Vechea politica de "balanta a fortelor" nu mai ajunge. La 1914, ea a dat gres, si infanteria engleza a trebuit sa debarce pe continent, reluand traditia lui Eduard III si aratand, prin eroismul ei, ca poporul anglo-saxon nu si-a pierdut insusirile ra
Vechea politica de "balanta a fortelor" nu mai ajunge. La 1914, ea a dat gres, si infanteria engleza a trebuit sa debarce pe continent, reluand traditia lui Eduard III si aratand, prin eroismul ei, ca poporul anglo-saxon nu si-a pierdut insusirile razboinice.
Dupa pacea de la Versailles, Anglia a avut un nou acces de "insularitate". Au crezut unii ca pot invia timpurile de "splendida izolare"ale lui Joe Chamberlain. Printr'o periculoasa reminiscenta englezii pun uneori traditionalismul inaintea realitatii - au incurajat Germania contra Frantei.
Desteptarea a fost cruda. Imperiul britanic s'a vazut amenintat din toate partile. Atunci a rostit Stanley Baldwin istoricele lui cuvinte:
"Frontiera Marei Britanii este pe Rin". Prietenia anglo-franceza, care s'a inchegat astfel pe baza unui interes permanent de comuna aparare, a schimbat fata lumii. Ea domina astazi politica europeana si o indreapta pe fagasuri noi.
Adevarata frontiera a Imperiului britanic se intinde insa mult mai departe decat Rinul. Ea este o frontiera ideala: pacea, interesele anglo-saxone sunt atat de complexe, atat de amenintate de toate curentele, incat cea mai mica tulburare a pacii le poate pune in primejdie. De aceea Londra a inceput sa-si dea seama ca trebuie sa intervina oriunde este un pericol de razboi. De aceea, la 21 Mai, ambasadorul britanic la Berlin a vorbit cu hotarare de ultimatum. De aceea pleaca acum Lordul Runciman la Praga.
Ocuparea Austriei a aratat ca Germania isi reincepe mersul spre Orient, adica spre inima Imperiului englez. A-l opri din vreme, prin metode pasnice, este o politica inteleapta. Asemenea Rinului, Dunarea incepe sa joace si ea rolul unei frontiere britanice. Dupa cum la Apus, politica Angliei are nevoie de bastionul francez, la Rasarit simte trebuinta unei stavile pe care o cauta in tarile dunarene.
O epoca noua se deschide in Europa centrala. Atarna de intelepciunea celor de aici ca aceasta epoca sa aduca o sigurata fara precedent si o inflorire economica fara pereche. Trebuie sa fim si noi romanii, intelepti si corecti daca vrem ca norocul sa nu ne ocoleasca.
ZIUA, 9 august 1938


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.