Spionii din presa la control

Comisia parlamentara de control a SRI a decis ieri demararea anchetei referitoare la agentii sub acoperire care au fost infiltrati de serviciile secrete in redactiile mass-media. Daca parlamentarii din Comisie au fost in unanimitate de acord vizavi de acest subiect, parerile au fost impartite atunci cand s-a pus problema desecretizarii dosarelor demnitarilor. Presedintele forului, liberalul Radu Stroe a precizat ca exponentii Comisiei au aprobat planul tematic privind ancheta ce urmeaza sa fie derulata pe aceasta tema. El nu a oferit amanunte suplimentare, argumentand prin natura secreta a unor astfel de informatii.
Ancheta fara termen
Stroe a mai precizat ca, in cazul anchetei referitoare la ofiterii din informatii aflati sub acoperire in presa, nu exista un termen limita pana la care Comisia trebuie sa intocmeasca un raport, asa cum este prevazut pentru ancheta in cazul Omar Hayssam, aflata in curs de derulare. Intrucat, pe cazul Hayssam, Comisia trebuie sa intocmeasca un raport pana la data de 20 august, aceasta ancheta va fi prioritara, a mai spus Stroe, adaugand ca o parte din membrii Comisiei vor lucra la cazul Hayssam, iar ceilalti la cazul ofiterilor acoperiti din presa. Presedintele Comisiei SRI a apreciat ca problema ofiterilor acoperiti, infiltrati in diverse redactii este una "extrem de grava", el exprimandu-si convingerea ca riscurile si amenintarile la adresa sigurantei nationale "nu se gasesc in redactii" si deci nu ar fi existat motive argumentate pentru ca Serviciul sa infiltreze in mediul jurnalistic ofiteri sub acoperire. "Trebuie sa vedem de la SRI care au fost riscurile la adresa sigurantei nationale identificate in redactia X de a determinat Serviciul sa infiltreze acolo un agent", a insistat el. "Sa strecori un agent acoperit in redactii este o crima, o rusine", a mai spus Stroe, apreciind ca SRI avea la dispozitie alte mijloace pentru a afla eventuale informatii legate de jurnalisti, de directorii de presa si despre mediul de presa, decat infiltrarea de ofiteri acoperiti.
Parlamentul va lua act de demisia lui Timofte
Comisia SRI a decis ca Birourile Permanente ale Parlamentului trebuie sa convoace plenul reunit al Camerelor pentru a lua act si a aproba demisia lui Radu Timofte din functia de director al SRI. Astfel, Comisia va inainta un raport catre cele doua Birouri, in care va formula aceasta recomandare, a precizat presedintele Comisiei, Radu Stroe, adaugand ca temeiul legal invocat este articolul 33 alin. 4 din legea de organizare si functionare a SRI, potrivit caruia eliberarea din functie a directorului SRI se face de catre Camerele reunite, la propunerea presedintelui tarii. Stroe nu a avansat un termen la care cele doua Camere ale Parlamentului ar putea fi convocate in sedinta comuna pentru a lua act de demisia lui Timofte, mentionand ca, in acest caz, decizia revine Birourilor Permanente, care trebuie sa urmeze procedura legala mentionata. Si secretarul Comisiei SRI, Ion Stan, a precizat ca, dat fiind faptul ca demisia initiala a lui Timofte, depusa la Presedintie, a fost acceptata de presedintele Traian Basescu, iar cea inaintata conducerii Parlamentului a fost discutata in Comisia SRI, "dezbaterile procedurale sterile" pe aceasta tema trebuie stopate. Stan a mai spus ca Birourile Permanente, in urma raportului care va fi inaintat de Comisie, trebuie sa constate ca sunt intrunite conditiile de solutionare legala a eliberarii din functie a lui Timofte si trebuie sa convoace plenul reunit al celor doua Camere. El a mai apreciat ca, odata indeplinite aceste proceduri, presedintele Romaniei va trebui, "intr-un termen pe care il considera rezonabil", sa formuleze o propunere privind noul director al SRI. Stan s-a pronuntat impotriva intentiei lui Basescu de a conditiona numirea unor noi directori la SRI si la SIE de adoptarea in Parlament a pachetului de legi privind siguranta nationala.
Frana la desecretizare
Comisia SRI a discutat si despre hotararea CSAT privind desecretizarea dosarelor demnitarilor, fara a ajunge la o concluzie comuna, pozitia cea mai radicala impotriva deciziei CSAT avand-o deputatul PSD Ion Stan, secretarul Comisiei. Pesedistul a declarat ca hotararea CSAT este "nula si neavenita" si a precizat ca va solicita Comisiilor juridice ale Parlamentului sa prezinte un punct de vedere fata de aceasta hotarare.
El a spus ca CSAT nu avea competenta sa emita o hotarare de desecretizare a dosarelor si ca prin aceasta hotarare este modificat continutul unor legi in vigoare. Stan a sustinut ca hotararea CSAT este discriminatorie, apreciind ca forul nu poate sa se substituie legiuitorului si sa ceara desecretizarea doar pentru sase categorii profesionale. "Numai sase categorii profesionale, din cele 27 prevazute de lege, vor face obiectul desecretizarii, celelalte nu", a spus Stan, aratand ca nu intelege de ce in aceste categorii nu sunt inclusi judecatorii sau politistii. "A sosit momentul sa punem punct santajului cu dosare, practicat de multa vreme de cei care se aflau la putere", a spus deputatul PSD, precizand ca se refera la toata perioada post-decembrista. El a aratat ca acest lucru trebuie urmat, insa, de adoptarea legii lustratiei si a legii privind Agentia nationala de integritate. Deputatul PSD a insistat ca Guvernul, SRI si CNSAS ar trebui sa uzeze de prevederile legilor in vigoare, pentru ca desecretizarea dosarelor sa fie una "temeinica si legala".
Olteanu: Nu mai este nevoie de alte documente
Lucian CURELARIU - ZIUA Foto Ordonanta de Urgenta de modificare a Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica ofera baza legala pentru desecretizarea dosarelor detinute de CNSAS, a declarat ieri si presedintele Camerei, Bogdan Olteanu (PNL). "Ultima ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica reprezinta baza legala a desecretizarii dosarelor detinute de CNSAS. Nu mai este nevoie de nici un act normativ pentru a permite desecretizarea", a declarat pentru Mediafax el. Liderul liberal a mai afirmat ca se intereseaza in mod frecvent de modul in care se desfasoara acest proces, fapt pentru care a contactat personal membrii CNSAS. "Transmiterea si desecretizarea dosarelor se afla in curs de desfasurare. Eu, personal, am discutat cu reprezentantii CNSAS care m-au asigurat atat de legalitatea acestui proces, cat si de fapul ca el se desfasoara conform graficului stabilit", a mai spus Olteanu.
29 de dosare la CNSAS
Referitor la unele declaratii acuzatoare ale lui Vasile Blaga la adresa premierului Tariceanu, presedintele Camerei Deputatilor a afirmat ca acestea sunt cauzate de necunostinta legislatiei in vigoare, fapt anormal pentru un ministru de Interne. "Ministrul Blaga a facut declaratii nepotrivite pentru care ar trebui sa-si ceara scuze", a conchis Bogdan Olteanu. Mircea Dinescu, membru CNSAS, a declarat ieri pentru Mediafax, ca, pentru declasificarea dosarelor demnitarilor, nu este nevoie de vreun act normativ adoptat de Guvern, precizand ca, pana in acest moment, Colegiul a primit 29 de dosare de "asa-zisa siguranta nationala". "Nu, categoric. Este o gainarie!", a replicat Dinescu la intrebarea daca este necesara o hotarare a Guvernului pentru ca dosarele de siguranta nationala ale demnitarilor sa poata fi verificate de catre membrii CNSAS. "Asta ar insemna ca pentru toata lumea este nevoie de decizie speciala pentru ca CNSAS sa poata verifica", a mai comentat reprezentantul Colegiului. El a mai aratat ca, pana in acest moment, la CNSAS au sosit 29 de dosare "de asa-zisa siguranta nationala". Dintre acestea, potrivit lui Mircea Dinescu, mai mult de jumatate sunt dosare "de urmarire", iar restul sunt dosare "de retea". "Este interesant de vazut cum s-a facut clasificarea asta", a mai apreciat Mircea Dinescu. Presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu, a refuzat sa faca orice declaratie in legatura cu acest subiect. (Razvan GHEORGHE)
Surprize, surprize cu politicieni
Ion Stan, secretarul Comisiei SRI, a apreciat ca investigarea dosarelor care urmeaza sa fie desecretizate conform hotararii 117 a CSAT va oferi ,suprize de proportii" daca operatiunea va fi una integrala, iar nu selectiva. Stan a opinat ca, in masura in care transferarea catre CNSAS a dosarelor va fi intregrala, si nu selectiva, vor fi surprize de proportii privitoare la politicieni care au colaborat cu Securitatea. El a evitat sa avanseze eventuale nume concrete in acest sens. Stan a sugerat ca multe dosare in care sunt implicati oameni politici au fost "retinute" de la a fi transferate catre CNSAS de-a lungul timpului, pentru ca aceste persoane sa poata fi santajate. El a spus ca un astfel de "santaj" a fost practicat multa vreme, mai exact ,in toata perioada postdecembrista", de catre partidele aflate la putere. Nici asupra acestei afirmatii Stan nu a oferit detalii sau nume concrete, rezumandu-se la a aminti "informatii aparute in mai multe cotidiene" cu privire la persoane santajabile prin dosarele de Securitate detinute de diverse institutii ale statului.
Pe de alta parte, Stan a expus si posibilitatea ca unele dintre dosare sa fie "contrafacute". In context, el a relatat faptul ca, in trecut, ,un ofiter plecat dintr-o structura informativ-operativa" a venit la Comisie si a informat ca seful sau i-a solicitat verificarea unei liste de persoane, dintre care unele detineau dosar, iar altele nu. "Cu privire la cei care nu aveau dosare, seful respectivului ofiter a intrebat: "Nu putem noi sa constituim un fond documentar?", a adaugat Stan. In baza celor relatate, secretarul Comisiei SRI si-a exprimat opinia ca, de-a lungul timpului, au existat si "incercari de a fabrica" astfel de fonduri si ca, la declasificarea si investigarea dosarelor care fac obiectul hotararii 117 a CSAT, s-ar descoperi si "materiale si dosare contrafacute". Nici asupra acestei afirmatii Stan nu a dorit sa ofere amanunte concrete. (R.G.)
Secretarul general al Guvernului e si presedintele Comisiei SRI
Radu Stroe a tinut ieri sa lamureasca, printr-un comunicat de presa, situatia in care se regaseste, fiind in acelasi timp presedinte al Comisiei parlamentare de control a SRI si secretar general al Guvernului. El precizeaza ca a fost ales membru si presedinte al Comisiei SRI de catre plenul reunit al celor doua camere ale Parlamentului, iar "in baza principiului simetriei actelor juridice, calitatea sa de membru al acestei Comisii poate inceta numai in urma unei hotarari a Parlamentului, care ar putea fi adoptata la inceputul noii sesiuni parlamentare". Pana la momentul adoptarii unei astfel de hotarari, se arata in comunicat, Radu Stroe are obligatia de a-si indeplini mandatul incredintat de Parlament. "In acest caz, simpla depunere a demisiei de catre Radu Stroe nu poate avea ca efect incetarea calitatii de membru al Comisiei si, prin urmare, nu-l poate exonera de raspunderile ce ii revin in aceasta calitate", se mai spune in documentul citat. (A.H.)
Executivul nu poate adopta o hotarare unica
In calitate de Secretar general al Guvernului, Radu Stroe, a declarat ca Executivul nu poate adopta o Hotarare unica privind desecretizarea si transferul dosarelor declasificate, initiativa trebuind sa revina fiecarei institutii in parte. Stroe a spus ca, pentru fiecare institutie guvernamentala in parte, dintre cele care mai gestioneaza fonduri arhivistice ale fostei Securitati, este necesara promovarea in sedinta de Guvern a unui proiect de hotarare si a unei note de fundamentare.
El a precizat ca declasificarea dosarelor care fac obiectul Hotararii CSAT nr. 117 urmeaza sa fie facuta potrivit actelor normative in vigoare, care precizeaza ca declasificarea dosarelor din categoria privind siguranta nationala se decide de catre o comisie din care fac parte presedintele CNSAS, directorul SRI (sau inlocuitorii acestora), presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI si consilierii pe probleme de siguranta nationala ai presedintelui, respectiv ai premierului. (R.G.)

---

Despre autor: