Atributiile serviciilor, ca intr-un sistem totalitar

"Cetatenii trebuie protejati mai mult decat isi doresc ei insisi", a apreciat fostul presedinte Emil Constantinescu, la ultima dezbatere pe marginea propunerilor de proiecte privind securitatea nationala. Majoritatea reprezentantilor societatii civile a subliniat ca respectivele propuneri confera puteri prea mari serviciilor, in dauna protejarii drepturilor cetatenilor. Mai rau, textele lasa loc abuzurilor de tot felul si nu ofera garantii ca cei lezati s-ar putea apara. Reprezentantii societatii civile nu au criticat de-a valma propunerile de proiecte privind securitatea nationala. Cele mai cunoscute ONG au trimis autoritatilor seturi de observatii cu prevederile ce-ar trebui revizuite din aceste propuneri de proiecte. Prezentam, sintetic, comentariile pe marginea respectivelor texte. Guvernul nu a prezentat inca o varianta pentru cele patru proiecte privind: activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, statutul ofiterilor de informatii, functionarea SIE si SRI.
CRJ: Competente stabilite clar si limitativ
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) si-a facut publice ieri comentariile privind proiectele de lege privind siguranta si securitatea nationala. In opinia CRJ, in prevederile acestui pachet de proiecte legislative trebuie inclusa precizarea ca toate restrangerile pe care le presupune realizarea sigurantei nationale, a drepturilor si libertatilor fundamentale nu se realizeaza decat pentru protejarea interesului public. Mai mult, orice restrangere care depaseste simpla protectie a interesului public trebuie condamnata de lege prin mijloace directe si eficiente, ca fiind abuziva, se arata in raportul CRJ. Noile legi trebuie sa stabileasca foarte clar si limitativ competentele serviciilor informative, sustin reprezentantii CRJ. Ei subliniaza: "In pachetul de legi si in legislatia neinclusa aici pana in prezent, serviciile au competente generale. Ele pot sa activeze oricum si in orice domeniu, fara limite. Servicii informative cu asemenea atributii sunt specifice numai unui stat totalitar si nicidecum unui viitor stat membru UE". De asemenea, ofiterii de informatii trebuie sa aiba drepturi si obligatii foarte clare in activitatea pe care o desfasoara, fiind necesar ca legea sa specifice foarte clar cand acestia pot sa foloseasca identitate falsa, cine si cum controleaza acest lucru. Referitor la competenta de a intercepta convorbiri telefonice, CRJ propune ca acest lucru sa nu fie de competenta nici unui serviciu informativ decat in cazuri bine determinate de lege si extrem de clar definite si numai cu mandat din parte unui judecator, chiar in situatii de urgenta, in conditiile Codului de procedura penala, eventual cu scurtarea termenelor.
Proiectele trebuie sa stabileasca posibilitarea unui control asupra posibilelor abuzuri savarsite de catre serviciile informative si/sau de catre ofiterii de informatii sau alti angajati. Controlul trebuie sa se realizeze atat de catre Parlament, cat si de autoritatea judecatoreasca, potrivit juristilor CRJ. "Trebuie sa existe sanctiuni aplicabile atat institutiilor cat si persoanelor, care sa constea in incriminarea ca infractiuni a unor abuzuri foarte grave, cum ar interceptari fara mandat, amenzi, despagubiri ale persoanelor prejudiciate, atat materiale cat si morale. Acestea se pot realiza prin intermediul autoritatii judecatoresti numai daca legea garanteaza accesul judecatorului la toate probele necesare", mai precizeaza raportul.
FSD: Cale deschisa abuzurilor
Propunerea de proiect privind securitatea nationala, elaborat de Departamentul pentru Probleme de securitate nationala, condus de Marius Oprea, impreuna cu Secretariatul General al Guvernului "pacatuieste", la fel ca si propunerile avansate de CSAT, prin maniera declarativa de a se referi la respectarea drepturilor omului, se arata intr-o analiza elaborata de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), citata de Mediafax. In analiza Fundatiei conduse de Renate Weber se atrage atentia ca, asemeni propunerilor din pachetul celor patru legi adoptate de CSAT, si actuala propunere "pacatuieste prin aceeasi modalitate declarativa de a se referi la respectarea drepturilor omului si accesul la Justitie a celor lezati de activitatea celor care apara securitatea nationala fara sa ofere, insa, nici o garantie procedurala in acest sens".
O alta rezerva formulata de FSD se refera la faptul ca proiectul Guvernului desfiinteaza doua institutii, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, dar nu aduce modificari concomitente la textele care reglementeaza activitatea acestor structuri, ceea ce ar insemna ca SPP si STS sa nu poata functiona o perioada de timp, situatie de neconceput. Potrivit analizei citate, o alta problema s-ar putea naste din imprejurarea ca proiectul de lege elaborat de Executiv face trimitere la noul Codul Penal care, desi adoptat si promulgat, nu se aplica inca, intrarea lui in vigoare fiind amanata. Intrucat Ministerul Justitiei si-a exprimat deja opozitia fata de acest cod, ar fi inadmisibil ca infractiuni impotriva securitatii statului sa ramana nepedepsite din cauza unei confuzii. O alta critica priveste enumerarea excesiva a cazurilor, 41 la numar, care constituie, potrivit proiectului de lege, amenintari la adresa sigurantei nationale.
Autorii remarca si unele formulari sau prevederi confuze care pot fi interpretate in asa fel incat sa dea nastere cu usurinta la abuzuri. Proiectul prevede ca presedintele si premierul exercita organizarea, coordonarea si planificarea strategica in domeniul securitatii nationale si ca SPP va deveni directie la MAI, STS la Ministerul Comunicatiilor, iar CNI va fi controlata de o comisie parlamentara.
APADOR-CH: Proiectele trebuie pur si simplu rescrise
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis inca din luna mai, cand propunerile erau in dezbatere publica, sugestiile sale privind legile securitatii nationale. APADOR-CH sustinea ca propunerile trebuie pur si simplu rescrise, pentru ca unele dintre propuneri contin "prea multe prevederi proaste sau de-a dreptul aberante pentru a putea fi modificate". Asociatia subliniaza ca rescrierea acestor prevederi trebuie sa respectate standardele europene si Constitutia Romaniei. In privinta Statutului ofiterilor de informatii, APADOR-CH apreciaza ca, pe langa statutul dublu "militar-civil" sau dreptul de a purta si folosi arme de foc, propunerea cuprinde un numar impresionant de avantaje materiale dintre care cele mai flagrante privesc pensionarea la 55 de ani sau 25 de ani de activitate (12 luni de activitate se echivaleaza cu 18-24 de luni), multiplele componente ale salariului de baza (inclusiv grade, gradatii, prime permanente etc.) si posibilitatea de a cumpara locuintele de serviciu. Mai mult, proiectul prevede obligatia pastrarii secretului profesional, dupa incetarea raporturilor de serviciu "pe toata durata vietii", prevedere evident excesiva si nejustificata. APADOR-CH propune ca obligatia pastrarii secretului profesional sa functioneze timp de cinci ani sau pana la declasificare sau deconspirare prin orice mijloace a informatiei in cauza. O prevedere inacceptabila, in opinia APADOR-CH, este aceea ca ofiterii de informatii pot "sa solicite oricarei persoane sprijin pentru apararea securitatii nationale". Apararea securitatii nationale este atributul exclusiv al autoritatilor, subliniaza APADOR-CH, adaugand ca persoanele, in primul rand cele fizice, nu au nicio competenta in acest domeniu si nu pot fi obligate sa acorde "sprijin" ofiterilor de informatii.

---

Despre autor: