Ce se mai intampla cu Constitutia Europeana?

De la respingerea Constitutiei Europene de catre francezi si olandezi, nu s-a mai auzit aproape nimic despre planurile de modificare si adoptare a unui act fundamental pentru Uniunea Europeana. Insa apropierea presedintiei germane, care isi va desfasura mandatul dupa cea finlandeza, ar putea inviora dezbaterea asupra Constitutiei.
Germania si Franta au fost dintotdeauna motorul evolutiei Uniunii Europene, deci cu Germania la carma, Europa ar putea inregistra ceva progrese.

Viitorul Europei, in ceata

De cele mai multe ori cand se discuta viitorul Uniunii Europene, se folosesc fraze precum "lipsa unei conduceri coerente" sau "lipsa unui impuls vital."
In plus, se vorbeste tot mai mult despre pierderea entuziasmului pentru proiectul european.
Si asa, numai statele noi membre UE sau aspirante la acest statut isi mentineau optimismul referitor la beneficiile venite cu aderarea. Dar chiar si acestea, pe masura ce se apropie de realitatea europeana, devin tot mai sceptice. In randul cetatenilor mai vechi ai Uniunii, domneste o anume oboseala, de aceea ar fi necesara o interventie viguroasa a politicienilor pentru a mai mobiliza proiectul european.

Chirac pleaca, Merkel vine

Un impuls ar putea primi Europa tocmai de la presedintia celei mai puternice economii europene. Un reprezentant al Comisiei a declarat pentru BBC ca Angela Merkel ar putea oferi o solutie de compromis, pe care sa o propuna apoi Frantei. Problema este insa ca Merkel inca nu stie ce parere are in multe dintre aceste chestiuni, a mai adaugat el, intr-un moment in care o pozitie mai hotarata din partea Berlinului ar putea fi decisiva.
Plecarea imbatranitului Chirac de la carma Frantei ar putea si ea aduce mai multa vitalitate proiectului european. Depinde insa si ce fel de vitalitate.
Unul va fi viitorul european daca Franta va fi condusa de Sarkozy, renumit deja pentru pozitiile sale sovine si foarte radical in ceea ce priveste imigratia.
Si altul va fi cu Segolene Royal, reprezentanta socialistilor francezi, care zilele trecute a declarat ca nu are nimic impotriva ca presa sa publice fotografii cu ea si familia sa, la plaja, in costume de baie, incercand sa inlocuiasca un conflict de presa cu o impresie de transparenta.

Franta si Germania, la carma Uniunii

In ceea ce priveste Constitutia Europeana, Germania, care a ratificat deja actul in Parlament, nu mai doreste modificarea acesteia. Pozitii similare sunt exprimate de alte 14 state care au ratificat si ele Constitutia.
Dar Franta, unde actul a fost respins prin referendum de public, are mare nevoie de o rescriere fundamentala a actului. Jose Ignacio Torreblanca, de la think tank-ul Elcano, a explicat ca orice compromis ar trebui sa includa o schimbare a numelui actului, plus o reducere a proportiilor sale si chiar modificarea unor prevederi importante. Tot Torreblanca mai adauga ca daca Germania si Franta ar ajunge la un acord in ceea ce priveste Constitutia, celelalte state ar fi nevoite aproape sa accepte compromisul. "Statele mai mici se vor urca si ele in trenul acesta, neindraznind sa riste excluderea".
Un acord intre Franta si Germania nu ar fi insa usor tolerat de toate statele UE. Marea Britanie ar avea cu siguranta obiectii fata de un proces de integrare prea accelerat, mai ales daca ar ocupa o pozitie marginala in coordonarea lui.
Tony Blair a declarat deja ca nu problemele institutionale, pe care se concentreaza francezii si germanii, sunt cele mai importante.
Dimpotriva, a adaugat el, multi dintre europeni sunt inca confruntati cu a pune o paine pe masa.

Prea multe fete pentru acelasi rol

Uniunea Europeana este de multa vreme acuzata de incoerenta in ceea ce priveste afacerile externe. Nici pana in prezent nu se stie clar cine este autoritatea in domeniul de politica externa, iar Constitutia Europeana respinsa ar fi avut niste propuneri constructive in acest sens.
Pana la adoptarea unui astfel de act, functia ramane impartita intre comisarul pentru Afaceri Externe Benita Ferrero-Waldner, presedintele Comisiei Jose Manuel Barroso si Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Javier Solana. Singura tema legata de afaceri externe care era considerata un succes era subiectul extinderii Uniunii.
Insa divergentele pe acest subiect se adancesc tot mai mult in ultima vreme.
Tari precum Franta, Germania, Austria si Olanda ar dori incetinirea procesului de largire si se tem de aderarea Turciei. Altele, de exemplu Marea Britanie, Polonia, Spania si Italia, sustin in continuare extinderea, chiar daca au exprimat si ele unele rezerve. In Spania, de pilda, parerile sunt impartite in ceea ce priveste aderarea Turciei, dar exista o respingere aproape totala pentru intrarea statelor balcanice.

Uniunea nu va avea Constitutie mai devreme de 2010

Cel mai devreme, un nou act fundamental pentru Uniune ar putea fi propus de legiuitorii europeni in 2008. El ar urma sa fie ratificat in perioada 2009-2010, intr-un proces care nu va fi lipsit de riscuri. Chiar daca state precum Franta si Olanda vor evita sa mai organizeze referendumuri, acestea vor trebui sa aiba loc in Irlanda sau Danemarca, de exemplu.
Un diplomat britanic citat de EUobserver a facut remarca: "Spiritul referendumurilor nu mai poate fi inchis din nou in lampa lui Aladin".
Daca totul merge bine, Europa ar putea avea o Constitutie in 2010, la noua ani dupa ce ideea a fost lansata de belgieni. Insa aceasta este o predictie foarte optimista.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe