"Ne-au scos noaptea in zapada, doar in pijamale"

In episodul de azi prezentam o noua drama, traita de fostul demnitar de stat Constantin Angelescu si familia acestuia. Angelescu a ocupat printre altele si functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Portretul lui se afla la BNR, printre cele ale guvernatorilor acestei institutii, iar semnatura - pe doua bancnote de cinci mii de lei, una emisa in 1940, iar cealalta in 1944. Dupa o viata de zbucium, deportat cu domiciliu fortat si batut de Securitate pana la orbire si surzenie, Angelescu a murit sarac, toata averea fiindu-i confiscata de comunisti, fara nici un fel de titlu valabil. Urmasii acestuia se zbat de 16 ani sa recupereze macar o parte din ceea ce li se cuvine, insa pana in acest moment n-au inregistrat prea multe succese.
"In iulie 1930, bunicul meu, Constantin Angelescu, era ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, timp in care a fost impuscat de un student legionar cu cinci focuri de arma, dar a scapat cu viata. Ulterior, a mai indeplinit functiile de ministru al Comunicatiilor si guvernator al BNR, pe timpul regilor Carol si Mihai. In calitate de guvernator s-a opus vehement maresalului Antonescu, cand acesta a vrut sa duca tezaurul Romaniei in Turcia, argumentand ca nemtii se afla in Marea Neagra si Bulgaria, avand posibilitatea de a intercepta transportul. La sugestia lui, situatia tezaurului s-a solutionat prin depozitarea acestuia in subteranele Manastirii Tismana, unde s-a aflat in perioada 1 septembrie 1944 - 23 martie 1945. Era vorba despre 33 de vagoane pline cu obiecte din aur si alte bunuri foarte valoroase, care se aflau depozitate in str. Lipscani. Cand a scos tezaurului din BNR, a mai lasat circa un vagon de metale pretioase, ca sa nu bage nemtii de seama, insa acestia au aflat. Imediat dupa aceea, Angelescu a emis monede de argint cu efigia Regelui Mihai, pe care le-a scos pe piata, pentru a ajunge la populatie si a le proteja in acest mod. In 1942, bunicul era si presedintele Consiliului de administratie al Bancii Urbane, iar tata - Petre Angelescu - director general al aceleiasi institutii. A fost decorat cu urmatoarele distinctii: Marea Cruce a Ordinului Coroana Romaniei, Mare Ofiter al Ordinului Serviciul Credincios si Mare Ofiter al Ordinului Steaua Romaniei. Am uitat sa va mai spun ca, atunci cand regele Carol a vrut sa treaca bogatiile subsolului Romaniei in proprietate privata, bunicul meu s-a opus vehement, facandu-l in cele din urma sa se razgandeasca", ne povesteste nepotul Petre Angelescu.
"Nici unul dintre ei nu facuse politica"
In anul 1950, fostul demnitar a fost arestat de comunisti, fara nici un fel de proces. A fost ridicat de Securitate, din locuinta lui din Bucuresti, str. Cazarmii nr. 18, intr-o noapte pe la ora 2.00, chiar de ziua lui. Fiind membru al Partidului National Taranesc, a fost condamnat fara prea multe vorbe si inchis la Sighet, apoi deportat in comuna Nazareni din judetul Braila, cu domiciliu obligatoriu. "Cand eu aveam vreo zece ani a revenit in Bucuresti orb si surd, in urma batailor incasate. In halul in care se afla, comunistii l-au lasat in pace si a mai trait pana-n 1973. Cu un an inainte ca bunicul sa fie arestat, in noaptea de 1 spre 2 martie, tatal meu si cu un frate de-al lui au fost arestati la domiciliul lor din comuna Bucsani, judetul Giurgiu, unde aveau fiecare cate o casa. Le-au dat drumul dupa circa sase luni, deoarece nici unul dintre ei nu facuse politica, dar li s-a impus domiciliu fortat. Imobilele fusesera cumparate de Petre si Barbu Angelescu in 1939. Cand au fost arestati, pe noi ne-au scos noaptea in zapada, doar in pijamale. Noroc ca ne-au adapostit niste oameni pentru cateva zile. Tata a fost dus la Gaiesti, de unde a fugit dupa vreo sase luni. Pe urma, prin diverse cunostinte, impreuna cu mama si cu mine, care eram mezinul familiei, am mers din oras in oras, muncind pe diverse santiere de constructii din tara. A lucrat ca muncitor, pentru ca nu i-au fost recunoscute studiile juridice si economice ori pregatirea profesionala, iar mama - din profesoara de geografie si istorie a ajuns functionara. Ceva mai incolo, unchiul a primit domiciliu obligatoriu la Focsani, unde a si decedat in 1977", isi mai aminteste Petre Angelescu, care poarta acelasi prenume cu tatal sau.
"Constantin Angelescu - criminal de razboi"
