PENTRU EI/EL SUNTEM TERORISTI. Bau!!!

La inceput a fost Cuvantul. Legile sigurantei nationale sunt dupa chipul si asemanarea CSAT-ului condus de presedintele Traian Basescu. Statutul ofiterului de securitate, parte a legilor sigurantei, formulat de Palatul Cotroceni, a fost gåndit tocmai pentru a proteja in special clasa politica, magistratii si preotii

Legiferarea „cartitelor“. Dupa sedinta CSAT din 17 aprilie, presedintele a spus ca trimite legile spre analiza Guvernului. Ultima „magarie“ a CSAT se gaseste in articolul 52, alineatul 3, din statutul ofiterilor de informatii, care da, practic, voie serviciilor secrete sa manipuleze presa prin ofiteri de informatii infiltrati

A treia zi, Constitutia. Deja au aparut voci care se raliaza demersului inceput de noi ieri. Marius Oprea, artizanul legii-cadru a securitatii nationale formulate de Guvern, a spus ca Executivul nu va accepta ca serviciile secrete sa aiba cårtite in interiorul presei. El a aratat ca in presa lucreaza absolventi ai Academiei Nationale de Informatii

(Bogdan Apostolescu)

Pachetul de legi al Securitatii Nationale a zguduit intreaga scena politica romaneasca, dar mai ales a solidarizat buna parte dintre politicieni impotriva presedintelui Traian Basescu. Nu o sa mai intram in discutia ampla in care ar trebui sa amintim de faptul ca seful statului a intarziat cu niste luni bune prezentarea unui astfel de proiect, nerespectandu-si atributiile. De altfel, el a incercat in repetate randuri sa traga de timp, iesind public cu declaratii ametitoare menite sa abata atentia de la subiect. Pe de alta parte, se mai poate dezbate si modul deosebit de abil prin care Basescu a denumit pachetul de legi folosind termenul „securitate“, si nu „siguranta“. Desi sunt de recunoscut si apreciat aceste calitati prezidentiale, criticile la adresa lui Basescu si a pachetului legislativ al securitatii nationale asumat de acesta nu au incetat sa curga...

In data de 17 aprilie a acestui an presedintele Traian Basescu a convocat sedinta CSAT in cadrul careia au fost luate in discutie legile Securitatii Nationale. Ulterior, intr-o declaratie de presa, Basescu a precizat ca acestea au fost adoptate in CSAT fara nici o obiectie. Insa, incepand de atunci criticile la adresa presedintelui si a acestor legi nu au incetat sa apara. Desi toate partidele parlamentare au avut de adus tot felul de comentarii pe marginea acestuia subiect, cel mai aprig contestatar a fost tot PNL.
Astfel, intreaga dezbatere s-a transformat, pe de o parte, intr-un nou razboi dintre palatele Cotroceni si Victoria, cu o tinta precisa - serviciile secrete. De aici, evenimentele au luat amploare, pana chiar la demisiile sefilor SRI si SIE. Si totusi razboiul inca nu s-a incheiat.

PD, singur alaturi de Cotroceni
La aproximativ doua saptamani dupa sedinta CSAT, seful statului a convocat partidele parlamentare la Cotroceni, pentru consultari. Atunci lucrurile au fost clare. Toate partidele, cu exceptia PD s-au pronuntat in favoarea modificarii legilor securitatii. Senatorul PNL Norica Nicolai a declarat atunci ca parlamentarii partidului nu vor vota pachetul legislativ referitor la securitatea nationala, care aduce grave prejudicii cetatenilor Romaniei.

Calin si reaua guvernare
Conceptul de „buna guvernare“, care i-a dat frisoane premierului, a ramas inclus in strategie ca „guvernare ineficienta“. De altfel, Basescu l-a criticat pe seful Guvernului pentru ca el si consilierii sai nu au stiut de existenta acestei sintagme in Tratatul Constitutional. Evident ca pe aceasta tema s-au nascut multe scandaluri. Liberalii considera ca acesta este un tertip de care presedintele se poate folosi pentru demiterea premierului.

Cele 48 de ore cu ochii-n patru
Singura „cedare“ in fata liberalilor a fost aceea ca din Strategie a disparut fragmentul de la care ar fi putut pleca schimbarea legilor SRI si SIE, in sensul ca ofiterii de informatii sa poata participa la urmariri penale, dar in legile pe care si le asuma Guvernul apar aceste prevederi .
Astfel, in „Legea informatiilor si contrainformatiilor“ se arata ca, timp de 48 de ore, ofiterii de informatii pot monitoriza o persoana suspectata ca ar face acte de coruptie, ca ar face parte dintr-o retea de crima organizata sau ca ar fi evazionista. Asta include politician, functionar public sau om de afaceri.
Asadar, datorita faptului ca definirea sintagmei de amenintare la adresa secuiritatii nationale a fost largit foarte mult, ca sa poata combate aceste amenintari, ofiterii de informatii sunt obligati, conform articolului 49 din proiect, sa inceapa activitatile informative privind respectivele infractiuni.
De fapt, acest punct din Strategie a suscitat cel mai mult interes. PNL s-a declarat ferm impotriva unor astfel de prevederi conform carora ofiterii de informatii sa poata face acte premergatoare urmaririi penale. printre cei mai vehementi contestatari a fost senatorul Norica Nicolai, vicepresedinte al Comisiei de Aparare.

Strategie neconstitutionala
Ion Stan, secretarul Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, a atras atentia, in mai multe randuri, ca Strategiei de Securitate Nationala este pasibila de neconstitutionalitate. Strategia este vulnerabila din punct de vedere constitutional. Pe de alta parte, contine si concepte care se refera la state din lumea a treia - cum ar fi acela legat de guvernarea ineficienta.

(Angelica Nestor)

In 17 aprilie, seful statului anunta adoptarea in CSAT, fara obiectii, a Strategiei de Securitate

In data de 17 aprilie, anul curent, a avut loc la Palatul Cotroceni sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in cadrul careia s-a dezbatut Strategia de Securitate Nationala. Presedintele Traian Basescu a sustinut ulterior sedintei o declaratie de presa. El a precizat ca cel mai important aspect dezbatut in cadrul CSAT a fost Strategia de Securitate, document elaborat si adoptat in conformitate cu Legea 415/2002. Seful statului a anuntat ca Strategia a fost adoptata fara nici o obiectie. In opinia presedintelui, documentul Strategiei este unul „modern“ care „reflecta aspiratiile de astazi ale Romaniei“.



Atac la Tariceanu
Traian Basescu a subliniat contributiile tuturor membrilor CSAT la elaborarea formei finale ale strategiei si a aratat ca a apreciat unele observatii ale primului ministru Tariceanu pe care le-a luat in considerare. „Sigur, nu pot fi acceptate insa erorile. In observatii, era o referire la faptul ca Strategia nu reflecta dimensiunea europeana a obligatiilor noastre, lucru la care probabil, consilierii nu au fost atenti, dar era bine reprezentat la paginile 18-19. Cred ca nu a fost nevoie de aceasta observatie, de aceea nu am acceptat-o“, a explicat seful statului. In acelasi timp, presedintele a mai precizat ca a respins de asemenea observatia privind buna guvernare, concept etichetat de premier ca apartinand tarilor lumii a treia. „Este un concept al Tratatului Constitutional; se gaseste la articolul 1-50, paragraful 1 din Tratat si este un concept de baza al Constitutiei Europene“, a completat seful statului.

Dezbatere cu iz politicianist
Basescu si-a exprimat satisfactia fata de faptul ca a fost adoptata Strategia, creandu-se conditiile pentru elaborarea Strategiei Nationale de Aparare a Tarii „care este mai putin un concept politic si mai mult unul care vizeaza capacitatile militare si de aparare ale Romaniei“. In sedinta CSAT s-a stabilit ca Ministerul Apararii Nationale va fi ministerul integrator pentru elaborarea, in urmatoarele 60 de zile, a Strategiei Nationale de Aparare a Tarii. In ceea ce priveste Legile privind Securitatea Nationala, presedintele si-a exprimat regretul ca dezbaterea publica a capatat nuante „politicianiste“, afirmand ca aceasta realitate l-a determinat sa-si asume proiectele legislative in discutie. Insa, in conditiile in care nici presedintele, nici CSAT nu au drept de initiativa legislativa, seful statului a aratat ca CSAT avea la indemana doua variante, fie asumarea proiectelor de catre un partid parlamentar, fie de catre Guvern. „Spre satisfactia mea, primul ministru a dorit ca acest pachet legislativ sa fie adoptat de catre Guvern“, a afirmat presedintele, conform unui comunicat de presa al administratiei prezidentiale.

Toate arhivele la CNSAS!
De asemenea, Basescu a declarat ca la inceputul sedintei CSAT a propus predarea, de catre toate institutiile detinatoare, a tuturor arhivelor fostei Securitati, pana la data de 30 mai, catre Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii, cu mentiunea ca nu se au in vedere acele dosare care tin de securitatea nationala. Presedintele a aratat ca hotararea se rasfrange inclusiv asupra SRI si SIE si, daca este cazul, asupra fostului serviciu de informatii al Ministerului de Justitie.

(C.C.)

Blaga: Premierul nu respecta deciziile CSAT

Ministrul Vasile Blaga a declarat ca premierul Tariceanu nu a respectat nici o decizie luata in CSAT din 24 iulie, desi a fost de acord cu ele, referitoare atat la numirea sefilor serviciilor secrete dupa adoptarera legilor sigurantei nationale, cat si la desecretizarea dosarelor. Blaga a spus ca acest subiect nici macar nu era trecut pe ordinea de zi a sedintei. Agenda sedintei este stabilita de secretarul general al Guvernului, respectiv de liberalul Radu Stroe. Ministrul Blaga a precizat ca „in sedinta CSAT( al carui vicepresedinte este si Tariceanu -n.r.) din 24 iulie 2006 s-au luat mai multe decizii in unanimitate.
Printre ele, cea privind desecretizarea dosarelor politicienilor, dar si cea privind numirea sefilor serviciilor secrete, de catre presedintele Traian Basescu, dupa adoptarea noilor legi ale sigurantei nationale.

Guvernul raspunde
Intr-un comunicat remis, ieri, presei Secretariatul General al Guvernului arata ca aceasta tema nu s-a aflat pe agenda de lucru a Executivului un asemenea proiect si ca aceasta initiativa nu trebuie sa vina nici din partea primului-ministru, nici din partea Secretariatului General al Guvernului, nefiind de resortul acestora. „Daca vreunul dintre ministrii Guvernului, inclusiv ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, ar fi dorit sa aduca in discutie acest subiect, in sedinta de ieri (n.r.- miercuri), ar fi putut, dar nu s-a intamplat asa ceva“, se arata in comunicat.

(A.M.)

Liberalii, fosti colaboratori ai Securitatii, risca sa-si piarda functiile si sprijinul politic al partidului

Liberalii vor intra sub lupa CNSAS. Dupa ce au declarat public ca vor cere reverificarea dosarelor unor membri cu functii de conducere in PNL, vicepresedintele liberal,Gheroghe Flutur si liderul organizatiei Bucuresti, Ludovic Orban s-au intalnit ieri cu presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu si i-au dat o lista cu 156 de politicieni. Liberalii care vor fi dovediti ca au colaborat cu fosta securitate, risca sa piarda sprijinul partidului, dar si functiile publice detinute.
Liderul liberal, Gheorghe Flutur i-a cerut presedintelui CNSAS, Claudiu Secasiu sa finalizeze cat mai curand verificarea celor 156 de politicieni ai PNL pentru a stabili daca au colaborat sau nu cu Securitatea. Flutur sustine ca vor fi reverificati si liberalii care s-au prezentat deja la CNSAS si au obtinut certificat de buna purtare. De asemenea, potrivit liderului organizatiei PNL Bucuresti, Ludovic Orban vor fi reanalizate si dosarele celor cu functii in administratia publica locala. Pentru liberalii carora CNSAS le va pune eticheta de colaborator al Securitatii, conducerea PNL a stabilit deja ca sanctiuni retragerea sprijinului politic si demiterea din functiile publice. „Demersul nostru nu inseamna epurare, ci inseamna dreptate“ a tinut sa precizeze Flutur, aratand ca doreste sa se termine o data cu suspiciunile nefondate la adresa trecutului unor membri ai PNL.
Pe lista celor 156 de liberali ce intra sub lupa CNSAS se afla primul ministru Calin Popescu Tariceanu, vicepresedintii PNL, Theodor Melescanu, Puiu Hasotti, Gh. Flutur, Dan Radu Rusanu si alti membri ai conducerii partidului, ministri, secretari de stat, presedinti ai organizatiilor judetene.

Dan Voiculescu ramåne pe lista de asteptare
Membrii CNSAS au preferat sa nu-si strice vacanta pentru a da un verdict in cazul contestatiei depuse de liderul conservator, Dan Voiculescu, la decizia anterioara a Colegiului privind colaborarea sa cu fostele structuri ale securitatii. Din lipsa de cvorum, CNSAS a fost nevoit sa amane judecarea contestatiei lui Voiculescu cel mai probabil, pana pe 17 august.

Absente motivate
Nici macar purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu nu a venit la sedinta, invocand anumite motive personale. El a explicat telefonic inca de la inceputul sedintei ca verdictul Colegiului ar putea fi amanat din motive de absenteism. Au mai lipsit reprezentantii PRM si UDMR din Colegiul CNSAS, Constantin Buchet si Csendes Ladislau, pe motiv ca nu se afla in acest moment in tara, precum si Constantin Ticu Dumitrescu, acesta fiind plecat „undeva, in nordul tarii, la tratament“.

Andon, de acord cu amånarea

---

Despre autor: