Verificarea, prin sondaj, a corectitudinii cu care au fost corectate lucrarile pentru "Bacalaureat 2006" a "produs" destituirea a 14 profesori, pedepsirea drastica a 48 de dascali, precum si avertizarea altor 32 * Ministrul Hardau a dispus ca toat
Verificarea, prin sondaj, a corectitudinii cu care au fost corectate lucrarile pentru "Bacalaureat 2006" a "produs" destituirea a 14 profesori, pedepsirea drastica a 48 de dascali, precum si avertizarea altor 32 * Ministrul Hardau a dispus ca toate lucrarile de la bac' sa fie reverificate "la sange" * Se anunta surprize mari * Nici titularizarea nu va scapa de furia reevaluarilor * Reamintim ca actinea ministrului de reverificare a lucrarilor nu va afecta notele obtinute de elevi la bac'
Ministrul Mihail Hardau a aplicat profesorilor care au supraevaluat lucrarile de bacalaureat cele mai drastice pedepse din istoria post-decembrista a Ministerului Invatamantului, mergand pana la desfacerea contractului de munca, in cazul a 14 cadre didactice care au supraevaluat lucrarile corectate cu 3,5 - 4,5 puncte. Diferenta mare de note intre cele doua corectari i-a lasat masca pe evaluatorii ministerului, ei descoperind cazuri in care o lucrare care merita nota 5,5 era notata cu 10, iar altele, care meritau mai putin de 5, aveau note onorabile. Pentru alti 48 de profesori, care au supraevaluat lucrarile cu 2,5 - 3,49 puncte, ministrul a propus diminuarea salariului cu 15% pe o perioada de sase luni si interzicerea participarii la corectarea lucrarilor in viitorii trei ani. Inca 32 de evaluatori au fost sanctionati cu avertisment, iar timp de un an nu vor mai putea face parte din comisiile de corectare, pentru ca au supraevaluat lucrarile cu 1,5 - 2,49 puncte. Anuntul prin care ministrul Hardau a propus inspectoratelor scolare sanctionarea celor 94 de dascali prinsi ca au supraevaluat lucrarile de la bacalaureat a fost facut in conferinta de presa de ieri. Ministrul a tinut sa spuna ca verificarile - si pedepsele, totodata - nu se vor opri aici. Actiunea de evaluare a lucrarilor a fost extinsa la nivelul intregii tari, iar fiecare cadru didactic care nu va respecta baremul de notare va fi sanctionat. In legatura cu supraevaluarea unor lucrari de la titularizare, Mihail Hardau sustine ca a cerut recorectarea a sase lucrari a caror nota a fost marita de la 5 la 7,05. Demnitarul a precizat ca acesta este rezultatul verificarii dispuse de el imediat dupa publicarea rezultatelor la prima sesiune a examenului, cand a constatat diferente uriase intre judete privind procentul de promovabilitate.
Mehedintiul, primul la frauda
Astfel, printre judetele de frunte se numara Mehedintiul, cu 96,3% candidati promovati, iar pe ultimul loc Argesul, cu 59,6%. O situatie catalogata de ministru drept "terifianta" s-a inregistrat in judetul Botosani - cu un nivel de promovabilitate de 93,2% -, unde, din totalul de 3065 de candidati, 1129 au obtinut medii intre 9 si 10, adica 37%. "Din punctul nostru de vedere, aceasta situatie reprezinta o parodiere a semnificatiei examenului de bacalaureat", nu s-a putut abtine ministrul sa taxeze "inteligenta" liceenilor botosaneni. Potrivit ministrului, prin diferentele mari intre rezultatele obtinute de elevii din diferite judete, se realizeaza o grava inechitate, acestia participand la un concurs comun la admiterea in invatamantul superior.
Mihail Hardau a explicat ca membrii Comisiei constituite la nivelul MEdC au recorectat 1.839 de lucrari la limba si literatura romana, alese aleatoriu din opt licee din tara, si au constatat ca 16% dintre teste au fost supraevaluate "la prima mana" de catre profesorii corectori. Diferentele de nota intre prima si a doua corectura ajung la 4,5 puncte fata de cat prevedea baremul. "Recordul" la frauda il detin, potrivit ministrului, doua cadre didactice din judetul Mehedinti - Balajovici Eleonora Natalia, de la Liceul "Dr. Victor Gomoiu" din Vanju Mare si Stefan Popescu, de la Liceul "Domnul Tudor" din Dr. Tr. Severin - care au avut cate 28 de lucrari supraevaluate cu 3,5 - 4,5 puncte. Tot judetul Mehedinti - altfel, primul pe tara la promovabilitate - ii are in fruntea listei cu cei propusi pentru desfacerea contractului de munca pe profesorii Olaru Cristina, de la Liceul "Stefan Odobleja" din Dr. Tr. Severin, si pe Dobroiu Milica, de la Liceul Dr. "Victor Gomoiu" din Vanju Mare - cu 18 lucrari supraevaluate, Liliana Paunescu, de la Lic. "Stefan Odobleja" si Paduretu Madalina, de la Liceul "Domnul Tudor" din Tr. Severin au cate 16 lucrari supraevaluate. Lista continua cu doua scoli din Slobozia - Scoala nr. 2 si Grupul Sc. "Al. I. Cuza" -, unde profesorii Grigoras Simona si Fotache Marcel au supraestimat valoarea a cate 13 lucrari.
Parteneriat "malefic"
Testele nationale, bacalaureatul si titularizarea au pus in evidenta multe lucruri care nu functioneaza normal si care arata o stare de duplicitate, atat a profesorilor, cat si a beneficiarilor invatamantului - elevi, parinti, personal, care graviteaza in jurul acestuia, a mai spus ministrul Educatiei. "Pe parcursul desfasurarii acestei sesiuni de examene am fost sesizati de elevi, parinti si profesori cu privire la modalitatile de fraudare. (...) La nivelul fiecarei unitati scolare se realizeaza un fond de protocol care are drept tinta membrii comisiilor de examen si evaluare, precum si profesorii supraveghetori din sali, in scopul fraudarii examenelor. Aceste rele practici nu sunt din acest an, ele s-au perfectat in timp, pe parcursul a peste doua decenii, realizandu-se un parteneriat malefic intre toti actorii implicati. (...) De ani de zile, examenele nationale au o doza de parodie, imoralitate si ipocrizie", este de parere Hardau.
Pe de alta parte, ministrul considera ca un semn bun este acela ca "indiferent de greutatile avute, am fost in stare de alerta permanenta si sistemul a dovedit ca este capabil sa raspunda". "Nici un elev, nici un participant nu a suferit din cauza problemelor care au fost create in sistem. Examenele s-au desfasurat normal, au avut finalitate, iar starile de emotie care s-au creat prin diferite mijloace, inclusiv prin mass-media, au fost de foarte multe ori artificiale", a declarat Mihail Hardau. "Noi am luat masuri si profilactice, chiar la examenul de titularizare. Daca am avut o vaga banuiala ca subiectul s-ar putea cunoaste, am schimbat toate subiectele. Am schimbat si modul de organizare la titularizare", a mai aratat ministrul Educatiei.
A doua sesiune de bac', cu restrictii
In schimb, el a promis ca, pentru a doua sesiune a examenului de bacalaureat, va stabili alte reguli, astfel ca "intreaga actiune sa fie tinuta sub control". In plus, la realizarea subiectelor, ministrul spune ca vor fi anumite restrictii, dar nu a precizat mai mult in legatura cu aceste masuri. Hardau a refuzat, de asemenea, sa faca publice, pana la finalizarea anchetei, posibilele schimbari din cadrul Serviciului National de Evaluare si Examinare. "Vom lua masuri administrative impotriva celor care lucreaza la SNEE si care vor fi gasiti vinovati in cazul divulgarii subiectelor la examenele nationale", a mai spus ministrul. El nu a facut nici o precizare legata de ancheta privind incidentul de la testele nationale cand un jurnalist de la cotidianul Adevarul a primit un plic cu subiecte pentru proba de istorie, mentionand ca dosarul este de competenta Parchetului. Nici in legatura cu incidentul de la sesiunea de vara a bacalaureatului, cand o jurnalista de la cotidianul Gandul a cumparat subiectele pentru proba de limba romana, Hardau nu a mai dat relatii.
Alt tip de examene in 2007
Mihail Hardau a anuntat, in premiera, ca va elabora, pana la 31 august, un nou pachet normativ pentru examenele nationale din 2007, astfel incat, de anul viitor, metodologia sa fie schimbata, iar evaluarile sa se desfasoare normal. "Vreau ca, din 2007, examenele nationale sa intre in normalitate si sa devina teste profesionale. Trebuie sa depasim nivelul de ipocrizie si imoralitate de acum", a spus ministrul. Pana la anuntarea noii metodologii, Hardau si-a rezervat trei saptamani de vacanta. El a anuntat ca, incepand de luni, pleaca in concediu. "Saptamana viitoare plec in concediu. Voi merge in Retezat, sa fac trasee", a spus el.
Masuri antispaga in universitati
Ministrul Educatiei a mai anuntat ca va cere cadrelor didactice universitare sa faca declaratii privind toate veniturile dobandite din invatamant, iar cei cu functii in minister sa-si anunte si incompatibilitatile. Potrivit demnitarului, sunt multe persoane care au functii de control in unitatile de invatamant unde desfasoara activitate didactica prin cumul sau plata cu ora. "Este jenant sa desfasori activitate in unitatea pe care trebuie sa o controlezi. De aceea, cer universitatilor sa faca public numele persoanelor care desfasoara activitate cu studentii", a precizat Hardau. Totodata, ministrul va dispune si angajatilor din Ministerul Educatiei sa-si declare incompatibilitatile. "Sunt cazuri in care unele cadre didactice desfasoara activitate mai mult de 48 de ore pe saptamana. Trebuie sa stim cat si cum castiga respectivii universitari", a continuat demnitarul. Ministrul Educatiei apeleaza studentilor sa-l ajute la scoaterea din sistemul de invatamant a profesorilor care cer spaga pentru examene si restante. "Studentii vor sa fie alaturi de mine ca sa-i zdrobim pe cei care cer spaga", a adaugat Hardau. El crede ca fara ajutorul elevilor si studentilor sistemul nu poate fi schimbat. "Problema nu este insa numai a Ministerului Educatiei si Cercetarii, ci a societatii romanesti, in care se obisnuieste sa se rezolve, cu spaga, toate problemele", a precizat ministrul. Pana la inceputul anului universitar 2006-2007, ministrul vrea sa primeasca, din partea universitatilor, rapoarte privind incasarile facute de catre profesorii universitari, dar si numele celor care au desfasurat activitati cu studentii.
Legea invatamantului, pe interese
"Invatamantul trebuie facut dupa nevoile societatii, nu dupa profesori. Acum, legea invatamantului este centrata pe profesor si urmeaza intrutotul interesul cadrelor didactice. Nu este in regula", a reclamat ministrul Educatiei si Cercetarii. In opinia sa, Legea invatamantului trebuie modificata cat mai curand, intrucat nu deserveste nevoile elevului, ci protejeaza anumite interese. "Trebuie schimbata legea invatamantului pentru ca, momentan, nu pot face nimic, sunt incorsetat. Este o lege facuta sa protejeze anumite interese, nu sa urmeze elevul, asa cum s-a spus", a adaugat Hardau. Dupa aceste declaratii, Hardau a spus ca nu se teme ca ar putea fi schimbat din functia de ministru. "De cand am fost numit ca ministru, aproape zilnic mi s-a pus intrebarea <<Cand demisionez>> sau daca voi fi demis, si tot asa. Nu ma sperie schimbarea. Cand imi fac meseria, o fac ca si cand ar fi pe vecie. Cand voi pleca? Nu va pot spune ce voi simti atunci. Am stiut insa, din clipa in care am fost numit ministru, ca va veni o zi in care voi fi un fost ministru", a mai spus Hardau.
Guvernul a aprobat investitiile lui Hardau
Ministrul Hardau a mai anuntat ca Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, lista cu obiective de investitii, lucrari de consolidare, reabilitari de imobile, reparatii capital si asigurarea cu utilitati pentru unitati din invatamantul preuniversitar care vor fi finantate din bugetul MEdC pe anul 2006. Executivul a stabilit ca o serie de obiective de investitii, lucrari de consolidare a structurii de rezistenta, reabilitari si reparatii capitale la imobile din invatamantul preuniversitar nu se pot realiza pe baza finantarii, in exclusivitate, din bugetele locale. Este vorba de 805 gradinite, scoli si grupuri scolare din 40 de judete, pentru care a fost alocata suma de 184, 946 milioane de lei. In vederea asigurarii utilitatilor la unitatile din mediul rural se vor executa lucrari de alimentare cu apa (inclusiv asigurarea potabilitatii prin tratarea apei), de refacere a instalatiilor electrice si termice, precum si de construire de grupuri sanitare la unitati scolare din invatamantul preuniversitar, pentru care sunt intocmite deja documentatiile tehnice.
Lista obiectivelor aprobate de executiv cuprinde 365 de unitati scolare din 36 de judete, pentru care este alocata o suma de 35,629 milioane de lei. De asemenea, strategia MEdC prevede comasarea si dezvoltarea activitatilor educationale, prin edificarea de campusuri scolare, lucru care presupune realizarea de noi obiective, precum si reabilitarea, modernizarea si extinderea de unitati scolare existente. Intr-o prima etapa se vor reabilita spatiile de invatamant si cazare la unitati scolare care pot asigura un sistem integrat de invatamant si recreere si care vor deveni campusuri scolare. Celor 10 obiective aprobate de Guvern le vor fi alocate 6,9 milioane de lei.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.