Cererea Asociatiei Civic Media ca CNSAS sa deconspire eventuala colaborare cu Securitatea a formatorilor de opinie este in spiritul Legii 187/1999. Mai ales in conditiile democratiei post-comuniste, pozitiile detinute in media si in societatea civila
Cererea Asociatiei Civic Media ca CNSAS sa deconspire eventuala colaborare cu Securitatea a formatorilor de opinie este in spiritul Legii 187/1999. Mai ales in conditiile democratiei post-comuniste, pozitiile detinute in media si in societatea civila pot capata, pentru viata sociala, o importanta echivalenta celei de demnitar.
Nu este surprinzator ca grupurile de interese sa caute platforma "onorabila" a media si a societatii civile. Din multele exemple care pot fi date, as alege cazul Ligii Apararii Drepturilor Omului (LADO). Poate unii isi mai amintesc ca "intrarea" pe piata publica a LADO a fost facuta la inceputul anului 1990 de catre Adrian Nastase. El a asigurat aparitia organizatiei la televiziunea publica, minutios controlata pe atunci. Se intampla ca vicepresedinta organizatiei sa fie Rodica Stanoiu, care si-a pus in valoare platforma civica pentru a capata vizibilitate si a ajunge apoi in functia de ministru de Justitie. Datele detinute de Marius Oprea si facute publice acum doi ani aratau ca Rodica Stanoiu fusese informatoarea cu numele Paula si-l avusese ca ofiter de legatura pe Marian Ureche, numit de ea la conducerea SIPA. Este mai mult decat semnificativ saltul de la un post de conducere intr-o organizatie de drepturile omului la postura de ministru de Justitie!! Majoritatea membrilor LADO nu aveau cum sa stie ca organizatia lor fusese infiltrata. Influenta jucata de presa asupra societatii este si mai mare.
Am amintit acestea ca sa subliniez importanta initiativei Civic Media si dorinta de a o aplauda. Este la fel de adevarat insa ca o actiune cu o astfel de miza trebuie sa fie bine gandita. Or, initiativa are si cateva puncte slabe. Unele observatii sunt de ordin procedural. Legea 187/1999 nu permite sa fie date publicitatii dosarele de Securitate ca atare, asa cum a cerut Asociatia. Acestea contin date cu caracter privat si ele trebuie in consecinta protejate. Publice pot deveni actul colaborarii cu Securitatea si informatiile privitoare la comportamentele cu caracter de politie politica.
Nu toti jurnalistii, formatorii de opinie si activistii ONG fac subiectul deconspirarii. Dintre activistii organizatiilor neguvernamentale pot fi deconspirati numai cei care detin functii de conducere. In lege se face referire la ziaristii cu functii de conducere pana la nivel de redactor, dar si la "analistii politici si asimilatii acestora". Cum ultima categorie este cam vaga, se pot cumva introduce in ea formatorii de opinie. Pe baza acestui rationament, am impresia, au fost incluse in cererea depusa la CNSAS si "voci publice", membri fara functii ai unor organizatii neguvernamentale vizibile public.
O alta tema demna de meditatie este lista cu numele celor "propusi" spre cercetare. Care sa fi fost logica selectiei? Mi se pare absurd, lipsit de eleganta, sa ceri "deconspirarea" Doinei Cornea. Autorilor li s-ar fi cerut sa aiba simtul contextului. Lista ar fi trebuit scrisa avand in minte argumente minimale privind posibila conexiune a cuiva cu Securitatea. Are oare rost sa chestionezi eventuala colaborare cu Securitatea a editorialistului Serban Orescu, alaturi de cea a editorialistului Dan Ciachir? Intreb doar. Primul a lucrat pe vremuri la Europa Libera, celalalt a colaborat la revista Saptamana folosita curent de Securitate. Cu adevarat nefiresc este in schimb sa intrebi despre trecutul mitropolitului Corneanu, care a facut dezvaluiri in aceasta chestiune, in timp ce iti feresti ochii de la patriarh, mitropoliti si de la ceilalti inalti ierarhi. Faptul ca Asociatia Civic Media a exclus de pe aceasta lista, de altfel "generoasa", tocmai fetele bisericesti, desi ultimele au in plan public un impact la fel de vizibil precum media si societatea civila (din care fac parte), ridica un semn de intrebare asupra impartialitatii demersului.
Cea mai dramatica piedica in calea initiativei Civic Media este ridicata de completitudinea informatiei care ajunge la Colegiul CNSAS, vinovat de a fi acceptat el, gestionarul dosarelor, rolul de casuta postala a detinatorilor de arhive. Cazul Dan Voiculescu vorbeste flagrant despre conspirarea premeditata, ani de zile, de catre SRI, a unora dintre fostii agenti. Cu atat mai puternic va fi interesul SRI sau SIE pentru apararea oamenilor lor deplin conspirati care au capatat influenta in opinia publica - numerosi probabil tocmai in categoria invocata de catre Asociatia Civic Media. Cum serviciile de informatii nu au voie sa angajeze fosti colaboratori ai Securitatii, utilizarea acestora astazi este ilegala. Iata de ce, pentru a-si sustine initiativa, Civic Media ar trebui sa lanseze si o campanie de trimitere in Justitie a celor care se fac vinovati de conspirarea agentilor si informatorilor de alta data ai Securitatii.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.