Intre scriitorii romani din diaspora recuperati de cultura romana imediat dupa 1990, numele lui Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) este unul de prima importanta, Ora 25, romanul care i-a adus notorietatea mondiala, cunoscand "nu numai o fabuloasa traducere in mai toate limbile de cultura ale pamantului si nu numai aparitii spectaculoase in mai toate tarile lumii (...) dar si un imens volum de exegeze critice", a aparut in Romania in 1991, la editura OmegaPres din Bucuresti in colaborare cu editura pariziana Le Rocher. In 1993, Editura Geea publica volumul de reportaje Ard malurile Nistrului. Au urmat, la Editura Gramar, Nemuritorii de la Agapia (col, "100+1 capodopere ale romanului romanesc", 1998), Memorii. Martorul orei 25 (1999), Ispita libertatii si o noua editie din Ora 25 (2004), in aceeasi colectie dedicata capodoperelor romanului romanesc. Nemuritorii de la Agapia era prefatat de Fanus Bailesteanu, autor, recent, al primei monografii despre autorul Orei 25, Nihil sine Deo sau Cruciada literara a ecumenistului Constantin Virgil Gheorghiu (Editura Autograf MIM, Craiova, 2005). "De ce Constantin Virgil Gheorghiu", se intreaba autorul in penultimul capitol al cartii. "In primul rand, dintr-o fascinatie (fara egal, si poate, fara explicatie logica - dupa reusita Revolutiei din decembrie 1989 cand, in sfarsit, descopream atat scriitorii romani din Basarabia, Bucovina, Voivodina, Albania sau Bulgaria, dar si pe cei dusi mai departe - in, cum se spune, Diaspora: Franta, Spania Germania, SUA, Canada, Brazilia etc (...) In al doilea rand m-am indreptat spre acest subiect si dintr-un orgoliu: aveam sansa sa fac prima monografie a acestui mare scriitor care a fost C.V. Gheorghiu, scriitor cunoscut si tradus in toata lumea. (...) In filmul dupa celebrul sau roman (Ora 25, n.n.) a jucat chiar super starul Anthony Quinn, nemuritorul jucaus al melodiei Zorba Grecul. In al treilea rand, am mai avut un prilvilegiu: sa merg in Franta, la Paris (in iulie 1998) si sa primesc de la Doamna Ecaterina Gheorghiu, sotia scriitorului, o bogata Donatie facuta Bibliotecii Academiei Romane". Donatia cuprinde, cartile scriitorului si preotului CV Gheorghiu, articole de presa, comentarii asupra operei sale, interviuri, corespondenta, benzi magnetice ale unor conferinte tinute de scriitor, manuscrise etc, reprezentand "un moment de referinta in Analele Academiei Romane si ale Bibiotecii sale. Efectele sale pozitive se vor vedea mai bine peste cativa ani, dupa ce documentele sale vor fi valorificate de cercetatori". Iata deci premisele cercetarii istoricului literar Fanus Bailesteanu. Studiul sau, solid, documentat, cuprinzand analize pertinente, estre cat se poate de binevenit, fiind la randul lui, un act recuperatoriu. Fanus Bailesteanu este un excelent cunoscut al vietii si operelui lui C.V. Gheorghiu, avand perspectiva istoricului literar, care ii ofera posibilitatea de a privi creatia scriitorului in contextul epocii dar si cu distanta critica absoluta necesara.
In Prefata, autorul constata ca "privind retrospectiv, se poate spune, fara teama de a gresi, ca intreaga creatie epica si eseistica (dar si lirica, in perioada tineretii) a lui Constantin Virgil Gheorghiu a constituit o adevarata cruciada literara pusa sub semnul/ stindardul dictonului crestin «NIHIL SINE DEO»! Avea si indreptatirea biografica s-o faca. Autorul era fiu, nepot prin tata si stranepot de preot de generatii succesive si chiar nepot pe linie materna de preoti ortodocsi". In genul monografiilor "clasice", neintelegand prin aceasta neaparat didacticism, studiul lui Fanus Bailesteanu incepe cu un Curriculum vitae, foarte necesar pentru cititorul din Romania, putin familiarizat cu activitatea literara - si nu numai - a lui C.V. Gheorghiu. Un amplu capitol este dedicat inceputurilor literare ale scriitorului, care a debutat cu versuri, Prima sa placheta, Viata de toate zilele a poetului (1937) nu seamana cu nici unul dintre volumele debutantilor din acei ani, Stefan Baciu, Vintila Horia, Emil Botta, Mihai Beniuc sau Maria Banus. Caligrafie pe zapada, cartea de versuri tiparita dupa trei ani si premiata de Fundatiile Regale, este analizata in detaliu, Fanus Bailesteanu evidentiind "complexul patern" si tonul elegiac. Volumul de reportaje Ard malurile Nistrului, care a cunsocut patru editii in 1941-1942 si a fost comentat, printre altii, de Perpessicius, Tudor Arghezi, MR Paraschivescu, "este un poem in proza". Romanul universalizat prin ecranizarea din 1963, Ora 25 "este o carte existentialista si, in buna masura, absurda (poate mai mult in linia absurdului mitic al lui Ion Creanga)". O analiza meticuloasa a ecourilor sale internationale evidentiaza locul distinct al acestui roman in literatura contemporana: "Definita, la aparitie, drept o carte existentialisto-absurda, in deplina sincronie cu gandirea filozofica si literar-artistica din Franta as zice ca Ora 25 a fost ea insasi si a inaugurat o opera, care s-a impus Occidentului: impregnata de absurd, dar cu amprente puternice inradacinate in specificul national romanesc. "Aidoma operei lui Marin Sorescu", de care, considera Fanus Bailesteanu, "se apropie asimptotic". Cartea e un destin aparte, Perahim (1961) este un roman "simbolic". Capitolul rezervat Nemuritorilor de la Agapia (1964) se subintituleaza O crima care "nu dovedeste nimic?" Viata patriarhului Athenagoras (1969) este "o «biografie», dar si un fel de tratat de teologie ortodoxa si de filocalie". Plin de interes este si capitolul despre corespondenta C.V. Gheorghiu. La sfarsitul cartii sale, Fanus Bailesteanu publica un cuprinzator grupaj de fotografii din arhiva familiei Gheorghiu, relevante atat pentru specialist, cat si pentru cititor.