Basescu - "Monstruoasa Coalitie": 1-0

Presedintele Traian Basescu a castigat ieri un punct in batalia cu Parlamentul pe tema demisiei sefilor serviciilor secrete. Ex-directorul SRI, Radu Timofte, a inaintat Camerei cererea de eliberare din functie sustinand ca gestul sau este irevocabil si nesugerat de nimeni, "nici macar de presedintele Basescu". Practic, prin repetarea demisiei, Timofte a limpezit "incertitudinile" Parlamentului legate de plecarea sa de la sefia SRI si a punctat implicit in favoarea presedintelui. In fond demisia este un act unilateral caruia nu i se poate opune nici macar Senatul sau Camera. Aceeasi pozitie a adoptat si fostul sef al SIE, Gheorghe Fulga. El a explicat ieri comisiei parlamentare ca plecarea sa este irevocabila si neinfluentata de fuga lui Hayssam. In aceste conditii vicepresedintele Comisiei SIE, pesedistul Constantin Nita, a incercat sa forteze mana Cotrocenilor pentru numirea noilor sefi la carma serviciilor, un eventual refuz "favorizand instaurarea incertitudinii" in aceste institutii. (Mihai TOADER)
Timofte a facut pe plac Parlamentului
Directorul SRI si-a trimis demisia la Camera
Directorul demisionar al SRI Radu Timofte si-a trimis ieri demisia la Camera Deputatilor, dupa ce conducerea Parlamentului a avut obiectii saptamana trecuta fata de "cererea de eliberare din functie" depusa la Presedintie. Demisia lui Timofte a fost depusa la Cabinetul presedintelui Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu. "Subsemnatul Timofte Alexandru Radu, director al Serviciului Roman de Informatii, am luat la cunostinta despre solicitarea Birourilor permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor de a-mi exercita in continuare functia, pana cand Parlamentul va hotari eliberarea din aceasta functie. Am apreciat si apreciez in continuare ca solicitarea eliberarii din functie adresata domnului presedinte Traian Basescu este echivalenta cu solicitarea de demisie. Va rog, domnule presedinte, sa primiti demisia mea din functia de director al Serviciului Roman de Informatii", se arata in documentul depus la presedintele Camerei.
"M-am saturat de toate aceste comentarii"
Radu Timofte a declarat, citat de NewsIn, ca si-a reformulat cererea de demisie din fruntea SRI pentru a-i face pe politicieni sa inteleaga ca a vrut sa plece de la conducerea serviciului si ca este un gest irevocabil, care nu implica intoarcerea sa la conducerea SRI.
Radu Timofte a declarat ca a trimis cererea reformulata de demisie la presedintii ambelor camere ale Parlamentului, respectiv Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu. "Pe presedintele Basescu l-am informat tot printr-o scrisoare de expedierea celor doua exemplare ale demisiei mele la Parlament", a spus Timofte. Fostul director al SRI a precizat ca reformularea cererii de retragere din fruntea SRI este o initiativa personala, care nu a fost sugerata de nimeni, el adaugand ca "nici de presedintele Basescu". "M-am saturat de toate aceste comentarii. In prima cerere, din 21 iulie, eu am asimilat termenul de eliberare din functie cu demisia. Nu m-am gandit ca se va ajunge la asemenea interpretari", a spus fostul director al SRI.
Cererea se duce la Comisia SRI
Bogdan Olteanu a precizat ca are mandatul Birourilor Permanente ale celor doua Camere ca in cazul in care va primi o astfel de solicitare sa inainteze aceasta cerere Comisiei pentru controlul activitatii SRI. "Aceasta comisie, pe care am si informat-o, va trebui sa elaboreze un raport care sa fie inaintat plenului celor doua Camere ale Parlamentului. Am vorbit cu domnul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu, deja despre aceasta problema", a sustinut Olteanu, citat de Mediafax. El considera ca in cazul Radu Timofte nu se pot aplica prevederile din Codul Muncii. "Parerea mea personala este ca nu putem vorbi despre aplicarea prevederilor din Codul Muncii, pentru ca, daca dai afara un demnitar, trebuie sa-i spui si de ce pentru ca altfel te da in judecata, castiga, si trebuie sa-l pui la loc in functie. Eu cred ca aici s-ar putea folosi anumite prevederi din Legea de organizare si functionare a Guvernului", a mai spus Olteanu.
Radulescu: Nu era nevoie
Vicepresedintele PD Cristian Radulescu a declarat, ieri, ca nu era nevoie ca seful demisionar al SRI, Radu Timofte, sa isi rescrie demisia, dar ca este un gest de consecventa din partea lui, menit sa evidentieze ridicolul actiunilor parlamentarilor. "Dupa ce Timofte si Fulga au facut in repetate randuri declaratii publice ca demisioneaza, Biroul Permanent a facut o dezbatere prin care a cazut in ridicol, punand in discutie un act unilateral al demisiei. Astazi domnul Timofte, ca sa fie lucrurile foarte clare, isi depune demisia la Parlament, iar domnul Fulga vine la Parlament si spune ca demisia sa este irevocabila", a declarat Cristian Radulescu pentru NewsIn.
Radulescu a explicat ca nu era necesar ca fostul sef al SRI sa isi trimita demisia in fata Parlamentului, deoarece el a depus-o la Presedintie, iar presedintele a luat act de aceasta demisie si a notificat acest lucru printr-o adresa trimisa Birourilor Permanente reunite al Parlamentului. "Doar o persoana rau-voitoare poate nega ca in cazul unei demisii nu conteaza exprimarea publica a vointei personale, ci felul mai mult sau mai putin abil, mai mult sau mai putin cunoscator al Codului Muncii, in care este ea redactata", a subliniat Radulescu, pe marginea dezbaterii legate de faptul ca Timofte a cerut eliberarea din functie in cererea de demisie.
Stan: Parlamentul poate fi convocat
Demisia lui Timofte de la conducerea SRI a ajuns la Comisia de control al activitatii SRI, secretarul acesteia, Ion Stan, precizand ca membrii comisiei au luat act de demisie si pot fi convocate Camerele reunite. Stan a precizat ca membrii comisiei au luat act de demisia lui Timofte din fruntea SRI, demisie care este operationala din 31 iulie. "Din acest moment, Birourile Permanente ale Parlamentului ar trebui sa convoace Camerele reunite, sa ia act de demisie", a apreciat Stan. El a precizat ca, potrivit legii, nu este prevazut interimat pentru functia de director SRI. Stan a mai spus ca Timofte are in prezent calitatea de director demisionar. Secretarul Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI a mai aratat ca nu a existat un contract de munca, ci o hotarare a Parlamentului care l-a abilitat pe Timofte in fruntea SRI. (R.G., R.A.)
Fulga a dat explicatii la Comisie
Serviciile secrete angrenate in criza politica
Seful SIE Gheorghe Fulga le-a explicat parlamentarilor din Comisia de control a Serviciului ca demisia sa se justifica prin faptul ca Romania trece printr-o criza politica in care, la randul lor, au fost angrenate si serviciile secrete. Aceasta declaratie a fost facuta ieri de deputata peremista Daniela Buruiana la finalul audierii in Comisie a presedintelui demisionar Fulga. Comisia parlamentara de control a activitatii SIE a ajuns ieri la concluzia ca responsabilitatea fugii din tara a sirianului Omar Hayssam nu cade in nici un fel in sarcina SIE si ca demisia lui Gheorghe Fulga din functia de director a fost una "de onoare", neinfluentata de fuga omului de afaceri suspectat de terorism. Acest punct de vedere a fost emis de parlamentarii din Comisie in urma audierii directorului demisionar SIE, Gheorghe Fulga, acesta refuzand sa faca declaratii la iesirea din sala de sedinte.
Demisie de onoare
De altfel, directorul SIE a insistat in fata membrilor Comisiei ca demisia sa este una de onoare si ca este irevocabila. Peremista Daniela Buruiana a dezvaluit insa ca Fulga si-a justificat gestul acuzand ca serviciile secrete au fost angrenate in lupta politica. "Gheorghe Fulga a spus ca nimic din ceea ce se intampla nu este intamplator si ca serviciile secrete au fost, din pacate, angrenate in lupta politica. Romania se confrunta cu o criza politica in care au fost atrase si serviciile", a sustinut deputata PRM, nefacand insa nici o clarificare sau nominalizare in acest sens. Ea mai marturisit ca Fulga le-a povestit parlamentarilor ca, in ziua anuntarii demisiei, la Cotroceni au fost "discutii aprinse" intre sefii serviciilor si presedintele Basescu. "Ultimele discutii au reprezentat bomboana de pe tort", a spus si vicepresedintele Comisiei, pesedistul Constantin Nita. Desi au recunoscut existenta unor divergente intre Presedintie si conducerea serviciilor, animozitati care nu sunt de ieri de azi, exponentii Comisiei l-au crezut pe cuvant pe Fulga ca si-a dat doar demisia de onoare.
Presiuni politice
Pe de alta parte, senatorul PSD George Maior a amintit ca Fulga a fost uns in functie de ex-presedintele Ion Iliescu, iar societatea civila a cerut in repetate randuri decapitarea acestuia.
El a insinuat insa ca la baza demisiei sefului SIE se afla presiuni politice. Desi au facut o serie de insinuari, parlamentarii au tinut-o una si buna ca demisia este rodul unor "sentimente" acumulate pe parcursul timpului, "trairi" care si-au spus cuvantul in momentul in care lui Fulga i s-a umplut paharul. Pesedistul Nita a precizat ca membrii Comisiei au vrut sa stie despre implicarea SIE in scandalul Omar Hayssam, despre motivatia demisiei lui Gheorghe Fulga din functia de director al SIE si ca din discutiile de la comisie a reiesit si necesitatea modificarii legislatiei in domeniul sigurantei nationale. "Responsabilitatea fugii lui Omar Hayssam nu cade in nici un fel in sarcina SIE. Nu avea atributii SIE si responsabilitati in acest caz", a precizat senatorul PSD. El a sustinut ca, in acest caz, comisia de ancheta care se va constitui la nivelul Parlamentului ar putea sa investigheze carei institutii ii revine responsabilitatea fugii lui Hayssam.
Ancheta SIE
Pesedistul a precizat ca, in prezent, SIE desfasoara o ancheta referitoare la sirian, dar datele acestei operatiuni sunt strict secrete.
Pe de alta parte, Nita a insistat ca este imperativ necesara intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor secrete, aratand ca din discutii a reiesit faptul ca legislatia trebuie sa stabileasca clar atributiile SRI si SIE. "Nu este un control efectiv, concret, in ce priveste functionarea serviciilor de informatii", a spus pesedistul, aratand ca prin schimbarea legislatiei din domeniul sigurantei nationale ar trebui sa se creeze, in acest sens, "parghii de control". Din moment ce demisia lui Gheorghe Fulga este una irevocabila, a continuat Nita, daca presedintele Basescu va refuza nominalizarea unor noi sefi la carma serviciilor, seful statului va favoriza instaurarea "incertitudinii". "Pana la o noua nominalizare, Gheorghe Fulga ramane, in continuare, directorul SIE", a concluzionat Nita. (Razvan GHEORGHE)
Norica vrea comisie pentru Omar
Vicepresedintele Comisiei de aparare din Senat, Norica Nicolai, a declarat, ieri, citata de Rompres, ca este necesara constituirea unei comisii speciale de ancheta in cazul omului de afaceri Omar Hayssam, judecat pentru terorism. "Credem ca, dupa audierile parlamentare in comisiile de specialitate, in acest caz, va trebui sa constituim, spre sfarsitul lunii august, o comisie de ancheta", a afirmat senatorul liberal. Norica Nicolai a spus ca este absolut necesara clarificarea situatiei generate de fuga din tara a omului de afaceri sirian, implicarea acestuia in rapirea in Irak a celor trei ziaristi romani, dar si a modului in care Hayssam a parasit Romania. "A lasa neclarificata aceasta situatie inseamna punerea intr-o lumina nefavorabila a institutiilor statutului - Justitia, politia, serviciile de informatii", a subliniat vicepresedintele Comisiei de aparare din Senat. (R.A.)
Frattini: Serviciile secrete sub control parlamentar
Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene, a insistat ieri asupra faptului ca odata cu reforma serviciilor secrete trebuie sa se realizeze si intarirea controlului parlamentar asupra acestora. "Parlamentul este sursa legitimitatii democratice, pentru ca el raspunde direct in fata oamenilor. De aceea, rolul fundamental in ceea ce priveste garantarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor ii revine Parlamentului. In consecinta, Parlamentul trebuie sa aiba mai multa putere in privinta controlului activitatii serviciilor. Sugerez ca in procesul de reforma a serviciilor de informatii sa se tina cont de pastrarea unei balante, pe de o parte un control parlamentar, din partea cetatenilor, si un control al puterii executive", a declarat comisarul european pentru Justitie, afaceri interne si libertate, dupa o intrevedere cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. "In domeniul sensibil al securitatii, noi trebuie sa spunem ca Parlamentul trebuie sa aiba mai multe puteri, nu doar de control, ci si de a da public socoteala fata de opinia publica. De aceea am sugerat cateva idei privind o posibila reforma a serviciilor secrete", a mai subliniat vicepresedintele Comisiei europene.
Frattini, politician de dreapta in Italia, pe cand s-a aflat in Parlamentul de la Roma si in coalitia Berlusconi aflata la acea vreme la putere in aceasta tara, a cerut sporirea controlului legislativului asupra serviciilor secrete, aminteste NewsIn. Frattini a fost initiatorul unei comisii speciale a Parlamentului italian - in timpul dezbaterii din aceasta tara despre armonizarea legislatiei in domeniul sigurantei nationale cu lupta antiterorista - care a primit puteri mai mari de control in raport cu toate serviciile secrete si atributii asemenea unei comunitati de informatii. (A. HRIBAN)
Costin Georgescu ii face portretul viitorului sef al SRI
"Societatea civila isi pune acum problema controlului politic al serviciilor secrete, a statutului acestora intr-un stat de drept", a avertizat presedintele Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului (OADO), Florentin Scaletchi, in conferinta de presa de ieri. Contactat telefonic fostul sef al SRI, Costin Georgescu, a prezentat un "portret" al vitorului sef de serviciu de informatii, intr-un stat de drept: "1 - Sa fie un om integru, un om de caracter; 2 - Sa fie un om echilibrat, caracterizat de simtul dreptatii si al onoarei: 3 - Sa manifeste spirit de echipa in conducerea institutiei, dar si in activitatea de colaborare cu comunitatea nationala de informatii; 4 - Sa respecte legile tarii si Constitutia; 5 - Sa tina serviciul respectiv si persoana sa departe de politica de partid". Intrebat de reporterul ZIUA daca fenomenul coruptiei interne (pile, rubedenii si cunostinte angajate sau promovate in sistem, afaceri personale cu informatiile detinute etc.) din SRI si SIE a fost diminuat sau chiar eradicat, Costin Georgescu a dat un raspuns interesant: "Trebuie sa stiti ca proastele cumetrii fac parte din mentalitatea romaneasca".
Prezent la conferinta, in calitate de comisar OADO, Gelu Voican Voiculescu a criticat dur proiectele ce se vor "noi legi ale sigurantei nationale". "Nici pe vremea Securitatii comuniste, ofiterul de informatii nu avea drepturile abuzive propuse acum in acest pachet. Daca s-ar legifera asa ceva, consecintele asupra libertatilor democratice cucerite de romani in decembrie 1989 vor fi dramatice". (Silviu ALUPEI)
Ce statut va avea nou "reinfiintatul" SIPA?
Un serviciu secret, tot de informatii, despre care nu s-a pomenit nimic in acest iures al decapitarii conducerilor de la SRI, SIE si 0215 (MAI), este si semi-defunctul SIPA din cadrul Ministerului Justitiei. SIPA inseamna Serviciul de Informatii, Protectie si Anticoruptie si a functionat sub aceasta sigla din 1991 pana in 2005, cand ministeriatul Macovei l-a rebotezat cu DGPA (Directia Generala de Protectie si Anticoruptie). La inceputul anului 2005, SIPA-DGPA a fost desfiintat prin hotarare de Guvern, dar incetarea activitatii acestei structuri ministeriale a survenit, practic, abia in luna iulie a.c., dupa ce Monica Macovei i-a prelungit agonia. Jucaria SIPA a fost utilizata de toti ministrii Justitiei. Ministrul Valeriu Stoica si-a subordonat total acest serviciu, in anul 1998. Jucaria SIPA a fost manevrata apoi de ministrul Rodica Stanoiu (intre 2001-2004), de ministrul Cristian Diaconescu (martie 2004-decembrie 2004) si de ministrul Monica Macovei (ianuarie 2005-iulie 2006). Toti acesti ministri au avut la dispozitie arhiva SIPA (date si informatii obtinute din lumea penitenciarelor, dar si din lumea magistratilor, avocatilor, expertilor judiciari, politistilor etc.). Sub ministeriatul Stanoiu, SIPA a fost condus de fostul ofiter de securitate, Marian Ureche, care a demisionat in urma presiunii mediatice exercitate asupra sa de anumite ONG-uri, care acuzau acest serviciu ministerial ca ar face politie politica. (S. ALUPEI)
Liber la dosarele politicienilor
SRI a inceput, ieri, sa predea CNSAS dosarele declasificate care privesc persoane ce ocupa demnitati sau functii politice, in conformitate cu hotararea CSAT din 24 iulie, prioritare urmand sa fie cele apartinand demnitarilor de la nivel central. Potrivit unui comunicat de presa al SRI, ieri, a avut loc o intalnire de lucru intre reprezentantii Serviciului si cei ai Colegiului CNSAS in care s-au stabilit modalitati practice de punere in aplicare a Hotararii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 117 din 24 iulie, privind declasificarea unor documente ale Securitatii, din categoria dosarelor de siguranta nationala, care privesc persoane ce ocupa demnitati sau functii politice. "In acest sens, la data de 1 august 2006, a inceput predarea catre CNSAS a dosarelor declasificate in baza actului normativ amintit", precizeaza SRI, adaugand ca "actiunea va continua in ritm intens, pentru a se respecta termenul limita stabilit". CNSAS informeaza, intr-un comunicat de presa ca SRI va preda cu prioritate dosarele persoanelor care ocupa functii de demnitate publica la nivel central. Ulterior, CNSAS va obtine, prin intermediul Ministerului Administratiei si Internelor, situatii nominale referitoare la consilierii locali. CNSAS sustine ca va primi si evidentele intocmite de SRI pentru procesele verbale referitoare la dosarele de Securitate distruse in timpul Revolutiei din decembrie 1989. Totodata, Colegiul CNSAS a stabilit masuri de preluare a dosarelor la depozitul de arhiva de la Popesti - Leordeni. CSAT a adoptat, in 24 iulie, la propunerea presedintelui Traian Basescu, decizia ca toate dosarele care au fost trecute la categoria dosare care privesc siguranta nationala si care apartin unor oameni politici sa fie desecretizate. (R.A.)

---

Despre autor: