Felul in care sunt tratati muncitorii care pleaca la munca in Spania ne duce cu mintea la sclavii care munceau doar pentru a supravietui. Dupa ce trec printr-un adevarat calvar pentru a fi selectati de asociatiile angajatorilor din Spania, ei pleaca
Felul in care sunt tratati muncitorii care pleaca la munca in Spania ne duce cu mintea la sclavii care munceau doar pentru a supravietui. Dupa ce trec printr-un adevarat calvar pentru a fi selectati de asociatiile angajatorilor din Spania, ei pleaca fara a sti unde vor ajunge sa munceasca. Si asta pentru ca romanii sunt disperati sa-si gaseasca un loc de munca. Astfel, tara noastra a ajuns sa fie exportatoare de sclavi pentru Spania si alte tari europene.
O persoana aflata in prezent in Spania la cules de mere ne-a prezentat adevarata imagine a felului in care sunt tratati romanii. "Parca suntem ultimii oameni. Suntem 10 persoane aici, pe aceasta plantatie si locuim intr-un satuc cam la 100 de km de Barcelona si la 4 Km de Mollerussa. Cu totii avem la dispozitie un aragaz cu trei ochiuri si un mic frigider unde nu ne putem tine mai nimic de mancare. Doar o singura zi pe saptamana, sambata, patronul ne ia cu masina si ne duce intr-o localitate mai apropiata, pentru a ne face cumparaturi. Ne cumparam mancare de acolo deoarece in sat totul e de trei ori mai scump. Numai ca sambata, dupa ora 20.00 cand se incheie programul de munca, multe market-uri sunt inchise sau nu mai gasesti mare lucru in ele", ne-a declarat, E.G. El ne-a mai spus ca au incercat sa convinga patronul sa-i duca in alta zi la cumparaturi, dar nu au avut nici un succes. Mai mult, Unio de Pagesos, asociatia producatorilor din Spania cu care E.G. a plecat la munca, le-au oprit pasapoartele. Cu alte cuvinte, de mai bine de doua saptamani aceste persoane stau fara acte de identitate si sunt in imposibilitatea de a se misca liber in aceasta tara. Precizam ca este un lucru deosebit de grav ca unei persoane sa-i fie retinut pasaportul de catre o alta persoana sau o asociatie, alta decat politia. O alta neregula a fost ca la sosire, muncitorii au fost pusi sa semneze contracte in alb. "Le-am semnat pentru ca nu puteam refuza. Altfel nu primem nimic de munca si ce faceam?", ne-a spus E.G.
Exploatati si saraci
"Suntem platiti cu 5,19 euro pe ora si mucim 9 ore pe zi: de la ora 8.00 la 13.00 si de la 16.00 la 20.00. Orele suplimentare nu sunt trecute pe statele de plata. Suntem platiti pentru acele ore suplimentare, insa fara nici un fel de spor. Mai mult, pentru cazare ni se percepe o chirie de 50 de euro, ni s-a mai spus ca ni se vor lua bani si pentru butelia pe care o avem pentru a ne prepara mancarea si ca va trebui sa platim si factura pentru curentul electric consumat. Daca mai pun la socoteala si asigurarile sociale pe care va trebui sa le platim la sfarsitul lunii, in valoare de 70 de euro, dar si faptul ca va trebui sa mai achit si plata transportului pana aici, in Spania, in valoare de 115 euro, mi-e teama ca nu voi mai ajunge cu nimic in tara. Am cheltuit o multime de bani pana am reusit sa plec la munca si multi dintre acesti bani au fost imprumutati. Cand o sa ma intorc probabil ca voi fi tot dator. Mai ales ca la sfarsitul acestei luni se vor tremina de cules merele si nu vom mai avea ce face", ni s-a destainuit E.G.
El ne-a mai povestit felul in care culeg merele. Sunt asezati intr-o masina care trece printre randurile de pomi si ei trebuie sa adune merele din copaci si sa le puna in remorca. "Masina asta merge foarte repede si trebuie sa te misti mai repede decat ar putea un robot. In cazul in care ramane, din greseala, un mar in pom iese mare scandal", ne-a mai spus E.G.
Nemultumirile lui sunt impartasite si de ceilalti muncitori, insa E.G. ne-a spus ca le e teama sa nu fie trimisi inapoi in tara fara nici macar sa-si poata achita drumul de intoarcere. Astfel, au spus ca vor sa se revolte, dar ca vor mai astepta sa mai castige ceva bani si apoi sa poata sa-si ceara drepturile. Faptul ca nu au bani, dar nici acte, ii obliga sa suporte conditiile si tratamentul la care sunt supusi.
Angajatorul si-a luat insa si alte masuri de prevedere. "Sunt doua persoane care sunt platite si tratate mult mai bine si care au rolul de a ne <<turna>> in cazul in care avem in intentie sa reclamam ceva", a adaugat E.G.
Autoritati neputincioase
Atat Ministerul Muncii, cat si Departamentul pentru Munca in Strainatate se complac in a constata ca sunt o multime de neregului, dar nu fac nimic. Exista o persoana atasata pe probleme de munca la Ambasada Romaniei din Spania, persoana care ar trebui sa rezolve problemele romanilor care muncesc acolo. Insa, acele posturi create la diferite ambasade ale Romaniei au fost infiintate doar pentru ca unele persoane sa-si poata petrece mai multi ani in strainatate. "Este interesant ca atunci cand ajung acolo acesti atasati pe probleme de munca incep sa aiba comportament de demnitari la care ajungi cu greu", ne-a declarat un oficial din Ministerul Muncii. Cu atat mai mult persoanele simple au mari retineri inainte de a suna la atasatii pe probleme de munca. Inclusiv E.G. era foarte reticent in a suna la Ambasada.
Astfel, OMFM si DMS nu fac altceva decat sa munceasca gratis pentru angajatorii spanioli sa le ofere forta de munca, fara a putea sa controleze contractele si conditiile in care pleaca cetatenii romani la munca.
Aceste institutii cer, in cazul in care muncitorii au de reclamat anumite neregului sa prezinte acte care sa dovedeasca cele reclamate.
Calvarul dinaintea plecarii
Pentru a pleca la munca in strainatate se fac o multime de cheltuieli: drumul pana la Bucuresti pentru a depune actele; legalizarile actelor de munca; un alt drum pentru participarea la selectie; banii pentru analizele realizate la IML (pentru ca muncitorilor nu li se pune la dispozitie o alternativa); drumul pentru intalnirea cu reprezentantii angajatorilor pentru semnarea contractelor (acestea de cele mai multe ori sunt in spaniola si nu se inmaneaza nici un exemplar muncitorilor); banii pentru viza platiti reprezentantilor angajatorilor spanioli (sume care sunt mai mari decat ceea ce percepe Ambasada Spaniei si de cele mai multe ori nu se dau chitante sau se dau cu sume mai mici decat cele achitate de romani); inca un drum pana la Bucuresti pentru a pleca in Spania cu autocarele.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.