Intreaga avere a familiei Angelescu a fost confiscata, respectiv locuinta din str. Cazarmii, casa si mai multe terenuri de la Bucsani, precum si un alt teren tot in Capitala, pe Calea Dorobantilor, colt cu str. Naum Ramniceanu, unde Ministerul Finantelor a ridicat mai tarziu un bloc pentru salariati. "Bunicul avea tablouri de Grigorescu, Tonitza, Patrascu si alte bunuri de mare valoare, care cu toate au disparut. In 1990 lucram la Administratia Financiara. Acolo exista o arhiva strict secreta, care pe vremea comunistilor era foarte des consultata de Securitate. Prin 1970, cand aveam vreo 25 de ani, am luat in primire aceasta arhiva, pentru ca nici un inspector nu voia s-o ia. Acolo am dat de o fila intocmita pe numele bunicului meu, 'Constantin Angelescu - criminal de razboi'. Am crezut ca mor acolo, pe loc. Era de fapt inventarul averii din imobilul din str. Cazarmii. O parte dintre bunuri fusesera distribuite in custodie. Printre cei care au beneficiat de acestea se numara generalul Salajan, care a pus mana pe argintarie, Paul Niculescu Mizil care a luat mobila de piele din biroul bunicului si cateva obiecte de imbracaminte; o parte din covoare au fost duse la Primaria Capitalei si unele tablouri la Gospodaria de partid. De la Bucsani s-a furat absolut totul", mai spune nepotul fostului demnitar cu tristete.
"Acum ne judecam cu autoritatile locale"
"Dupa 1990 am scos tot felul de documente, pe urma am cerut restituirea pamantului, pe Legea fondului funciar nr. 18/1991. In concluzie, pana acum s-au restituit mai multe suprafete de teren tuturor mostenitorilor si cateva hectare de padure. 37 ha de teren arabil, apartinand tatalui Angelescu, mi-au fost retrocedate mie si celor doi frati ai mei. Nu si cele circa 200 ha ale bunicului, la succesiunea caruia vin in total sase mostenitori. Am fost la BNR, unde bunicul meu are portretul ca fost guvernator, si am cerut declaratia lui de avere si a intregii familii. Doamna Tone de acolo mi-a raspuns ca dosarul bunicului meu a fost ridicat de Securitate, in 1950. Cele mai multe documente pe care am reusit sa le obtin le-am gasit la arhivele judetului Giurgiu, de care apartine comuna Bucsani. Acum ne judecam cu autoritatile locale, pentru ca am fost inselati si ni s-a dat mai putina padure (dintr-o suprafata de 126 ha am primit doar 9 ha - toti sase mostenitorii). Comisia de stabilire a dreptului de proprietate a spus ca Ocolul Silvic Bolintin Vale, de care tine comuna Bucsani, a primit indicatii pretioase ca actele obtinute de la arhive sunt declarative, neavand importanta juridica, ceea ce mi se pare o prostie si o nedreptate. Ni s-au cerut acte de proprietate sau de vanzare-cumparare a terenurilor. Dar de unde sa avem asemenea documente, cand noua Securitatea ne-a luat totul fara nici un act, aruncandu-ne noaptea in zapada?", arata mostenitorul.
"E clar ca cineva a pus mana pe banii lui"
La Bucsani, mostenitorii fratilor Angelescu au probleme cu Ministerul Administratiei si Internelor, care nu vrea sa elibereze una dintre case, cu 3000 mp de curte, unde si-au instalat sediul comunal. Cand a fost notificat, s-a raspuns ca imobilul a fost primit de la Ministerul Agriculturii, de parca mostenitorii s-ar fi interesat de unde-l au. In cealalta casa functioneaza dispensarul uman, care in curand va fi retrocedata, deoarece se vor muta intr-un bloc pus la dispozitie de primarie. Locuinta din str. Cazarmii nr. 18, formata din subsol, parter, etaj si mansarda, a fost bombardata dupa 23 august 1944. Ceva mai tarziu s-a mutat acolo Circa 12 Militie. Terenul cu pricina se afla in spatele Procuraturii Generale, vizavi de Parlament. "Eu cred ca bunicul a avut si bani in banca, dar acestia au fost furati, si am sa va demonstreze de ce. In anul 1992 primim de la Banca Romana de Comert Exterior o adresa, in care bunicului meu i se aduce la cunostinta ca banca "a trecut la un nou sistem de evidenta a conturilor valutare ale persoanelor fizice. Trecerea in noul sistem de evidenta se face prin transferarea soldului contului existent si a dobanzii aferente, fara a se percepe comision". In continuare, bunicul, imputernicitii sau urmasii acestuia erau invitati sa se prezinte la banca. Din motive obiective, o perioada indelungata n-am facut nimic, ca in cele din urma sa adresam BCR o scrisoare, pentru identificarea respectivelor conturi. Ni se raspunde ca, in evidente, defunctul nu figureaza cu conturi in lei sau valuta. E clar ca cineva a pus mana pe banii lui. Ca o concluzie, iata recunostinta aratata de comunisti si de puterea actuala fata de ce a facut bunicul meu pentru tara si fata de mostenitorii acestuia", conchide Petre Angelescu.

---

Despre autor: