Cunoastere profetica la Apostolul Pavel

Spre deosebire de cei patru evanghelisti care l-au cunoscut direct pe Iisus si au trait peste trei ani impreuna cu El, apostolul Pavel, care intai l-a persecutat, a devenit apoi, dupa o revelatie miraculoasa ("omul acesta a fost rapit pana la al treilea cer (...) si a fost in rai, si a auzit cuvinte de nespus, pe care nu-i este ingaduit omului sa le graiasca" - 2 Cor. 12, 2-4), nu numai un crestin fervent, dar si un aparator si un propagator al crestinismului. Nu e in puterea noastra sa incercam sa descifram misiunea lui Pavel in toata dimensiunea sa unica. Ne vom margini sa deosebim si sa intelegem aspectul de cunoastere profetica a duhului sau, asa cum reiese din Epistolele lui.
Intr-una din aceste epistole, apostolul Pavel isi arata intentia de a propovadui taina lui Dumnezeu nu atat oamenilor obisnuiti, ci: "Celor desavarsiti (teleios) le graim intelepciunea (sophia), dar nu intelepciunea acestui veac (...), ci graim intelepciunea lui Dumnezeu cea intru taina (mysterion), cea ascunsa pe care Dumnezeu mai inainte de veci a randuit-o spre slava noastra" (1 Cor. 2, 6-7) si adauga mai departe: "Dar noi nu duhul lumii l-am primit, ci Duhul Cel de la Dumnezeu ca sa cunoastem (eidomen) cele prin har daruite noua de Dumnezeu" (1. Cor 2, 12). Aceasta legatura intre intelepciunea lui Dumnezeu, cunoastere si har constituie pentru sfantul Pavel axa suprema a posibilitatilor omului de indumnezeire. Ea ramane insa tainica, ascunsa oamenilor trupesti (sarkinois) si celor firesti (psychikos), fiind deschisa celor duhovnicesti (pneumatikos) care "au cunoscut gandul Domnului" (egno noun kyrion).
Pornind in cuget cu aceste norme, Pavel poate sa spuna ca omul ii va judeca pe ingeri (aggelos krinomen), nefiind vorba de o judecata morala, caci ingerii n-au pacatuit, ci de una duhovniceasca, de o deosebire a duhurilor. "Omul duhovnicesc pe toate le judeca (anakrinei), dar el nu e judecat de nimeni, caci cine a cunoscut gandul lui Dumnezeu (noun kyrion) ca sa-l invete pe El? Noi insa avem gandul lui Hristos (noun Christou)" (1 Cor. 2, 15-16). Rezulta ca omul duhovnicesc poate ajunge in increat, putand fi asemenea lui Dumnezeu. De aceea, omul desavarsit surpa cunostintele mintii (logismos) care se ridica impotriva cunoasterii lui Dumnezeu (gnoseos tou Theou) (2 Cor. 10-5)1.
Apostolul Pavel alatura insa cunoasterii duhovnicesti o alta mare posibilitate, aceea a iubirii. El le scrie Colesnilor "ca inimile lor sa le mangaie si fiind ei in iubire (agape) sa aiba toata bogatia deplinei intelegeri pentru cunoasterea tainei lui Dumnezeu Tatal si a lui Hristos" (Col. 2, 2). Iata ca aici Pavel adauga, pentru o cunoastere deplina a tainei lui Hristos, iubirea, asa cum a facut si in Epistola catre Corinteni. "Daca i se pare cuiva ca stie (doxei) ceva, acela inca n-a cunoscut (egno) cum trebuie sa cunoasca. Dar daca cineva il iubeste pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El" (1 Cor. 8, 2-3). Asadar, pentru a cunoaste deplin este necesara si iubirea de Dumnezeu, asa cum si Iisus spusese de multe ori: "si le-am facut cunoscut numele Tau si cunoscut li-l voi face, pentru ca iubirea cu care Tu m-ai iubit sa fie intr-insii, si Eu intru ei" (In 17, 26).
De ce dar, daca apostolul Pavel pune in cunoastere si iubire patrunderea in tainele lui Dumnezeu, tot in Epistola catre Corinteni el spune celebrele cuvinte: "Caci in parte cunoastem si-n parte profetim. Dar cand va veni ceea ce-i desavarsit, atunci ceea ce-i in parte se va desfiinta (...) Caci acum vedem prin oglinda ca-n ghicitura (esoptron en ainigmati; per speculum in aenigmate), dar atunci fata catre fata. Acum cunosc in parte, atunci insa deplin voi cunoaste, asa cum si eu deplin sunt cunoscut (...) si acum raman: credinta, nadejdea si iubirea, acestea trei; dar cea mai mare din ele este iubirea" (1 Cor. 13, 10-13)2.
Trebuie insa remarcat ca Pavel, adresandu-se Corintenilor, se refera la oamenii credinciosi obisnuiti, si nu la cei desavarsiti. Pe de alta parte, e ca si cum duhul profetic al lui Pavel ar fi stiut ca umanitatea careia i se va adresa crestinismul - cea euroatlanta - e mai degraba inclinata spre iubire, decat spre cunoasterea intelectiva (nous), fiind dominata de cunoasterea mentala (ca sa nu spunem rationala).

---

Despre autor: