Pentru ca e vremea concediilor si pentru ca nu toti avem buzunarele doldora dar toti avem nevoie de relaxare va propun astazi un traseu care ar putea sa va fie pe plac. Sambata de Sus. Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este
Pentru ca e vremea concediilor si pentru ca nu toti avem buzunarele doldora dar toti avem nevoie de relaxare va propun astazi un traseu care ar putea sa va fie pe plac. Sambata de Sus. Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Istoria locului e fascinanta. Totul a inceput undeva, in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, adicatelea cam prin anul 1654 cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea boierului Preda Brancoveanu, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu a zidit in piatra o manastire. Dupa ce Transilvania abia scapase de incercarile principilor de a o calviniza; atacurile au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta: biserica ortodoxa. In aceste conditii, pe la 1683, domnitorul Constantin Brancoveanu a intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa. Calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania abia incepuse. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu. Dupa decapitarea lui Brancoveanu de catre turci, in 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. In 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost pus la pamant, iar biserica a ajuns in ruina. In decursul celor 140 de ani de parasire in ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi. Mai jos de biserica, la cca. 50 m, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a manastirii in forma initiala, unde pana in anul 1997 (cand au fost mutate in turla noii incinte) au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate depaseste 2000 kg. Fantana "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea este cea mai veche piesa din incinta manastirii, in jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe intamplari miraculoase si legende. Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala care a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca.
Dupa 208 ani de la daramarea ei in anul 1785, Manastirea Brancoveanu a reinviat in ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea "Adormirea Maicii Domnului", cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brancoveni, ca si intreaga manastire.
Despre autor:
