O surpriza extrem de neplacuta pentru presedintele Putin.
Presedintele Kurmanbek Bakiev ar putea pregati, insa, o alta "surpriza", la fel de grava in viziunea Kremlinului. El studiaza posibilitatea ca tara sa se alature Tarilor Sarace Puternic Indatorate (HIPC) - un program desfasurat de Fondul Monetar International si de Banca Mondiala. Rusia se teme ca intrarea Kirghiztanului in program ar insemna pierderea suveranitatii kirghize si dependenta totala de America. Moscova ar prefera sa-i ofere Kirghiztanului dependenta de Rusia. Un subiect dezbatut, cu siguranta, la Soci - asigura "Kommersant", citat de Agentia "Rusia la zi".
Tensiuni intre Moscova si Minsk
Desi nimeni nu poate pune la indoiala orientarea pro-moscovita a regimului din Belarus, chiar si aceasta republica pune acum probleme Kremlinului. Si are, la randul ei, probleme. Presedintele Aleksandr Lukasenko spera sa le rezolve, macar partial, la Soci. Tensiunile dintre Moscova si Minsk au aparut odata cu proiectul de unificare a celor doua state. Rusia era interesata de introducerea rapida a unei monede comune, insa Belarusul a tras de timp in aceasta privinta. Lukasenko cere "compensatii" pentru cheltuielile pe care le implica unificarea. Potrivit economistilor de la Minsk, acest proces ar fi costat deja Belarusul, numai in decursul anului trecut, peste doua miliarde de dolari.
Rusia vede, insa, cu totul altfel situatia. Moscova acuza Minskul ca re-exporta fara rusine petrolul rusesc primit la preturi preferentiale. Potrivit datelor oficiale, in intervalul ianuarie-mai 2006, Belarusul si-a marit cu circa 60 la suta exporturile de petrol - care i-au adus venituri de 3,2 miliarde de dolari. Suma mai mult decat suficienta in viziunea Kremlinului - pentru a acoperi costurile preparativelor de unificare cu Rusia.
Aproape imediat dupa realegerea, in aceasta primavara, a lui Lukasenko in calitate de presedinte, Rusia a avertizat ca nu intentioneaza sa-i mai faca partenerului sau strategic concesii la tarifele energetice. Gazprom a anuntat ca pretul gazului rusesc vandut Belarusului ar trebui sa se alinieze tarifelor europene. Ceea ce ar insemna o crestere de la 46 de dolari, la 180-200 de dolari pe mia de metri cubi. O asemenea explozie a pretului ar fi, fara indoiala, fatala economiei necompetitive a Belarusului.
Moscova este dispusa sa cedeze, dar cu o singura conditie: aceea ca "Beltransgaz" sa ofere Gazpromului o parte din infrastructura sa de transport. Minskul, insa, nici nu vrea sa auda de asa ceva.
Recent, Lukasenko a inceput sa curteze asiduu Iranul si Venezuela si s-a aratat interesat de un proiect cooperativ de constructie a unei conducte care sa lege intre ele Pakistanul, Iranul si India. Aceste demersuri sunt privite, insa, de Kremlin mai degraba drept o "diversiune" - apreciaza publicatia "Kommersant", citata de "Rusia la zi".
Potrivit surselor Kommersant, Lukasenko negociaza cu Putin in incercarea de a obtine un acord de tranzit al gazului kazah catre Belorusia prin conductele rusesti. Semnalele primite la Soci nu au fost, se pare, deloc incurajatoare.

---

Despre autor: