Israelul este avangarda "masinii de razboi" a SUA

Modelul lui Richard Perle pentru "razboiul total" in Orientul Mijlociu a fost: Hartuiala cu Hezbollah, urmata de confruntari majore cu Siria si Iran. Acest model de "razboi total" a fost urmarit de Israel de la bun inceput. Pentru ca el ii permite sa treaca drept "victima" a Hezbollahului si sa aplice in consecinta metodele de "autoaparare": penetrarea Libanului de Sud, apoi razboi cu Siria si Iran. Moment in care in conflict se va implica "masina de razboi" a Statelor Unite. Invazia actuala a Libanului, sustine pe de alta parte "Stratfor", a fost atent pregatita. Asasinarea lui Rafik Hariri a dat Israelului si SUA pretextul perfect pentru a interveni in afacerile interne ale Libanului prin intermediul ONU. Asasinarea lui Hariri a determinat furia publica, care a fost indreptata abil spre fortele siriene, care stationau in Liban. Isteria publica a determinat o rezolutie a ONU, prin care presedintele Siriei, Bashar al Assad, a fost nevoit sa-si retraga trupele stationate in Liban. Imediat a izbucnit "Revolutia Cedrilor" portocalii, dupa modelul din Georgia si Ucraina, condusa de un ONG american al lui George Soros.
Bush l-a tinut "ocupat" pe Putin
Dupa opinia unor analisti, prestatia lui George W. Bush la reuniunea G-8 de la Sankt Petersburg sugereaza o stransa coordonare intre SUA si Israel, in recentele evenimente. In mai a.c., premierul Ehud Olmert, aflat la Washington, a incheiat un targ cu Bush: Olmert a acceptat ca trupele israeliene sa atace primele in "razboiul cel lung", in schimbul recunoasterii de catre SUA a noilor granite, conform planului lui Olmert. Iar diplomatia americana sa renunte la "Foaia de parcurs". Aceasta preconiza infiintarea unui mic stat palestinian, cu suveranitate limitata. Nici Sharon, nici Olmert nu doreau - sub nici o forma - "un stat palestinian" si mai ales vreo "suveranitate" palestiniana, chiar si limitata. In iunie a.c., Bibi Netanyahu a vizitat Washingtonul si a aderat, ca lider al "Partidului Likud", la intelegere. Preliminariile "razboiului cel lung" - atacul Libanului - puteau asadar incepe. Mike Whitney afirma ca la Sankt Petersburg, Bush l-a tinut "ocupat" pe Putin cu problema "deschiderii pietei energetice a Rusiei catre economia globala de piata", precum si cu problema WTO (World Trade Organization), in timp ce Israelul bombarda masiv Libanul. Putin, ca si Jaques Chiriac, si-a dat seama de diversiune, dar la mijloc era primirea Rusiei in WTO. Desi declara ca nu prea citeste ziarele, Bush s-a dovedit la Sankt Petersburg de-a dreptul machiavelic. La sfarsitul reuniunii G-8 de la Sankt Petersburg, s-a redactat o rezolutie care condamna Iranul pentru programul sau nuclear, document la care au aderat Rusia si China. Daca rezolutia G-8 de la Sankt Petersburg va fi adoptata de Consiliul de Securitate al ONU, atunci - sustin analistii - va fi deschis drumul pentru bombardarea facilitatilor nucleare ale Iranului. Cu aprobarea ONU!
Revendicari de ochii Planetei
In timp ce Israelul clameaza rapirea a doi militari de catre Hezbollah si a unuia de catre militantii palestinieni din Gaza, "Autoritatea Palestiniana" cere eliberarea a 64 de ministri si parlamentari, alesi in ianuarie a.c. si bagati acum dupa gratii de israelieni. La care se aduga 23 de militari palestinieni, de rang inalt. Ministrul israelian al Infrastructurii Internationale - Benjamin Ben Eliezer - a avertizat ca si primul-ministrul palestinian, Ismail Haniyeh, ar putea fi oricand arestat: "Nimeni nu este imun. Acesta nu este un guvern (cel palestinian, n.n.). Este o organizatie criminala". In Israel au aparut insa probe ca "Shin Beth" (Serviciul de Securitate israelian) l-ar fi anuntat, din vreme pe premierul Olmert de formarea comandoului care l-a rapit la Kerem Shalom pe Gilad Shaut si ca acesta va fi scos din Israel printr-un tunel subteran. Olmert nu a raspuns pana acum acestor acuzatii din Israel. Un alt indiciu de premeditare a actiunilor vine din partea cotidianului "Ha'aretz": "Arestarile parlamentarilor palestinieni au fost planificate cu saptamani in urma si ele au fost aprobate de procurorul general, Menachem Mazuz". Ministrul israelian al Apararii, Amir Peretz, a facut uimitoarea declaratie in fata "Brigazii a VII-a Blindate", care va penetra la sol granita libaneza, impreuna cu "Brigada Golan" la est (pe granita cu Siria) si "Brigada Barak" in vest: "Doresc sa subliniez si sa va spun ca misiunile pe care le veti indeplini acum vor decide soarta Israelului pe termen lung".
Extensia razboiului
Hamas si Hezbollah sunt doar niste tinte intermediare pentru Israel si SUA. Adevaratii adversari sunt Siria si Iranul, de pe "Axa raului", unde se incearca o "schimbare de regim". Asa incat, in perioada urmatoare, vom asista la o extensie a actualului conflict si nu la o diminuare a sa. Atacurile israeliene contra Hamas si Hezbollah sunt asadar doar un interludiu la "razboiul cel lung", de care vorbea Premierul Olmert. La capatul acestui lung conflict din Orient - pentru care SUA si Israel fac eforturi inca din 2003 - Israelul va deveni "lider regional", iar SUA (si "Noua Ordine Mondiala") isi vor stabili o hegemonie totala intr-o zona foarte bogata energetic. Din 2004, SUA, Israel si Turcia au formulat planuri pentru raiduri aeriene asupra facilitailor nucleare ale Iranului. Israelul, prin "Israeli Air Force" (IAF) va juca un rol direct, alaturi de "US Air Force", in bombardarea Iranului, tinta cea mare. Acest rol al Israelului a fost obiectul consultarilor la recenta conferinta G-8, de la Sankt Petersburg, dintre 15 si 17 iulie. In vederea acestor bombardamente asupra Iranului, Israelul a achizitionat, in iunie 2005, din SUA asa-numitele "smart air launched weapons", intre care si 500 de bombe "bunker busters", care distrug facilitatile subterane. Circa 30% din aviatia militara israeliana a fost deplasata la baze din Turcia, tocmai pentru a facilita bombardarea Iranului. Participarea Turciei la "Axa SUA-Israel" a fost reglementata printr-o intelegere, din 2004, intre Ankara si Ierusalim. Moment din care s-a vorbit, insistent, si de "Axa Israel-Turcia". In aceste conditii, poate cu eventuale scurte pauze, se poate conchide ca teatrul de operatiuni ("razboiul cel lung") a inceput. Evident, intr-un conflict de asemenea anvergura nimeni nu are "mainile curate".

---

Despre autor: