Mafiile locale

Fenomenul mafiilor locale (unele sprijinite, protejate sau chiar coordonate de procurori si judecatori) tinde sa se identifice cu fenomenul coruptiei. In toate judetele tarii, exista adevarate retele formate de cei ce trebuie sa apere legea, ca judecatori, procurori, avocati, politisti, politicieni - baroni locali, de ieri si de azi, deopotriva - care sunt in legaturi stranse cu lumea interlopa. Aceste structuri mafiote fac legea in mai toate zonele tarii, beneficind de imunitatea penala asigurata de servciile teritoriale ale DIICOT si DNA. Victimele acestor mafii locale, niste oameni epuizati fizic, psihic si financiar din cauza luptei cu mai marii judetelor, isi pun acum speranta doar in autoritatile centrale, de la Bucuresti, considerate "independente". La CSM, la Presedintia Romaniei, la Parchetul General, la MAI, ajung plangeri sau denunturi ale unor cetateni realmente terorizati de exponentii mafiilor. Gravitatea faptelor denuntate si a acuzatiilor consemnate in diverse inscrisuri - administrative, judiciare etc - este de natura sa contureze periclitarea sigurantei nationale, atata vreme cat unele din victimele acestor mafii locale se gandesc ca si-ar putea face singure dreptate, in conditiile in care tocmai procurorii corupti, judecatorii necinstiti si politistii abuzivi sunt "autoritatile judetene" certate cu legile penale si morale. Mafiotii au izbutit sa intimideze si presa locala ai carei jurnalisti se tem de puterea detinuta, la nivel de oras sau judet, de un sef de Parchet, de tribunal sau de judecatorie, colegi de breasla cu anumiti magistrati cu imunitate penala post-decembrista. Faptele, datele si acuzatiile probate cu marturii olografe reprezinta doar fatete ale unui fenomen socio-infractional unic in spatiul UE. Daca serviciile teritoriale si birourile judetene DIICOT nu vor iesi din starea de pasivitate, este posibil ca fenomenul criminalitatii organizate sa il devanseze pe cel al coruptiei. Cei care se ridica impotriva mafiotilor se trezesc imediat cu dosare penale, intra intr-un carusel de unde cu greu mai scapa, iar daca scapa sunt terminati, psihic, fizic si financiar.
Cazuri ca acestea se intalnesc cu miile. Cetatenii se izbesc zilnic cu astfel de situatii. Din noianul de cazuri, prezentam azi patru asupra carora am fost sesizati la redactie. Faptele s-au intamplat la Suceava, la Bacau, la Calarasi si la Ploiesti. Le-am grupat sub titulatura de "Mafiile locale". Suntem insa siguri ca fiecare din cititorii randurilor urmatoare va regasi algoritmul mafiot care lucreaza si in orasele lor. Ii asteptam sa ne sesizeze. Coruptia s-a infiltrat adanc in teritoriu, iar solutia nu poate fi gasita decat la varful Justitiei, la Guvern si la Presedintie.
Coruptie judiciara
In judetul Suceava, Traian Halip, in calitate de presedinte al Ligii Nationale pentru Drepturile Omului (LNDO) - filiala Suceava, a preluat, spre monitorizare, multe cazuri ale cetatenilor nedreptatiti de instante, parchete si politie sau inselati de anumiti avocati cu rude sau relatii de concubinaj cu anumiti magistrati acuzati de coruptie judiciara. Mafia locala suceveana l-a pedepsit exemplar. In februarie 2005, Halip s-a trezit retinut de Parchetul Radauti si arestat preventiv, pentru 20 de zile, sub acuzatiile de inselaciune, exercitarea fara drept a profesiei de avocat si uzurpare de calitati oficiale. A fost trimis in judecata. Dupa stramutare, procesul a ajuns pe rolul Judecatoriei Iasi (nr.18.180/2005), acum aflandu-se in faza audierii martorilor si administrarii probelor. Martorii propusi Halip si audiati de instanta ieseana au declarat ca presedintele LNDO nu s-a prezentat ca "avocat" in fata lor, atunci cand le-a preluat cazurile de coruptie, ci doar ca un reprezentant al unui ONG, interesat de fenomenul coruptiei din judet. Pentru a-l infunda in puscarie pe Halip si-au dat mana anumiti magistrati cu functii de conducere, politisti si avocati. Chiar celebrul procuror Gheorghe Draghici (demis pentru incompetenta), cu a sa Sectie de urmarire penala din Parchetul General, s-au implicat in trucarea dosarului Halip, emitand adrese conform carora presedintele LNDO ar fi exercitat ilegal profesia de avocat.
Japca procurorului
In declaratia sa de inculpat, la data de 14 februarie 2006, Halip a aratat instantei, in dosarul nr.18.180/2005, cum s-a razbunat mafia locala pe el: "Preotese Constantin, ca parte vatamata intr-un dosar (cu revendicarea unui teren valoros - n.n.) mi-a spus ca sunt implicate persoane importante si cu putere foarte mare. In urma investigatiilor facute, am aflat ca una din aceste persoane este procurorul general al PCA Suceava, Gheorghe Horodinca, si alta este Calancea Viorel, presedintele Judecatoriei Radauti. Declar ca partea vatamata, Preotese Constantin avea probleme in redobandirea dreptului de proprietate asupra acelui teren din cauza rezistentei opuse de cele doua persoane mentionate". Implicarea sefului PCA Suceava, Horodinca in mafia funciara, nu trebuie sa mire. In primavara, la Curtea de Casatie Horodinca a figurat cu un proces generat de plangerea penala a proprietarului unui valoros teren intravilan formulata impotriva sefului PCA Suceava, acuzat ca a luat cu japca acel pamant.
IGP confirma ilegalitatile
Halip a marturisit in fata judecatorilor ieseni si coniventa factorului politic cu mafia locala in actiunea de reprimare judiciara la care a fost supus in dosarul nr.18.180/2005: "Declar ca acest proces este unul dictat politic, de sus pana jos, incepand cu Adrian Nastase si pana la judecatorul de serviciu, Alexandrina Irimescu, intrucat la alegerile de din anul 2004 am fost solicitat sa ajut PSD, sa castige alegerile, prin determinarea membrilor fundatiei pe care o conduc, sa voteze PSD. Eu am refuzat acest lucru intrucat nu fac politica si nu sunt implicat politic, iar acest dosar este urmarea comenzii politice a PSD de razbunare asupra mea. Mai declar ca sentimentele politice ale unor judecatori si procurori din Suceava se vad din solutiile pe care acestia le dau. (...) Declar ca numele politistilor care au facut ancheta in acest dosar sunt agentul sef Iustin Sauciuc, comisar sef Eugen Constantin Nicolau, comisarii E.Costachescu, Mihai Chifan, Dumitru Zberea (...). Declar ca am formulat plangere penala impotriva procurorului Constantin Viorel Popescu de la Parchetul Radauti, cel care a intocmit rechizitoriul". Halip a depus o plangere si la IGP (cu nr. 46.811/01.07.2005) rapid rezolvata de chestorul Dan Fatuloiu si de seful IPJ Suceava, comisarul Ioan Todirut, care - prin adresa nr.20.855/2005 - au confirmat ilegalitatile constatate de presedintele LNDO: "Din verificarile si cercetarile efectuate de IGP a rezultat ca aspectele semnalate imbraca forma infractiunilor de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals, savarsite de comisar sef Eugen Costachescu, comisar Eugen Nicolau, ag.sef Iustin Sauciu, ag.sef adj. Dumitru Sbiera din cadrul Politiei Radauti, si comisar Mugurel Teisanu din cadrul Inspectoratului Politiei de Frontiera".
Declaratii mincinoase
Au existat si martori manevrati de mafia judiciara suceveana, acuzati acum de declaratii mincinoase. La dosar exista un inscris, cercetat de judecatorii ieseni, in care se arata ca "martorul C.G. este aparat de avocatul Despina Dumitraschievici, initiatoarea rusinoasei plangeri penale din partea avocatilor, mama a avocatului Cretu Cristian si sotie-concubina a procurorului Popescu Viorel Constantin, autorul acestui mizerabil rechizitoriu. Din cele peste 100 de persoane anchetate abuziv in acest caz (...) care au fost sa dea declaratii impotriva mea, numai 12 persoane au cedat santajului si presiunilor facute de anchetatori". Cu mana pe Biblie, in fata instantei iesene, martorul George Pentilescu (in varsta de 70 de ani, din comuna Arbore a facut urmatoarele precizari: "Declar ca avocata Despina este concubina procurorului Popescu. Declar ca inculpatul Halip nu a afirmat in fata instantelor ca este avocat, ci a aratat ca este mandatarul meu (...). Solutiile pronuntate mi-au fost defavorabile, din cauza faptului ca in Radauti coruptia este foarte mare".
"Am spus adevarul"
Martorul Maria Bolboaca (in varsta de 65 de ani, din comuna Arbore) a declarat la instanta: "Am fost chemata la politie, in calitate de martora, unde s-au facut presiuni asupra mea si a sotului meu, pentru a spune ca i-am dat lui Hapil Traian. Dar nu am dat declaratie in acest sens, ci am spus adevarul". In calitate de presedinte fondator al Fundatiei Stefan cel Mare din Suceava, Traian Halip a fost sustinut de 40 de membri si simpatizanti ai acestui ONG care "sprijina prin semnaturi actiunile anticoruptie initiate de organizatia noastra". O alta declaratie comuna a ONG-istilor Aretina Patras, Teodor Baran si Constantin Ilisoi suna astfel: "Traiana Halip a fost singurul om care a avut curajul sa se ia de gatul mafiotilor locali". Martorul Iftinca Chirila (in varsta de 68 de ani, din com. Fratautii Noi) a declarat in timpul anchetei: "De patru ani am un necaz al meu, din cauza d-lui procuror Gheorghe Horodinca (...) Eu am fost batuta groaznic; am certificat medico-legal de 33 de zile. Dar inculpatul a fost sustinut de Politie si de acest procuror Horodinca Gheorghe. Mi s-a ascuns dosarul (...)".
"Alungarea investitorului britanic"
Omul de afaceri Lioliu Enache a ajuns victima mafiei din orasul Moinesti. Dupa ce preluat, in mod legal patrimoniul fostului IAS din comuna Ardeoani (judetul Bacau), Lioliu Enache a incercat prin SC Agroveg SA sa aduca si un investitor englez pentru a dezvolta fabrica de lactate la standarde UE: "In perioada 2000-2004, am investit masiv in zona Moinesti, ca actionar majoritar la ferma zootehnica din Ardeoani, dar actiunile Politiei locale m-au facut sa renunt la intreaga investitie. M-am refugiat in casa parintilor luand cu mine si familia mea, amenintata de atacurile unor clanuri zonale de tip mafiot, care sub protectia Politiei Moinesti, au pus la cale si au comis incendieri, santaje, talharie, furt calificat, distrugeri, licitatii trucate, otraviri de animale, sechestrare de persoane si tortura etc. Mi s-au intamplat toate acestea cand autoritatile locale au aflat ca, prin serviciul comercial al Ambasadei Marii Britanii (d-na Daniela Dimcica), am fost contactat de domnul Robert Thorner, cetatean britanic, cu care eu stabilisem asocierea de afaceri. Asocierea insa a esuat din cauza existentei coruptiei si a structurilor de tip mafiot din zona Moinesti". Dosarul "Agroveg Ardeoani", cu probele existentei mafiei locale, a fost depus anul trecut si la Ambasada Marii Britanii, dupa ce omul de afaceri roman a constatat musamalizarea acestor uluitoare infractiuni de catre Politie si Parchet. Nefinalizata a ramas insa ancheta interna a Directiei Generale Anticoruptie din MAI, institutie infiintata anul trecut chiar cu sprijin financiar si logistic al Ambasadei Marii Britanii si UE. Initial, la inceputul anului 2005, Corpul de Control al MAI i-a scos basma curata pe politistii din Moinesti si IJP Bacau, implicati in favorizarea infractorului si alungarea investitorului britanic din acea zona.
Incendiere, distrugere, otravire
La MAI, Parchetul General, PNA si Presedintie, au fost depuse si inscrisuri cu acuzatii de coruptie judiciara extrem de grave (nr.- "Pentru a boicota reusita privatizarii, Politia Moinesti, coordonata de comisarul Nutu Costache, a recurs la actiuni specifice de protectie a infractorilor si acolitilor lor, actiuni finalizate de fiecare data cu A.N. (autor necunoscut) si NUP desi detinem documente, marturii si documente care arata realitatea faptelor comise de cei vinovati (...). A fost furata intreaga instalatie de pompare a apei in ferma si la fabrica de lapte; sabotarea fermei zootehnice (unde eu si SIF Moldova eram actionari) s-a facut prin distrugerea instalatiilor electrice de catre infractori. Acestia, protejati de comisarul Nutu, si-au continuat actiunile lor prin: 1 - incendierea depozitului de materiale fibroase (A.N.); incendierea parcului de furaje (A.N.); incendierea grajdului de porcine (A.N.); incendierea autoturismului (A.N.); otravirea animalelor din ferma (A.N.). Scopul final al acestor actiuni ale mafiotilor a fost acapararea fermei prin expulzarea noastra si transformarea acesteia in loc de traficare a materialului lemnos din padurile din zona si de traficarea de carburanti de la sondele din zona".
"Cu toporisca la gat"
Cum au tratat procurorii moinesteni si bacauani plangerile penale, formulate de Lioliu Enache? Omul de afaceri, scapat cu viata din tentativele mafiotilor de a-i lichida familia, explica in plangerile sale adresate MAI, PG si Presedintiei Romaniei: "Parchetul Moinesti, fara a efectua anchete proprii, a dat NUP-uri pentru autorii talhariilor si ai incendierilor de bunuri patrimoniale si tehnologie agro-industriala: "Incendierea autoturismului meu de administrator firma a fost considerata autoaprindere. Insa ancheta facuta de Corpul Pompierilor Militari din Bucuresti, arata ca "nu autoaprinderea este cauza incendierii masinii dvs". Epava autoturismului meu este dosita de politia locala, eu neavand nici acte pentru radierea din evidenta fiscului. Aceiasi procurori, prin trafic de influenta asupra Laboratoarelor de medicina Legala, au facut ca din dosarele talhariilor sa dispara acte medico-legale, iar expertizele solicitate de noi au fost ignorate. S-a preferat disparitia ori anularea actelor medico-legale si a biletelor de iesire din spital, unde am fost internati, eu si sotia mea, ca urmare a atacurilor banditesti, suferite la sediul fermei, noaptea. O toporisca mi-a fost plimbata pe la ceafa, iar sotiei mele pe la piept, in noaptea atacului din anul 2003, dupa ce au plecat din zona delegatiile Ambasadei britanice. Numitii V.Diaconu si Gh.Savin mi-au cerut sa le cesionez o parte din actiuni drept taxa de protectie (...) Anchetatorii Tilica si Halasanu, desi aveau la ei trusa de prelevare probe materiale, nu au vrut - la solicitarea noastra - sa ridice probe cu amprente. A treia zi, la Parchetul Moinesti, procurorul Balan a refuzat sa ne primeasca plangerea privind atacul facut cu toporul asupra noastra (...) Paznicii I. Pradea, N. Ovidiu, C. Baltatescu si N. Paduraru au fost amenintati sa paraseasca serviciul de la ferma, pentru ca altfel vor pati precum animalele, adica otravire (...). Mi s-a propus ca sa pun la dispozitia lui Diaconu si Savin bazinul fermei mele (de 12 tone), ingropat in pamant, ideal pentru traficare de carburanti (gazolina, pacura etc) sustrasi de la sondele din judet".
Toti oamenii lui Taracila
Bucuresteanul Gheorghe Tudose s-a intors, dupa 1990, in satul natal, Floroaica (comuna Valcelele) din judetul Calarasi. S-a izbit imediat de structurile vechi ale PCR care au acaparat Prefectura, Consiliul Judetean, multe primarii comunale, IPJ Calarasi si justitia locala, institutii cu care a dat piept cand a vrut sa-si recapete anumite drepturi incalcate de regimul comunist. Dupa 14 ani de lupta inegala cu vechile structuri, in ianuarie 2005, s-a adresat cu un denunt Cancelariei presedintelui Basescu, in "numele Dreptatii si Adevarului", cu speranta ca a venit momentul anihilarii mafiei locale din Calarasi si pedepsirea penala a exponentilor acesteia. Inregistreaza si la Cancelaria presedintiala denunturile penale impotriva fostului prefect PSD (intre 1992-1996 si 2001-2004) Constantin Tudor si a lui Mihai Arbagic (fost suprefect PSD, fost presedinte PSD si vicepresedinte PSD al Consiliului Judetean, fost presedinte al Camerei de Comert), ambii considerati in judet oamenii de baza ai baronului local (senator PSD si fost ministru de interne) Doru Ioan Taracila. "Fostul prefect PSD Tudor Constantin este acela care, incepand cu anul 1990-1992, a incitat, i-a instigat pe fostii comunisti si securisti din judetul Calarasi la actiunile criminale pe care le-au savarsit in Capitala, atat la sediile partidelor istorice cat si in Piata Universitatii. El este acela care a mobilizat coloane de masini cu care a transportat in Capitala pe comunisti si securisti".
Avicola si ferma PCR, jefuite
In denuntul penal inregistrat cu nr.3461/2005, se detaliaza componenta structurilor de criminalitate organizata: "Dominand puterea locala, Constantin Tudor si Mihai Arbagic au jefuit fosta ferma judeteana a PCR <<Floroaica>> din comuna Valcelele si Avicola <<Dragos Voda>>, furand tot ce se putea fura cu sau fara acte fictive, fiind protejati de superiorii lor de la judet. Dupa ce au falimentat aceste unitati economice, le-au lichidat fiind cumparate de seful mafiei judetene, Vasile Iliuta (multimiliardar, finantatorul si mituitorul demnitarilor mentionati), cu preturi derizorii, prin subevaluarea patrimoniilor, acestea fiind licitate fraudulos. Ferma partidului, cu un patrimoniu zootehnic, tehnologic si funciar de sute de miliarde de lei sa fie preluata cu un miliard de lei, suma care reprezinta doar valoarea gardului fermei PCR. Avicola Dragos Voda a fost cumparata de acest mafiot cu suma de 45 de milioane de lei, aceasta reprezentand contravaloarea a patru anvelope de tractor (...) In complicitate cu superiorii de la judet, s-a obtinut de la Banca Mondiala o finantare de 300.000 euro, in primavara lui 2003. (...) In realitate s-a savarsit deturnare de fonduri, angajandu-se o firma de-a mafiei locale, cu care s-a convenit sa se construiasca in judet platforme ecologice de gunoi, investitie care de fapt a ajuns in constructiile sectoruluui privat zootehnic din Floroaica (...). Nemaiputand suporta fraudele acestora, mi-am asumat riscurile, am luat pozitie impotriva lor si i-am denuntat (...) si la nivel central, la Curtea de Conturi".
Atacat si ranit cu buldozerele
Metodele prin care a fost pedepsit denuntatorul Tudose depaseste orice inchipuire: "Vazand curajul meu, s-au convocat toti reprezentantii structurilor mafiote si mi-au declarat razboi deschis, cerandu-mi insistent si repetat sa parasesc localitatea cat si teritoriul judetului, in caz contrar imi vor suprima viata.(...) Ne-au deposedat de drepturi de proprietate funciara, folosind pentru aceasta acte cu continut fals. (...) Mi-au confectionat dosare penale prin care am fost condamnat pe nedrept, savarsind astfel represiune nedreapta. (...) Vazand ca nu parasim localitatea s-au convocat iarasi, opt persoane la numar, reprezentanti ai primariei Valcelele, care - avand avizul Prefecturii si al presedintelui CJ, luand cu ei trei buldozere cu cupe mari, au venit la domiciliul familiei mele. In plina zi, ne-au distrus intreaga proprietate, prin acte crunte de vandalism, actiune in timpul careia ne-au produs, mie si sotiei mele, grave vatamari corporale, care au necesitat peste 150 de zile de ingrijire medicala, la pat". Imediat dupa comiterea barbariei, la 19 iunie 2001, victima tentativei de omor cu buldozerele primariei si prefecturii PSD, a depus plangere penala direct la IGPR (cu nr.202685/2001), impotriva fapturitorilor care l-au atacat la domiciliul sau (seful postului local de politie, ajutorul sefului de post, N. Heracle, primarul Vasile Iliuta, viceprimarul N.Tanase, tehnicianul primariei Razvan Iacob, secretarul primariei I. Stefanescu si cei trei mecanici care au actionat buldozerele in acele acte de vandalism "oficial"comise la 15.06.2001). Faptele descrise in plangerea de la IGPR sunt naucitoare pentru cine a crezut in statul de drept instaurat in judetul baronului PSD Taracila: "Primarul agresor cu ceilalti complici urlau la cei trei mecanici de pe buldozere, dandu-le dispozitie prin viu grai: "Treceti peste ei! Omorati-i! Eu raspund!" In acel moment s-a instigat la omor, mecanizatorii inconstienti, fiind sub influenta alcoolului, au ambalat la maximum utilajele, sotia mea fiind trantita la pamant, pe care am salvat-o eu de la moarte, deoarece mecanicul dement trecea cu buldozerul peste dansa. Atunci mecanicul agresor m-a prins pe mine cu cupa buldozerului, impingandu-ma in gard, cauzandu-mi leziuni pe corp, la picioare, torace si contuzii la bazin".
Procedura de musamalizare
La nivelul Parchetelor si instantelor locale a urmat procedura de musamalizare a dosarelor civile si penale in care denuntatorul Tudose isi cerea dreptatea si pedepsirea penala a faptuitorilor. In 2005, Tudose sesiza autoritatile judiciare centrale: "Toate cauzele noastre penale au fost luate spre solutionare de catre judecatoarea Gabriela Tanase, vicepresedintele Tribunalului Calarasi. (...) In timpul audientei, Tanase m-a amenintat grav, spunandu-mi: Ti-ai permis sa ceri demisia, in scris, sub semnatura, a domnului prefect Tudor Constantin, si a domnului Arbagic Mihai? Aceasta mi-a mai zis: Vei fi condamnat la ani grei de puscarie! Mi-a mai recomandat sa parasesc judetul Calarasi. Dupa audienta, jud. Tanase Gabriela a preluat in recurs trei dosare penale in care figurau ca inculpati toti membrii mafiei, eu fiind cu sotia mea parti vatamate. (...) La acel termen, jud. Tanase, in calitate de presedinte de complet, mi-a aplicat abuziv o amenda judiciara in valoare de 5 milioane de lei, interzicandu-mi sa sustin recursul. Fac dovada, in acest sens, cu notele scrise pe inregistrare (...). In data de 3-4 noiembrie 2004, jud. Tanase Gabriela a preluat la completul sau alte doua cauze penale, care aveau ca obiect tentativa de omor si alte infractiuni. Le-a judecat in lipsa mea, eu fiind grav bolnav cu stationare la pat, cu dovezi medicale, si i-a achitat pe inculpati".
NUP-urile lui Aragea
Cancelaria Prezidentiala era atentionata asupra "parteneriatelor" dintre inculpati si anumiti oameni ai legii: "Impotriva familiei mele actioneaza urmatorii magistrati care protejeaza structurile mafiote ale judetului: presedintele Judecatoriei Calarasi (jud. Olimpia Achim, intre anii 2001-2006 - n.n.), jud. Ionel Dinca (fost presedinte al instantei, dupa 1990, demis pentru probleme pe care din jena fata de cititori nu le dezvaluim inca; intre anii 2003-2004, conducerea CA Bucuresti a refuzat sa comunice presei daca jud. Ionel Dinca si-a depus declaratia referitoare la apartenenta la structurile fostei Securitati; este un campion al rebuturilor profesionale; a musamalizat dosarul de coruptie judiciara al procurorului Elena Lavric, desi Parchetul General comunicase confirmarea traficului de influenta - n.n. , S.A.), jud. Leonida Stefanescu, (in denunt i se imputa si ca a fost om de baza al Securitatii, inainte de 1989, fapt ce ar trebui verificat de CNSAS si CSM - n.n.). Acestia au actionat impotriva noastra, prin complicitate cu avocatul Catalin Stan, care i-a aparat pe mafioti in toate cauzele penale (...). La nivelul Parchetului judetean Calarasi: procurorul-sef Stelica Aragea, procurorul-sef adjunct Ilie Stanciu, procurorul Purcarea. La Parchetul local Calarasi: procurorul-sef si adjunctul sau, Doina Nutu, persoana in slujba structurilor mafiote, care apare ca procuror de sedinta in toate cauzele noastre penale punand concluzii, permanent si repetat, de achitare a inculpatilor". Intr-un alt denunt penal, ingropat la Bucuresti, victima mafiei calarasene ii acuza pe procurorul Nicoleta Neagu (de la parchetul judetean) si pe politistul inspector Stefan Dinu (de la IPJ) ca "in calitate de anchetatoori, cei doi - prin premeditare si complicitate cu cei 16 inculpati, membrii ai mafiei judetene, au tergiversat solutionarea acelor cauze penale, timp de trei ani, urmarindu-se in fapt , aparitia prescriptiei in favoarea inculpatilor (...). Cei doi sefi ai Parchetului judetean, procurorii Stelica Aragea si Ilie Stanciu au aparat, de fapt, structurile mafiote, de ficare data dand solutii repetate cu neinceperea urmaririi penale impotriva faptuitorilor".
Eliminat din afaceri
Exista si mafii locale care actioneaza cu scopuri economico-financiare, dar care utilizeaza Politia si Justitia pentru a distruge pe cei care nu cotizeaza sau care fac concurenta firmelor unor vip-uri judetene. O astfel de mafie este cea din judetul Prahova, condusa pana acum doi ani de comisarul de politie Constantin Dumitru de la IPJ, retinut si trimis in judecata de PNA. Dupa aproape cinci ani de tacere si frica, o victima a acestei mafii - Niculae Tanase - s-a adresat noului DNA cu un denunt (inregistrat cu nr.3398/18 04.2006) in care descrie cum a fost eliminat din lumea afacerilor, dus in arestul IJP si santajat de anchetatori, pentru a ceda o statie de benzina: "Eu am fost citat ca martor in dosarul cu anchetatul Draganescu Dragos Eugen. Fiind bolnav, nu m-am prezentat, dar in acest timp comisarul Constantin Dumitru mi-a sunat avocatul caruia ii spunea sa ma intalnesc cu el <<pentru a ne intelege>>. Nu am dat curs acestor cereri si din aceasta cauza comisarul Constantin cu o intreaga echipa s-au deplasat la spitalul unde eram internat, unde a amenintat tot personalul din spital, afirmand ca sunt escroci care s-au ascuns de Justitie. In dimineata zilei de 14 februarie 2001, 20 de persoane de la IGPR si IJP, conduse de comisarul Dumitru au navalit in incinta in care ma aflam, mi-au spus ca au mandat de aducere si mi-au pus catusele (...)".
"Peco pentru anchetatori"
Martorul Niculae Tanase prezinta in denuntul de la DNA cum a fost anchetat la comanda mafiei locale: "Am fost dus la un Parchet din Ploiesti, unde doamna procuror Balica m-a amenintat ca daca nu-i dau statia Peco din Fundeni ma va aresta. La refuzul meu, mi-a dat mandat de arestare pentru cinci zile, cu indicatia ca in acest timp sa ma mai gandesc. In acele cinci zile de arest am fost anchetat de dimineata pana noapte tarziu si supus unor presiuni si amenintari groaznice din partea comisarului Constantin Dumitru. La expirarea datei limita de arestare am fost readus in fata doamnei procuror Balica, si i-am spus ca refuz propunerea pe care mi-a facut-o. (...) Rechizitoriul mi s-a intocmit pentru fapte de complicitate, nedovedite, iar trimiterea in judecata pentru infractiunea de instigare, de asemenea nedovedita. (...) Pe tot parcursul detentiei mele de la Penitenciarul Ploiesti, am suportat rele tratamente din partea medicului colonel Nicolae Popovici. (...), care nu a dat curs indicatiilor terapeutice ale medicilor mei curanti, lasandu-ma in mod premeditat fara tratament si regim adecvat, argumentandu-mi ca oamenii mai si mor. (...) Comisarul Constantin vroia bani de la mine pentru a ma scoate din puscarie, iar doctorul penitenciarului, Popovici, pentru a-mi face viata mai usoara in inchisoare, prin aplicarea tratamentului prescris de specialisti, afirmand ca am destui bani. (...) Toate plangerile pe care le faceam catre sectia condusa de procurorul sef George Muscalu au fost solutionate cu trimiterea acestora la Parchetul CA Ploiesti. (...). Pentru toate aceste abuzuri, am facut plangere la CEDO, care mi-a fost acceptata, in acest moment dosarul meu aflandu-se in curs de judecata".
Nimeni nu recunoaste
Mai multe personaje dintre cele acuzate mai sus nu au vrut sa comenteze in vreun fel faptele imputate lor de cei care se considera victime ale mafiilor locale. Alte personaje au respins acuzatiile, cu precizarea ca astazi oricine este liber sa reclame orice. De exemplu, discutii legate de corectitudine, incoruptibilitate si profesionalism in magistratura am purtat cu majoritatea judecatorilor si procurorilor din judetul Calarasi, acuzati de Gheorghe Tudose. Procurorii Stelica Aragea, Ilie Stanciu si Doina Nutu, de exemplu, s-au ferit de subiectul justitiabililor nemultumiti de activitatea parchetelor pe care le conduc. La fel au procedat si judecatorii Olimpia Achim si Ionel Dinca, ce si-au aratat respectul fata de presa sosita in documentare, dar numai atat. Teoretic, toti cei acuzati in astfel de inscrisuri judiciare (plangeri, denunturi, sesizari, memorii etc) se bucura de prezumtia de nevinovatie, atata vreme cat DIICOT si DNA nu-si fac datoria. Practic, insa, raman urmatoarele posibile urme ale criminalitatii organizate si coruptiei: A.N.-urile si faptele descrise de victimile acestor mafii locale, NUP-urile si achitarile in serie sau inculparile si condamnarile abuzive. Toate acestea sunt simptomatice pentru fenomenul de criminalitate organizata, ce a pus stapanire pe toate judetele tarii. O precizare: DIICOT s-a laudat, la ultimul bilant (pe anul 2005), ca are rezultate "bune".

---

Despre autor: