Am ajuns la scadenta. Cotidianul nostru s-a raliat intiativei "Voci curate" lansata de catre organizatia "Civic Media" care a cerut CNSAS sa dea publicitatii dosarele jurnalistilor si formatorilor de opinie din mass media romaneasca. Conducerea zi
Am ajuns la scadenta. Cotidianul nostru s-a raliat intiativei "Voci curate" lansata de catre organizatia "Civic Media" care a cerut CNSAS sa dea publicitatii dosarele jurnalistilor si formatorilor de opinie din mass media romaneasca. Conducerea ziarului ZIUA a decis, in urma cu o saptamana, ca fiecare redactor ori colaborator al cotidianului nostru, inclusiv cei care conduc departamente, sa semneze, pana ieri, 27 iulie 2006, o declaratie olografa prin care sa raspunda la urmatoarele intrebari:
1. Am colaborat / nu am colaborat sub orice forma cu Securitatea pana in 1989;
2. Am colaborat / nu am colaborat sub orice forma cu unul dintre serviciile secrete dupa 1989.
La acest demers s-au asociat si editiile locale: Ziua de Iasi, Ziua de Constanta, Ziua de Cluj si Ziua de Vest.
Asa cum am anuntat, azi publicam rezultatele acestui demers sub forma unor liste de persoane si acolo unde este cazul, a unor explicatii si declaratii. Lista cea mai lunga este formata din cei care au raspuns prin "NU" la ambele intrebari. Urmeaza o lista mai scurta a celor care nu au putut raspunde din motive obiective, fie pentru ca sunt plecati in concediu, fie pentru ca nu au putut fi contactati in timp util. Apoi, sunt cei care, desi solicitati in timp util, nu au dat nici un raspuns. In fine, trei jurnalisti au raspuns ca au avut legaturi cu Securitatea. Notoriu este cazul lui Sorin Rosca Stanescu despre care se stie inca din 1992, cand a recunoscut public, furnizand detalii, ca a colaborat cu Brigada anti-terorista a Securitatii. Ceilalti doi sunt Adrian Patrusca, redactorul-sef al cotidianului ZIUA, si redactorul Valentin Hossu Longin. Publicam integral declaratiile lor.
Promitem ca vom relua lista pe masura ce vom primi declaratii de la cei care nu le-au transmis pana acum din motive obiective sau nu.
Precizam ca acest demers nu este complet daca nu sunt desecretizate, dupa modelul propus de Traian Basescu pentru politicieni, si dosarele jurnalistilor. Ne referim la colaboratorii sau ofiterii acoperitii ai serviciilor secrete care lucreaza azi in redactii si care, spre deosebire de colegii lor care au dosare la CNSAS, sunt protejati de procedura clasificarii.
Asteptam ca si alte institutii de presa sa ne urmeze exemplul. (Redactia ZIUA)
Lista celor care au rAspuns NU
Redactia ZIUA
VLADIMIR A. ALEXE
SILVIU ALUPEI
GABRIEL ANDREESCU
ROXANA ANDRONIC
BRANDUSA ARMANCA
SORIN AVRAM
ION BARBU
MARIUS BATCA
MONICA BICA
ANDREEA CALOMFIRESCU
LENUTA CANTEMIR
IONUT VALENTIN CEAFALAU
CAMELIA CIOBANU
DAN MIRCEA CIPARIU
IULIANA CONSTANTINESCU
ILEANA MARIA CORNEA
DAN COSTE
ION LUCIAN CURELARIU
GEORGE DAMIAN
DORU DRAGOMIR
BOGDAN GALCA
MARGARITA GEICA
MARIUS GHERGHE
ANDREI-IONUT GHICIUSCA
SCARLAT MARIAN GHITEANU
SORIN GOLEA
PETRE HORASANGIAN
ANCA HRIBAN
CEZAR IOAN
EDUARD IVASCU
LASZLO KALLAI
ION BOGDAN LEFTER
IOLANDA MALAMEN
ROXANA MESNITA
HORIA MIHALCESCU
RASVAN MOLDOVEANU
VALENTINA LUMINITA MOROIANU
GABRIELA MOROIANU
MIRUNA MUNTEANU
PAULA CRISTINA NICHITUS
PETRE NITEANU
SERBAN ORESCU
MIHAI PALSU
MARGARETA PALSU
RALUCA PAPADOPOL
ROLAND CATALIN PENA
ZOE PETRE
LUCIANA POP
CARMEN POPESCU
VICTOR TIBERIU RIST
VICTOR RONCEA
RAZVAN SAVALIUC
CORINA COCA SCARLAT
MIHAELA SCHIOPU
EUGEN SIMION
CRISTINA STEFAN
CONSTANTIN BALACEANU STOLNICI
MIHNEA STEFAN TALAU
GEORGE TARATA
MIHAI TOADER
CRISTIAN UNTEANU
FLORINTIU CATALIN VARZARU
THEODORA LAURA ZAHARIA
ZIUA de CLUJ
ATTILA BIRO
RARES BOGDAN
CALIN TITUS CRACIUN
IOANA STEFANA DORNEANU
TIBERIU STEFAN FARCAS
COSMINA FERNOAGA
ALIN GOLBAN
ALEX DAN GRECU
OCTAVIAN HOANDRA
ADRIANA LISTES
VALENTIN MALAESCU
SILVIU MANASTIRE
MIHAI MOGA
FLORIN IULIAN OTROCOL
DORIN RADU PETRISOR
MIHAI PRODAN
ALINA SILVIA PUGNA
CRISTINA RESTEA
LUMINITA SILEA
ZIUA de CONSTANTA
CRISTIAN ALEXANDRU TENTU
EMILIAN ANDREI
ADRIAN FURDULEA
ALEXANDRU ADRIAN HERTA
DORU IORDACHE
CARMEN MOCANU
GRASU CORNELIA POPESCU
IULIANA CRISTINA RACOARE
CORINA MIHAELA SAMOILA
LAVINIA SICLITARU
VASILE GHEORGHITA STRAMBOAIA
ZIUA DE VEST
CORNEL NICOLAE BOGDAN
LIA LUCIA EPURE
DANIEL MARASCU
GHEORGHE MIRON
ADRIAN PAUL PANDURU
LUCIAN PAULESCU
ZIUA DE IASI
CRISTIAN MARIUS ALBU
CERASELA APOSTU
CATALIN BOACNA
FLORIN BRIAUR
MARIAN DOREL CODINA
SORIN CRUPA
CEZAR ELISEI
NUTI ALINA GROZA
GELU PORFIR JIREGHIE
TUDOR LEAHU
CONSTANTIN MAZILU
DORINA OLGUTA NEGREA
ANDRA NICULAITA
MIHAELA LOREDANA OBADA
MAGDA OLTEANU
LUCIAN SCHIOPU
MARILENA SCHIOPU
ALIN TOCAN
Nu au raspuns
N. C. MUNTEANU
RENE PARSAN
STELIAN TANASE
ADRIAN SEVERIN
Au recunoscut
SORIN ROSCA STANESCU - a colaborat cu Brigada anti-terorista a Securitatii
ADRIAN PATRUSCA - a semnat angajament cu Securitatea, dar nu a dat niciodata note informative
VALENTIN HOSSU LONGIN - a semnat angajament cu Securitatea si a dat note informative sub pseudonim
Nu au putut fi contactati
DAN CIACHIR
MIHAI TANASESCU
Lista persoanelor care nu au putut raspunde, deoarece sunt in concediu
ZIUA
Anne - Marie LupaScu
Bogdan Comaroni
Carmen Epuran
Cristina Vladu
Dan Pavel
Ioan GroSan
Ovidiu BancheS
RAzvan Gheorghe
Valentina Deleanu
Varujan Vosganian
ZIUA de Vest
Cosmin Lungu
Liana Tocilescu
ZIUA de Cluj
Calin Poenaru
MAdAlin Mocanu
Liviu Scripcaru
ZIUA Iasi
Aristotel FurtunA
Angajamentul redactorului-sef
Am semnat un angajament cu Securitatea. In clasa a XII-a (implinisem 18 ani) secretara UTC a liceului mi-a prezentat un tip care s-a recomandat ca responsabil cultural si care s-a aratat interesat de trupa de rock pe care o injghebasem. Ar fi vrut sa ne ajute, zicea.
Cand am fost lasati intre patru ochi, insa, mi-a spus ca e ofiter de Securitate si mi-a cerut sa colaborez. Voia sa stie cam ce se discuta in scoala, daca se asculta "Europa libera", daca sunt colegi care se intalnesc cu straini etc. Mi-a sugerat ca un eventual refuz de a semna mi-ar putea produce necazuri la examenul de la facultate de peste cateva luni. Mi-a fost frica si am cedat.
Acasa le-am spus parintilor totul. M-au incurajat, mi-au spus ca Securitatea n-are ce sa-mi faca, daca o sa refuz sa colaborez.
Ofiterul cu pricina m-a sunat in cateva randuri acasa si mi-a cerut sa ne intalnim. Am pretextat ca am de invatat. A incetat sa ma mai sune dupa ce tatal meu, care incepuse sa-i cunoasca vocea la telefon, m-a strigat suficient de tare ca sa se auda la capatul celalalt al firului: "Vezi ca te cauta securistul tau!"
Examenul de la facultate s-a desfasurat fara probleme. Am intrat. Am fost luat in armata, la Termen Redus. Dupa depunerea juramantului, m-a chemat la el CI-stul unitatii. Stiam ce urmeaza. "Ai mai colaborat cu noi". Mi-am adunat toate fortele sa raspund: "Ba tocmai ca nu am colaborat". Vorbele astea au fost ca o descatusare. Am mai balmajit niste cuvinte de refuz. M-a concediat nervos. Nu au urmat nici un fel de represalii. Nici in Armata, nici dupa aceea, in facultate sau la serviciu.
Aceasta este istoria relatiei mele de sase-sapte luni cu Securitatea. Niciodata nu am dat nici un fel de informatii despre nimeni. Nici in scris, nici verbal. Nici inainte, nici dupa 1989. Ramane insa momentul de lasitate din liceu. (Adrian PATRUSCA)
Raspuns la operatiunea "Voci curate": Am semnat HOREA
1. In perioada 1972-1990 am fost redactor principal la revista Romania pitoreasca, a Ministerului Turismului, care edita si trei publicatii in limbi straine (franceza, engleza si germana). De pe la sfarsitul deceniului 8, securistul care raspundea de redactia noastra ne cerea sa informam ce am discutat cu turistii straini, cum s-au simtit in Romania, ce legaturi au stabilit, ce au vizitat etc. Am dat asemenea "declaratii", toate laudative, incepand de la mancaruri traditionale si vinuri de colectie si terminand cu frumusetea Litoralului si binemeritatele statiuni balneo-climaterice. De fapt, toate aceste opinii le publicam si in revistele pentru strainatate. De asemenea, am facut "rapoarte" dupa vizitele de documentare-schimb de experienta din Bulgaria, URSS si Polonia.
Imediat dupa cutremurul din 1977, m-a vizitat fostul meu coleg de clasa (de la Liceul IL Caragiale, din anii 1952-1956), pe atunci Nicolae Agatstein, acum inginer hidrotehnic emigrat in Canada, venit sa vada ce s-a intamplat cu rudele ramase in tara. Citise cateva reportaje ale mele despre Bulgaria (ele aveau sa devina o carte de calatorii - "Prin tara trandafirilor"), propunandu-mi sa-mi faca o invitatie in Canada, pentru acelasi scop, el putand sa ma tina si 3 luni, avand o situatie foarte buna la Montreal, sub numele Nicolas Adreescu. Bineinteles ca am acceptat, ramanand numai sa faca el toate diligentele, ca gazda. Cu toate ca mi-a trimis cele necesare unei asemenea deplasari, timp de 2 ani nu am primit pasaportul solicitat; in corespondenta cu el, ma scuzam in fel si chip, cum ca-i bolnav copilul, lucrez la definitivarea unui roman etc, etc, de asa maniera incat pierdusem speranta acestei calatorii - prima intr-o tara capitalista!
Pe la mijlocul lunii septembrie 1980, un tanar de la Pasapoarte imi spune ca a doua zi dimineata sunt asteptat de un colonel, in sediul principal din strada Iorga. M-am prezentat si acel sef mi-a pus pe birou pasaportul, spunandu-mi ca trebuie sa plec cat mai repede in Canada, la invitatia industriasului Nicolas Andreescu! Contrariat, mai ales ca fusesem servit si cu un pahar de whisky si un pachet de Kent, colonelul s-a... destainuit: "Peste vreo doua saptamani, tovarasul Nicolae Ceausescu va face o vizita oficiala in Canada. Asa cum se obisnuieste, ambasada noastra din Ottawa a organizat zilele trecute o inalnire cu personalitatile exilului romanesc, la care a fost invitat si fostul dvs. coleg. Acesta i-a spus ambasadorului toata tarasenia si el a raportat mai sus. De aceea, trebuie sa fiti acolo cand vine seful statului si sa cunoasteti cat mai multi romani!"
Asa am plecat. La Montreal fiind, aveam sa aflu ca vizita lui Ceausescu in Canada nu se mai face! Am stat in Canada aproape doua luni si jumatate, trecand apoi in SUA, doua saptamani, la alti fosti colegi si prieteni din tinerete. M-am intors in seara de 23 decembrie: ma asteptau la aeroport cei doi copii, sotia si... tanarul securist (venit sa se convinga ca m-am intors), care a si disparut, in timp ce-mi imbratisam familia... El avea sa reapara in ianuarie-februarie '81, in redactie, solicitandu-mi sa-i dau amanunte despre romanii intalniti in acel voiaj; despre unii, mi-am dat seama, stia destul de multe. Ma sfatuia sa ma refer la fosti legionari si fosti (actuali) greco-catolici, stiind ca eu sunt unul dintre urmasii Cardinalului Iuliu Hossu. Am scris asemenea "informari" si le-am semnat HOREA! Ani de zile, dupa aceea, nu m-au mai contactat...
2. Dupa decembrie 1989, nu am colaborat, sub nici o forma, cu unul dintre serviciile secrete. (24 iulie 2006, Valentin HOSSU-LONGIN, senior editor ZIUA)
Patronii si Sindicalistii Securitatii pe hartie
Uniunea Nationala a Patronatelor din Romania (UNPR) a transmis Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) solicitarea de a verifica dosarele tuturor liderilor de sindicate si patronate din Romania, pentru a vedea care dintre acestia au colaborat cu fosta Securitate. UNPR solicita, in plus, si verificarea reprezentantilor confederatiilor sindicale si patronale in Consiliul Economic si Social (CES). "Patronatele si sindicatele reprezinta structuri extrem de importante in functionarea oricarei societati, iar actiunile lor au implicatii atat in plan intern, cat si in plan international. Este motivul pentru care Uniunea Nationala a Patronatului Roman a solicitat Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii cercetarea dosarelor tuturor presedintilor de confederatii patronale, presedintilor de confederatii sindicale si ale reprezentantilor acestora in Consiliul Economic si Social (CES)", isi argumenteaza UNPR cererea, printr-un comunicat de presa semnat de liderul organizatiei, Marian Milut, fost candidat la Presedintie. UNPR sustine ca este necesara cunoasterea raporturilor pe care persoanele din varful economiei romanesti le-au avut cu fosta Securitate, apreciind ca mass-media si opinia publica "pastreaza suspiciunea ca oameni si structuri din fosta Securitate controleaza in continuare mediul de afaceri, stabilind relatii de casta". Printre numele ce apar in lista celor din randul patronatelor pe care UNPR ii vrea verificati se numara cel al autorului demersului, dar si cel al lui Dinu Patriciu, in calitate de lider al Confederatiei Nationale a Patronatului Roman, sau cel al lui George Constantin Paunescu, lider al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania. Dintre sindicalisti, UNPR a cerut CNSAS verificarea controversatilor presedinti ai celor cinci confederatii sindicale din Romania: Bogdan Hossu (Cartel ALFA), Dumitru Costin (Blocul National Sindical), Marius Petcu (CNSLR-Fratia), Iacob Baciu (Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania) si Ion Popescu (Confederatia Sindicala Nationala "Meridian"), insa pe lista nu se gaseste nici un vicepresedinte al vreunei organizatii sindicale. (C.S.)
ZIUA recomanda CNSAS solutia poloneza
Zeci de mii de dosare asteapta sa fie solutionate, dintre care 40.000 reprezinta politicieni
Numarul mare de dosare cerute spre verificare la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii face reprezentantii acestuia sa ajunga la solutia propusa de ZIUA: publicarea tuturor dosarelor pe Internet. Reprezentantii CNSAS au discutat deja achizitionarea unui sistem electronic, de tipul celor existente deja in Germania si Polonia. Cu ajutorul acestuia, dosarele ar putea fi scanate, anonimizate si publicate pe site-ul institutiei. Acest program ar lamuri, sustine Ionescu, foarte multe dintre cazurile care nu prezinta probleme in acest moment, dar si pe cele in care solicitantii nu cer detalii suplimentare. Pe lista de prioritati a CNSAS se afla intre 60.000 si 80.000 de persoane, dintre care aproximativ 40.000 sunt nume de politicieni, a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al Colegiului, Cazimir Ionsescu, citat de Mediafax. Membrii CNSAS vor intra in concediu in prima saptamana a lunii august, urmand ca, din 25 august, atunci cand vor reveni, principalul obiectiv sa fie solutionarea listei de peste 60.000 de persoane care asteapta un raspuns de la Colegiu, in urma cererilor formulate, a adaugat Cazimir Ionescu. "Ne ocupam in mod special de situatia deosebita in care am ajuns dat fiind faptul ca, in momentul de fata, pe un calcul grosier, numarul de prioritati care ne-au fost inaintate ajunge la vreo 60.000-80.000. Daca adaugam toti politicienii, toti consilierii si toate listele care ne-au fost inaintate, avem o lista de prioritati de 60.000-80.000 de persoane. Circa 40.000 reprezinta politicieni", a adaugat purtatorul de cuvant al CNSAS. Potrivit declaratiilor sale, in acest moment, schema de personal a fost suplimentata cu 92 de locuri, dar, si daca ar fi de cinci ori mai multi, angajatii CNSAS nu ar reusi sa rezolve aceste liste in urmatorii cativa ani. (D.E.)
Polonia se curata de securisti pe Internet
Polonia s-a adaugat in aceasta luna tarilor ex-comuniste care au decis, cu multa vreme in urma, sa faca lumina in privinta colaborarii unor persoane cu fostele servicii de securitate. Cei care au facut posibila curatarea Poloniei de vestigiile comunismului, prin adoptarea, recent, a unei legi privind deconspirarea celor care au colaborat cu fosta securitate, sunt gemenii Lech si Jaroslaw Kaczynski, (primul - presedinte al tarii, al doilea - inscaunat de curand premier), masura fiind una dintre prioritatile anuntate inca din timpul campaniei electorale. Potrivit noii legi, care vizeaza eliminarea din viata publica a fostilor agenti si colaboratori ai securitatii, toti inaltii functionari, magistratii, profesorii si jurnalistii, vor avea obligatia sa solicite Institutului Memoriei Nationale (IPN), care gestioneaza arhivele fostei politii politice (SB) si ale celorlalte servicii speciale comuniste, un atestat care sa indice daca au colaborat sau nu cu aceste structuri iar aceasta institutie va publica dosarele lor pe Internet, precum si o lista nominala cu toti fostii functionari ai SB. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.