Revista presei culturale

"Flacara", serie noua, nr. 7, iulie 2006, 84 pagini, presedinte-director general: George Arion, editata de societatea comerciala "Publicatiile Flacara"
Purtand pe coperta sigla a "95 de ani" de la aparitie, actuala "Flacara" se revendica de la traditia initiata de ziaristul C. Banu, fondatorul de la 1911, iar site-ul (revistaflacara.ro) face o scurta istorie, amintind de o mica serie interbelica, apoi de cea comunista (anii '50 si dupa...), in fine ajungand actualmente la seria a IV-a, cu incepere din 1990. Undeva, cu incepere din anii '70, trebuie mentionat si numele lui Adrian Paunescu, care a vazut in "Flacara" o tribuna a "revoltatului" aflat sub inalta protectie. Dupa 1990, "bardul" a incercat sa revina la "Flacara", dar, nedorit de redactie, a editat o "Flacara a lui Adrian Paunescu", cu aparitie cand mensuala, cand semestriala. Condusa de George Arion, "Flacara" actuala este editata de societatea "Publicatiile Flacara", care mai cuprinde revistele "Rebus" ("Rebusache", "Rebus Bis") si o editura. Sunt publicate si almanahuri. Numarul pe luna iulie este unul de vacanta: o introducere in lumea lui Dracula (cartea, autorul si filmele), cumulata cu o poveste despre Dean R. Koontz (semneaza Mircea Pricajan), interviuri cu Claudiu Bleont, trupa "Crush" si Virgiliu Pop (specialist in drept international spatial, despre ce inseamna sa cumperi pamant pe Luna). Curiozitatea si gustul cititorului pentru alte epoci & tinuturi sunt intretinute de "Dimitrie Ghyka. Memoriile unui ministru al Afacerilor Externe" sau de reportajele exotice ale Claudiei Golea ("Autostrada SIDA"). Alti autori, mai aplecati spre analiza social-politica: Mihail Galatanu (redactor-sef), Tudor Calin Zarojanu si, desigur, nu in ultimul rand, romancierul specializat in genul politist, George Arion.
"Moza-i cool. Supliment nutritiv pentru mintile afectate de cooltura", mai-iunie 2006, 8 pagini, "faimosul paparazzo": Mihai Diaconu
Din gestul avangardist tinerii olteni au stiut sa ia exact iconoclastia necesara, fara a face un pios omagiu respectabililor inaintasi; supliment al revistei craiovene "Mozaicul", editat de Aius PrintEd, publicatia prezinta principalele trasaturi ale clasicei revolte: un text "(in loc de) manifest", semnat Mihai Ene, mici credo-uri cu autor colectiv ("Pe cine iubim: pe Rimbaud, pentru dereglarea simturilor (...) pe Urmuz, pentru mariaje reusite: Palnia si Stamate, Ismail si Turnavitu (...) pe Mircea Ivanescu, pentru ca vrem si noi un pisicaine la noi pe canapea"), in fine prin compozitii de sorginte suprarealista (in special imagini - precum cele care arata obiecte imposibile in orasul Craiova: un cartier de moschei, un gigantic ou-oglinda in piata centrala).
Subiectul principal este orasul Craiova, vazut prin "Trei modalitati de infrumusetare"; la aceasta ancheta raspund si nume cunoscute, precum Gabriel Cosoveanu sau Augustin Cupsa, dar si tineri: Gili Parvu ("propun daramarea sau modificarea tuturor imobilelor care au mai mult de 40-50 de ani - au un aer vechi si plictisitor -, in locul lor urmand a fi ridicate cladiri viu colorate, cu multe colturi drepte, termopane si tamplarie de aluminiu"), Petrisor Militaru ("sa se poata trage apa la toate veceurile publice din Craiova"), Daniela Firescu sau Luminita Corneanu.
Foarte bine scrisa (cu autor insa necunoscut) este bucata "Domnul T.", un delir foarte bine condus prin zona oniricului literar si prin cea suprarealista (de rigoare), alte texte, de asemenea nesemnate: "Venus din San Marco", "Galceava inteleptului (nume de cod: Socrate) cu Maya" si "Marea pace de pe divan".
Desigur, cateva nume din acest supliment scriu si in adevaratul...
"Mozaicul", serie noua, an IX, nr. 6 (92), 2006, 16 pagini, editata de Aius PrintEd, CJ Dolj, cu sprijinul MCC si al Asociatiei Prietenii stiintei "Gheorghe Titeica", director: Nicolae Marinescu.
Ma refer la Luminita Corneanu (redactor la revista matura, titulara a unei cronici de carte), Petrisor Militaru, Gabriela Gherghisor, care scriu despre festivaluri si in special despre evenimentul teatral din Craiova, Festivalul Shakespeare, prin comentarii la carti despre opera Divinului Brit lansate cu acel prilej. O dezbatere despre institutia festivalului, in genere, realizeaza Nicolae Marinescu, impreuna cu Xenia Karo, Sorina Sorescu, Mihai Ene (autorul manifestului din juna "Moza-i cool"), Emil Sarbulescu, Picu Ocoleanu, George Popescu. Concluzia, referitoare la festivalul teatral si la "Zilele Sorescu", semnaleaza incremenirea in improvizatie si in momente festiviste, "ai caror singuri beneficiari sunt poate doar organizatorii", totul fiind cauzat de lipsa fondurilor...
"Albina romaneasca", serie noua, an CLXXVIII, aprilie-mai 2006, 32 pagini, redactor: Corneliu Leu (publicatie a Miscarii pentru progresul satului romanesc - Fundatia Episcopul Grigore Leu, in colaborare cu Asociatia Comunelor din Romania); editor: Casa de Editura si productie audio-video-film "Realitatea"
In fond, parintii care pun umarul la editarea acestei foi reprezinta tot atatea sectoare de activitate ale prozatorului Corneliu Leu: cu o cariera care incepe in anii '50, Corneliu Leu a scris si scenarii de film ("Asediul", 1970, impreuna cu Mircea Muresan), pentru ca, in anii '90, sa se descopere nepot al episcopului de Husi Grigore Leu, pierit in imprejurari tulburi, la 1949. Aceasta ultima etapa a activitatii lui Corneliu Leu se vede in profilul "Albinei", decorat cu reproduceri dupa icoane, din Evanghelii, dar si in amplele programe ale Fundatiei "Episcopul Grigore Leu". Oferind deopotriva stiri si comentarii despre lumea intelectualitatii satelor, animata de activitatile Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR), fondata la 1997, "Albina romaneasca" poarta cu mandrie pe frontispiciu numele bietului Gheorghe Asachi, sub patronajul caruia apar un sir de recenzii, majoritatea nesemnate si encomiastice, despre carti de istorie, teologie si geografie culturala.
Dar adevaratul interes al revistei rezida in suplimentul sau literar, pus sub semnul "Alautei romanesti" (de la 1858, supliment al "Albinei" de atunci!). Responsabil pentru alcatuirea acestuia este poetul Nicolae Dragos, fost redactor-sef al revistei "Luceafarul" in anii '70-'80, apoi redactor-sef adjunct la "Scanteia" si autor consacrat de ode adresate Partidului Comunist. Acesta ii face un amplu portret lui N. Porsenna, detinut politic in anii '50, ii lauda activitatea culturala, vorbind cu profund respect de martirul inchisorilor comuniste.
Surpriza care confirma ipocrizia activistilor de odinioara, acum drept-credinciosi aghezmuiti de propensiunile culturale ale unui Corneliu Vadim Tudor (amplu laudat e, de exemplu, Nicolae Dragos in fituica "Tricolorul"), este nuvela lui Corneliu Leu, "Incepe politica", scrisa cu indraznelile pe care doar un Petre Dumitriu sau un D.R. Popescu si le permiteau in anii '50-'60 ai secolului trecut. Pe scurt, un activist al Partidului Comunist, fara scrupule, comite o crima instinctuala in atmosfera unui "august in flacari"; nimic altceva, in stilul unui realism prafuit, gata oricand sa fie transformat, daca epoca o cere, in realism-socialist.
Dar, acum, "Albina romaneasca" face cruci si e pravoslavnica, neuitand de dimensiunea ei... europeana. Activistii cultuali de odinioara stau bine in astfel de zone, croiesc la planuri despre societatea civila a satelor (adunari periodice ale micilor intelectuali din rural, cu programe si ambitii respectabile), editeaza suplimente literare, pe scurt, invata din mers.

---

Despre autor: