Procurorii Mafiei

Un eveniment judiciar exceptional s-a inregistrat in istoria post-decembrista a Ministerului Public. Activitatea procurorilor din sase Curti de Apel (Bacau, Bucuresti, Craiova, Galati, Tg. Mures si Ploiesti) si din Parchetul General (inclusiv noul DNA si DIICOT) a fost verificata si evaluata, prin criteriile eficientei, de catre Inspectia Judiciara din CSM (IJ-CSM). Aceasta actiune de pionierat a inspectorilor CSM a fost determinata de o decizie a presedintelui inaltului for, Iulian Galca, ce trebuie sa respecte angajamentele asumate de Romania pentru aplicarea "Planului de implementare a Strategiei de reforma a sistemului judiciar in perioada 2005-2007". Acest plan are ca obiective principale "reducerea numarului de dosare la instante si la Parchetele de pe langa acestea", adica exact "boala" care macina un sistem judiciar ineficient, caracterizat de o incarcatura inumana de dosare si cauze pe cap de judecator si de procuror.
Inspectorii CSM, in perioada martie-aprilie a.c., au "efectuat verificari tematice pentru identificarea dosarelor mai vechi de un an de la sesizare si sase luni de la inceperea urmaririi penale, aflate in curs de solutionare la procuror sau la organele de cercetare". Asa au cerut expertii UE, asa a decis CSM prin hotararea sa (nr.232/23 martie 2006). Scopurile acestor verificari (urmarite de CSM si impuse de UE, la incheierea negocierea capitolului JAI): "reducerea stocului de dosare, la un nivel rezonabil" si "sporirea eficientei si responsabilizarii sistemului judiciar". Desi ar parea texte birocratice, aceste angajamente - semnate de Romania si puse in practica de CSM - inseamna scoaterea magistratului roman din pasivitate si iresponsabilitate profesionala. Actiunea CSM ii va deranja pe acei procurori si judecatori corupti sau incompetenti. Raportul IJ-CSM este unul alarmant, dat fiind numarul insuficient de procurori din sistem, ineficienta politistilor in cercetarea penala si actiunile de tergiversare ale mafiei expertilor judiciari si ale mafiei expertizelor medico-legale.
Parchete cu un singur procuror
Ce inseamna, in activitatea Ministerului Public roman al anului 2006, "dosare penale mai vechi de un an de la sesizare si mai vechi de sase luni de la inceperea urmaririi penale"? Nimic altceva decat tergiversarea solutionarii acelor cauze care pot insemna libertate de actiune pentru hoti, talhari, evazionisti, violatori, falsificatori, escroci etc. Adica infractori liberi, care au nenorocit si prejudiciat oameni nevinovati, ajunsi victimile unor infractiuni mai mult sau mai putin grave. Invechirea dosarelor, in sertarele procurorului (ca organ de urmarire penala) si in fisetele politistului (ca organ de cercetare penala), mai inseamna si asteptarea prescriptiei atunci cand anchetatorul a fost corupt de invinuit (cu sau fara ajutorul avocatului). Mai inseamna si favorizarea infractorului. Mai inseamna si incapacitate profesionala (incompetenta), manifestata de anchetatorul (politist sau procuror) confruntat cu un dosar (caz, speta) care necesita, pentru o corecta si rapida instrumentare, cunostinte temenice, actualizate in functie de evolutia fenomenului infractional (national si transfontalier). Mai inseamna si cate un singur procuror care functioneaza la o unitate de Parchet, coplesit cu sute de cauze vechi, ce trebuiau solutionate cu "celeritate", in conditiile in care acea institutie (de pilda Parchetele din orasele Racari sau Moreni) ar trebui sa functioneze, conform organigramei, cu 4-5 magistrati. Situatia Parchetului Racari este dramatica. Singurul procuror care functioneaza acolo are, ca restante, pe langa "dosarele la zi", un numar de 347 de cauze vechi, iesite din termenul procedural de rezolvare. "Dosare vechi" mai inseamna si coruptia si/sau incompetenta politistilor, expertilor judiciari (tehnici, contabili etc.) si a expertilor de medicina legala, care intarzie - dupa bunul plac - efectuarea documentelor cerute de anchetatori (fara de care nu se poate finaliza urmarirea penala si redactarea rechizitoriului).
Cauzele tergiversarii
IJ-CSM a concluzionat, in finalul raportului sau, ca "principala cauza a tergiversarii urmaririi penale o reprezinta finalizarea cu intarziere a rapoartelor de expertiza medico-legala, tehnica si financiar-contabila, in cazul verificarilor efectuate la Curtile de Apel Bacau, Bucuresti, Galati, Ploiesti, Craiova si Tg.Mures". Am sintetizat, in limbaj jurnalistic, concluziile raportului IJ-CSM, care vizeaza ineficienta descoperita in activitatea celor sase Curti de Apel din tara (din totalul de 16 - sase fiind controlate direct). Conform datelor inregistrate de inspectorii CSM, numarul total al dosarelor penale tinute la dospit, in momentul de fata, de procurorii-anchetatori si politistii sistemului judiciar (cauze vechi la Parchetele obisnuite, la DIICOT, DNA si Parchetele militare) este de 34.889. Surprinde, de exemplu, numarul de 1.470 de cauze mai vechi de un an de la sesizare si numarul de 882 de dosare mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale, aflate in fisetele politistilor de pe raza Curtii de Apel Constanta. Cifre la fel de alarmante, care marcheaza invechirea dosarelor la "organul de cercetare penala" (adica la Politie), se inregistreaza in activitatea politistilor-anchetatori ce functioneaza pe raza curtilor de apel Craiova (1.197), Cluj (1401), Brasov (1.323), Galati (1.131), Tg.Mures (1.042).
Deprimare profesionala
Un astfel de control tematic nu a mai fost efectuat, de pilda, la Parchetul CA Brasov, din 1990, cand doi inspectori-procurori din Parchetul General (profesionisti, necorupti, cu nume deocamdata nedezvaluite, increzatori in spiritul Revolutiei) s-au "lovit" de un procuror general adjunct aparator al Procuraturii de tip sovietic. Era nimeni altul decat Tanase Joita, fostul avocat care avea sa ajunga, sub regimul PSD (2001-2003), in calitate de prieten al lui Adrian Nastase, seful Ministerului Public. Nici la alte curti de apel, verificate acum de IJ-CSM dupa criteriile si standardele UE, nu s-a mai efectuat un astfel de control de cel putin 25 de ani. Sefii acestor Parchete de pe langa Curtile de Apel (PCA) au ramas "tablou" in fata inspectorilor CSM, sositi in teritoriu cu o grila de control tematic inacceptabila in anii postdecembristi in care integrarea europeana nu batea la usa. "Majoritatea sefilor PCA au cazut in deprimare profesionala. Nu tu o masa aranjata pentru dom' inspector de la Bucuresti, nu tu un portbagaj de masina burdusit cu vin si delicatesuri pentru dom inspector-procuror de la Bucuresti, nu tu o cazare la un motel din zona (asezonat cu mituire si dame de companie) pentru dom' inspector venit in control", declara un magistrat bucurestean, fost sef de Parchet inainte si dupa 1989, raportandu-se la sistemul de control judiciar al regimului comunist si post-comunist. De fapt nu este un secret profesional pentru nici un magistrat cu activitate antedecembrista ca asa se aranjau controalele si inspectiile trimise de Parchetul General in teritoriu (in perioada 1945-2004). In anul 2004, aparitia noilor legi ale reformei Justitiei (cu infiintarea Inspectiei Judiciare la CSM) a curmat aceste practici ale controlului de tip sovietic. Inspectorii-procurori ai CSM au consemnat in raportul lor exact situatiile si starile de fapt existente.
Dezastru la Ploiesti
O situatie dezastruoasa (conform mai multor criterii de control) a fost descoperita la Parchetele de pe raza Curtii de Apel Ploiesti, institutii pana mai ieri coordonate de procurorul general Alexandru Codescu. Recent pensionat, Codescu a fost un magistrat dresat de Securitate, eternizat in functii de conducere timp de decenii, absolvent al scolii CEPECA de la Academia PCR "Stefan Gheorghiu" (scoala comunista de instruire a cadrelor de conducere din Justitia RSR). In urma a lasat "indicatori" de ineficienta greu de surmontat de noul sef al PCA Ploiesti. IJ-CSM a consemnat dezastrul descoperit in timpul controlului, in acesti termeni: "Deficiente grave s-au constatat la unele unitati apartinand de Parchetul CA Ploiesti". Nu mai putin de 513 cauze mai vechi de un an de la sesizare exista acum la procurori, politistii prahoveni, buzoieni si damboviteni avand la sertar 206 astfel de dosare. La capitolul dosarelor cu urmarirea penala inceputa cu mai mult de sase luni in urma, dar nefinalizata, Parchetele Curtii de Apel Ploiesti inregistrau: 879 cauze la procurori si 232 la politisti. Unul din motivele "nesolutionarii unor dosare penale in termene rezonabile a fost - arata IJ-CSM - sustragerea invinuitilor de la urmarirea penala, inclusiv plecarea acestora in strainatate". Ce inseamna acest fapt? Ca procurorii-anchetatori de pe raza PCA Ploiesti nu au fost in stare sa evalueze corect gradul de pericol social al invinuitilor si nu au aplicat masura retinerii atunci cand aceasta era mai mult decat necesara pentru bunul mers al instrumentarii dosarului. Clementa Parchetelor pastorite multa vreme de Codescu este notorie in lumea interlopilor si avocatilor acestora, situatie care a cauzat afectarea imaginii PCA Ploiesti si aparitia suspiciunii de coruptie institutionalizata la unitatile din judetele Prahova, Buzau si Dambovita. Demonstreaza aceasta si cazul tanarului impuscat in cap de un afacerist targovistean, lasat initial in liberatate de procurorii lui Mihai Adrian, eternizatul sef al Parchetului judetean Dambovita, omul de casa al parlamentarului PSD Ion Stan (cu care a pus la cale acte de trafic de influenta politico-judiciara, potrivit unor acuzatii publice aduse de Fundatia "Redarea istoriei").
Situatii limita
IJ-CSM a consemnat si dimensiunile reale ale crizei de procurori, descoperita in unele Parchete de pe raza CA Ploiesti: "S-au constatat situatii limita la Parchetul de pe langa Judecatoria Racari si la Parchetul de pe langa Judecatoria Moreni, unde de aproape un an acestea functioneaza doar cu cate un singur procuror. Semnificativa este si situatia de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, unde dintr-o schema de 16 procurori functioneaza doar 9 procurori, in prezent activitatea de supravegherea a cercetarilor fiind efectuata doar de 5 procurori, la un volum de 8798 de cauze, inregistrate in cursul anului 2005, si 5163 de cauze solutionate". Aceste date si indicatori statistici nu mai trebuie comentate. IJ-CSM arata ca singurul procuror de la Parchetul Racari are pe capul sau de anchetator (in plus de cel de procuror de sedinta, la instanta) nu mai putin de 203 cauze mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale si nu mai putin de 144 de dosare penale mai vechi de un an de la sesizare. Cu astfel de incarcatura cu dosare vechi, nesolutionate - 347 de cauze, mai precis, capul acestui om poate oricand sa o ia razna. Si sa nu se ignore faptul ca multi procurori din sistem, aflati in situatii limita similare, isi pot acoperi incompetenta sau coruptia judiciara, invocand numarul extrem de mare de dosare cu care este incarcat spre solutionare atunci cand - premeditat - au tergiversat o cauza anume sau cand au avut ordin (ierarhic, politic, la comanda mafiei) sa omoare un dosar sau altul cu asteptarea prescriptiei. In acest sens a fost exemplificata situatia dosarului nr. 103/p/2003 de la Parchetul Judecatoriei Ploiesti in care invinuitul Erhexeler Gunduz este cercetat pentru infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave. IJ-CSM a descoprit ca "de la data inceperii urmaririi penale din 11 iunie 2004 pana la 13 februarie 2006 nu s-au mai efectuat acte de urmarire penala".
Topul ineficientei
In topul ineficientei urmeaza PCA Oradea si PCA Iasi, unitati care nu au fost inca verificate direct, pe teren, de inspectorii IJ-CSM. Parchetele de pe raza CA Iasi contabilizeaza 500 de cauze mai vechi de un an de la sesizare la procuror si 437 la politist. La cauzele mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale PCA Oradea are 326 la procuror si 123 la politist. Sensibil mai mici decat indicatorii PCA Oradea sunt cei inregistrati de Parchetele PCA Iasi (judetele Iasi si Vaslui). Restul indicatorilor, descoperiti si consemnati ca atare de IJ-CSM sunt mai mici, dar tot de ordinul sutelor ca valoare cifrica, exceptii facand PCA Alba , PCA Pitesti, PCA Timisoara (PCA Alba fiind singura entitate cu indicatori de ordinul zecilor de cauze invechite). Un loc aparte il ocupa insa Parchetele de pe raza CA Bucuresti, cea mai mare unitate al MP din tara (cuprinde Parchetele din Capitala si din judetele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Ialomita si Calarasi). Procurorul general al PCA Bucuresti, George Balan, a iesit "mereu bine" la bilanturile PG. Numai ca la capitolul cauze mai vechi de un an de la sesizare, exista in stoc 1550 la procuror si 7786 la politist. Stocul de cauze mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale la PCA Bucuresti este de 1079 la procuror si 2940 la politist. Sunt cifre ingrijoratoare, date fiind criza de procurori si evolutia fenomenului de infractionalitate inregistrat in special in Capitala, un oras devenit fief al interlopilor din Romania. Inspectorii CSM au consemnat, la capitolul cauze, ca tergiversarea cercetarilor penale "s-a datorat neefectuarii in termen rezonabil a expertizelor medico-legale, tehnice si financiar contabile".
Mafiile din CECAR
Numarul mare de cauze invechite in birourile politistilor de pe raza PCA Bucuresti a fost cauzat, potrivit IJ-CSM, si de "neexercitarea activitatii de supraveghere a cercetarilor efectuate de organele de politie". Neefectuarea la timp a expertizelor judiciare si medico-legale nu este doar o metoda a invechirii dosarelor la PCA Bucuresti. Astfel de constatari sunt facute si pentru activitatea celorlalte unitati din tara. Este, practic, un semn ca, de exemplu, mafiile din CECAR (Corpul Expertilor Contabili Autorizati din Romania), din LML-uri si IML (Laboratoarele de Medicina Legala) au inflorit an de an, nederanjate macar de vreun discurs ministerial (la Bucuresti sau la Bruxelles) sau de vreo actiune specifica DIICOT sau PNA-DNA. In consecinta, numarul dosarelor penale blocate la Politie, Parchet sau instante din cauza expertilor judiciari este de ordinul miilor - fapt mai mult decat alarmant pentru ceea ce inseamna celeritate intr-o Justitie europeana.
Criza de procurori
Inainte de a acuza Justitia penala de tergiversare, lentoare sau neceleritate, orice critic al sistemului judiciar romanesc ar trebui ia in calcul criza de procurori din structurile Ministerului Public. Instantele penale lucreaza cu dosarul instrumentat de procurori. Procurori care lucreaza intr-un regim de ineficineta si stres cumplite, cauzat de schemele de personal incomplete. Lipsei de procurori anchetatori i se adauga si cea de ofiteri de politie judiciara. IJ-CSM a concluzionat in aproape toate cazurile de Parchete verificate cu criteriul schemei de personal suficient/insuficient ca "solutionarea cu intarziere a unor dosare s-a datorat lipsei de procurori precum si a lipsei de ofiteri de politie judiciara". Posturile vacante de procuror ("in special a celor cu functii de executie"), descoperite in structurile teritoriale, sunt de 600. Inca o dovada in plus ca de sefi sistemul judiciar postcomunist nu a dus si nu va duce lipsa niciodata. Greul Parchetelor il duc procurorii de caz, care realmente fac ancheta, cu seful ierarhic deasupra capetelor lor. Niste sefi ajunsi in acele functii, conform noilor legi ale reformei - nr. 247/2005 , la propunerea ministrului Justitiei, om cu portofoliu politic, reprezentant al puterii executive.
Mostenirea "Muscalu"
Cu mare tam-tam a fost demis pentru crunta incompetenta manageriala George Muscalu din functia de sef DIICOT. Pana sa ajung sef, Muscalu a fost un obscur procuror din judetul Prahova, adus la Parchetul General de amicul sau Tanase Joita, sub regimul PSD. In locul sau a fost numit, cu delegatie, in anul 2005, un tanar si ambitios procuror din Iasi, Daniel Ticau. Acesta a fost sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, prieten la catarama cu procurorul Emilian Eva, magistratul care a vrut sa candideze la postul de primar al Iasilor din partea unui partid al Aliantei DA. Acum o luna, seful DIICOT, Daniel Ticau, a fost schimbat si el, dupa incetarea delegarii in functie. Se ridica astfel intrebarea: in anul 2005, un procuror de parchet de pe langa o judecatorie, precum tanarul, ambitiosul, dar neexperimentatul Daniel Ticau, intrunea conditiile de competenta pentru a conduce structura centrala DIICOT din cadrul Parchetului General ? Raspunsul il da IJ-CSM, in raportul sau, unde a consemnat invechirea unui numar - atentie - de aproape 3500 de dosare penale cu infractiuni de criminalitate organizata. Iata constatarea: "La data de 1 mai 2006, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se aflau in lucru, la nivelul directiei, 2490 cauze mai vechi de un an de la sesizare, din care 2332 inregistrate la serviciile teritoriale si 959 cauze mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale, din care 869 cauze la serviciile teritoriale".
227 la DNA
Cu mare tam-tam a fost obligat sa se pensioneze (inainte de varsta limita permisa a ramane in magistratura) seful PNA, Ioan Amarie (un procuror sef de Parchet, la Botosani, pe raza CA Suceava). Au fost schimbati, in vara lui 2005, si adjunctii si sefii de sectii ai PNA (Gh.Suhan si Vasile Draghici, care s-au reintors la Iasi si Constanta, la Parchetele unde lucrau inaintea promovarii, sub PSD, la PNA). Cu mare tam-tam au fost adusi in locul lor, la conducerea noului DNA, Daniel Morar, un procuror-sef de Parchet de pe raza CA Cluj, si ca sefi de sectii doi procurori obscuri, Irinel Paun chiar de la un Parchet din judetul Mehedinti si altul din judetul Cluj. S-a afirmat, in 2005, ca niste procurori din judetele Botosani, Iasi si Constanta nu ar detine experienta si profesionalismul necesare pentru functiile de sefi in structura unui PNA. Dar niste obscuri procurori din judetele Mehedinti si Cluj au oare experienata si competenta necesare sa conduca noul DNA, pentru a obtine rezultate sub aspectul celeritatii si eficientei? IJ-CSM, in raportul sau, constata invechirea unui numar de 227 de dosare de coruptie (143 de cauze la structura centrala), intr-o perioada de timp (2005-2006) in care opinia publica din Romania si oficialii UE au asteptat in zadar cauze rasunatoare, finalizate cu rechizitorii-beton, care sa atraga si condamnari-beton pronuntate de instante.
Tandemul Morar-Zarie
Constatarea IJ-CSM este aceasta: "La data de 1 mai 2006, la Directia Nationala Anticoruptie si serviciile teritoriale, existau 159 cauze mai vechi de un an de la sesizare, din care 75 la structura centrala, si 84 la serviciile teritoriale. De asemenea, existau 68 cauze mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale, din care 36 la structura centralpa si 32 la serviciile teritoriale". Cu astfel de date mai mult decat triste in fata, mai apare o intrebare: la ce a folosit, sub aspectul eficientei in activitate, schimbarea unor procurori PNA, adusi din Botosani, Suceava si Iasi, cu altii proveniti din Mehedinti si Cluj? Confruntand acesti indicatori ai noneficientei DNA cu datele statistice din raportul IJ-CSM, descoperim ca Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Mures, de pilda, inregistreaza 145 de dosare penale mai vechi de un an de la sesizare, cifra ce se poate compara cu cea de 159 de dosare ale noului DNA, tinute la dospit intre 2005-2006, sub mandatul tandemului Daniel Morar-Mircea Zarie. Aceasta comparatie, bazata pe date absolut obiective, incontestabile, arata ca armata de procurori ai noului DNA, dotati cu o logistica unicat in Romania si salarii de invidiat chiar si in spatiul UE, este mai ineficienta chiar si decat Parchetul din orasul Tg. Mures (unitate in care functioneaza doar 8 procurori).
Mostenirea "Draghici"
Unitatea de elita a Parchetului General (si a intregului Minister Public) este considerata a fi Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Adica sectia care instrumenteaza cauze deosebite (sub aspectul calitatii acuzatilor - senatori, deputati, inalti demnitari etc - si al naturii complexe a dosarelor, prejudiciilor si infractiunilor). Macar aici ar fi de presupus ca eficienta in activitatea procurorilor ar fi una normala, daca nu foarte buna. Situatia descoperita de IJ-CSM la SUPC este la fel de trista, ca si in cazul activitatii noului DNA. Unitatea etalon a Parchetului General, sub mandatul Ilie Botos, care a demisionat de curand din functie, are urmatorii indicatori de non-eficienta, potrivit raportului IJ-CSM: "La data de 1 mai 2006, la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica se aflau in lucru 78 de dosare mai vechi de un an de la sesizare, din care 43 la procuror si 35 la organele de politie. Totodata, existau 20 de cauze mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale, din care 7 la procuror si 13 la organele de cercetare penala". Ce inseamna 78 de dosare tinute sub mocheta birourilor de procurorii SUPC, mai bine de un an, doi sau chiar trei? Nimic altceva decat mari si periculosi infractori, nederanjati in vreun fel de anchetatorii de elita ai Parchetului General. Adica posibil infractori (cu gulere albe, interlopi periculosi etc) lasati liberi sa zburde pentru a sterge urmele infractiunilor sau pentru a corupe sau intimida anumiti reprezentanti ai autoritatilor de stat, competente a-i descoperi si denunta faptele ilicite.
Eficienta cu NUP
Aceasta alarmanta stare de fapt, existenta la sectia de elita a PG, nu trebuie sa mire pe nimeni. In perioada 2003-2005, aceasta sectie a fost condusa de Gheorghe Draghici, supranumit "procurorul-catastrofa". Gheorghe Draghici (un obscur procuror adus la PG de la un Parchet din judetul Braila) a fost demis pentru crunta incompetenta manageriala. Singurele momente de eficienta in activitatea lui Draghici erau acelea cand el sau subalternii sai, discplinati, stampilau cu NUP dosare complicate (prin numele politice implicate sau prin natura si dimensiunile prejudiciilor si fraudelor denuntate). In prezent, Curtea de Casatie este sufocata cu plangeri impotriva rezolutiilor NUP emise abuziv de Gheorghe Draghici. Dupa demiterea lui, SUPC a ramas fara sef, situatie critica nerezolvata de ministrul Justitiei, care are obligatia legala de a face propuneri la CSM cu candidati pentru aceasta importanta functie in sistemul judiciar. In ianuarie a.c., MJ a facut o propunere pentru un procuror foarte tanar de la Parchetul judetean Brasov, care insa nu prea a convins CSM, dat fiind faptul ca tineretea si sarmul feminin nu pot inlocui experienta profesionala ceruta de cel mai important post din structura MP. Prin urmare, SUPC a ramas scufundata in malul neprofesionalismului, anchetatorii acestei sectii complacandu-se sa lucreze, in ultimii trei ani, in "ritmul Draghici". Si eficienta, asteptata de oficialii de la Bruxelles, a fost una la fel de catastrofala.
Nume de procurori
Dezvaluim din raportul IJ-CSM si anumite date precise, referitoare la genul de dosare si de infractiuni tergiversate in solutionare de unii procurori, care - asa, de la distanta - pot parea "magistrati profesionisti" in ochii multor contribuabili. "In dosarul nr.1981/P/2003, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, privind pe Condrea Valentin, cercetat pentru infractiunea de evadare, s-a constatat ca in perioada 9 iulie 2004-aprilie 2006, nu s-au mai efectuat acte de urmarire penala. Mentionam ca referatul de terminare a urmaririi penale a fost intocmit la 9 iulie 2004, iar din data de 16 martie 2005 cauza se afla in lucru la procurorul Maximilian Balasescu, nefiind finalizata pana la data efectuarii controlului (asprilie 2006). In dosarul nr.2/P/ 2004, privind pe invinuitul Carcu Victor Razvan, cercetat pentru infractiunea de talharie, de la data intocmirii referatului de urmarire penala, 10 mai 2005, pana la data de 5 mai 2006, nu s-a mai efectuat nici un act de urmarire penala de catre acelasi procuror (...). In dosarul nr.6948/2004, privind pe invinuitii Ciurchii Ionut si Constantinescu Florian, referatul de terminare a urmaririi penale a fost intocmit din 16 februarie 2005. Dosarul se afla in lucru la procurorul Maximilian Balasescu, din data de 19 aprilie 2005, fara a se efectua vreun act de urmarire penala".
Tupeu contagios
Un alt recordman al dosirii dosarelor in fisetele Parchetului Capitalei este procurorul Stefan Crisu. IJ-CSM consemneaza: "In dosarul 3479/P/2004, Gheorghe Marioara este cercetata pentru infractiunea de trafic de influenta. In perioada 5 iulie 2005-9 mai 2006, procurorul Crisu Stefan nu a efectuat nici un act de urmarire penala". "In dosarul 4471/P/2004, Gheorghe Costica este cercetat pentru infractiunea de talharie. La data de 14 ianuarie 2005, s-a intocmit referatul de terminare a urmaririi penale. In perioada 6 mai 2005-9 mai 2006, procurorul Crisu Stefan nu a efectuat nici un act de urmarire penala"."In dosarul nr.6331/p/2004, Marin Nicolae este cercetat pentru infractiunea de lipsire de libertate. La 16 ianuarie 2005 s-a intocmit referatul cu propunere de neinceperea urmaririi penale, iar in perioada 10 iulie 2005-9 mai 2006, procurorul Crisu Stefan nu a efectuat nici un act de urmarire penala". Infractiunile ingropate in aceste dosare invechite sunt grave. Dar la fel de grav este faptul ca procurorul de caz le tine cu anii in sertarele sale. Cand riposta statului de drept, prin procurori, intarzie, ca in exemplele de mai sus, oferite de IJ-CSM in raportul sau, tupeul indivizilor certati cu legea ii poate contamina si pe altii, ajungandu-se a crede ca in Romania poti comite orice infractiune grava fara a ajunge in fata judecatorului.
Fuga turcului
Cand supravegherea cercetarii penale este efectuata de un procurori, rotiti, detasati, transferati etc - intr-un cuvant, prostiti de atata reforma - atunci politistii smecheri speculeaza situatia. Adica lasa in nelucrare dosare si cate trei, patru sau cinci ani. Incredibile acest gen de tergiversari judiciare? Le confirma IJ-CSM: "In perioada octombrie 2002-aprilie 2006, nu s-a efectuat nici un act de cercetare de catre organele de politie, in dosarul nr.6892/p/2002 al Parchetului JS2, privind pe invinuitul Mihai Leonida, cercetat pentru infractiunea de gestiune frauduloasa". "In dosarul nr. 1285/p/2001 al Parchetului JS5, este cercetat invinuitul Dan Marius Daniel, pentru infractiunea de inselaciune. In perioada 2004-2006, cu toate ca procurorul a emis trei note de indrumare, organele de politie nu au efectuat nici un act de cercetare". Si dosarele care vizeaza cetateni straini ("afaceristi"de tranzitie utilizati de interlopi romani pentru a comite fraude in special financiare, urmate de fuga peste granite a turcului sau arabului) sunt marcate de nonceleritate nonceleritate: "In dosarul nr.8281/p/2002, Atas Abdul este cercetat pentru infractiuni legate de traficarea aurului. In perioada noiembrie 2002-decembrie 2005, nu s-a intocmit nici un act, cauza fiind nesolutionata si in prezent".
Dezastru si la Oltenita
In raportul IJ-CSM apar multe exemple de dosare penale cu infractiuni grave musamalizate prin tergiversare doi sau chiar trei ani, la Parchetul Oltenita, exact institutia condusa pana acum o luna de prim-procurorul Dan Ruse. Timp de 20 de ani, fara intrerupere (1986-2006), acest magistrat (fost activist PCR in zona) a ocupat functia de sef al Parchetului. A candidat in iunie a.c. la functia de judecator-inspector la CSM si a reusit sa se strecoare in randul IJ-CSM, date fiind prestatiile extrem de slabe ale multor contracandidati. Nominalizarea Parchetului Oltenita in documentul IJ-CSM demonstreaza ca un sef cu rezultate catastrofale in activitatea institutiei pe care o conduce poate fi promovat oricand in sistem, atata vreme cat noile legi ale reformei Justitiei nu prevad sanctiuni pentru managementul defectuos. Procurorul Pasca Sandra de la Parchetul Buftea apare nominalizat cu dosare nerezolvate, care vizeaza infractiuni de inselaciune si ucidere din culpa. Numai ca, fiind procuror temator de posibile sanctiuni ce ar putea fi aplicate de CSM, procurorul Pasca Sandra a finalizat dosarele respective chiar in perioada controlului efectuat de inspectori. reactia prompta a acestui magistrat dovedeste ca IJ-CSM poate functiona si ca "sperietoare, in prag de aderare".
179 de dosare la Cosnita
La Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc, IJ-CSM a descoperit situatii fenomenale: "Procurorii Airinei Lucia si Dobrica Adriana-Liliana aveau in curs de solutionare 26 de cauze mai vechi de un an de la sesizare si 6 luni de la inceperea urmaririi penale, din care 23 erau cu propuneri de trimitere in judecata. Totodata, s-a constatat ca la cei doi procurori se aflau in lucru dosare cu referate de terminarea urmaririi penale repartizate in perioada 30 mai 2004-30 decembrie 2005". Cu dosar bine tinut un an in sertar a fost gasit procurorul Laura Costin, de la acelasi parchet, care, dupa ce a vazut ca pot aparea anumite probleme, l-a ingropat printr-o decizie de restituire la organele de cercetare penala. Insa recordul-recordurilor, in materie de dosare cu cantec repartizate unor "anchetatori cu dedicatie" il detin doi magistrati braileni: "La Parchetul de pe langa Judecatoria Braila s-au constatat deficiente privind modul de solutionare a cauzelor mai vechi. Astfel, a rezultat ca procurorul Cosnita Marinela avea in stoc 179 de dosare, din care 116 dosare ii fusesera repartizate in anul 2005. Din acestea, 26 de cauze erau mai vechi de un an de la sesizare si 19 mai vechi de 6 luni de la inceperea urmaririi penale. In mod similar, procurorul Marinescu Mihaela avea pe stoc 77 de dosare, din care 7 erau repartizate din anul 2005". Este usor de intuit in ce stres profesional traiesc acesti doi procurori, carora pachetul cu noile legi ale reformei in Justitiei (nr.247/2005) le-a adus pe cap "dosare la pachet", dar si obligatia de a fi "eficienti".

---

Despre autor: