O sarbatoare pe ziSfantul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul

Atat in credinta poporului nostru cat si in cultul crestin ortodox, Sfantul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, Santilie, care se sarbatoreste azi, ocupa un loc important. El este aparatorul inflacarat al credintei in Dumneze, revelat profetilor Vechiului Testament. Sfantul Ilie Tesviteanul era fiul lui Sovac, unul dintre profetii Legii Vechi, care locuia in cetatea Tesve, dincolo de Iordan. De la numele acestei localitati provine si numele proorocului ce a trait cu 800 de ani inainte de venirea Mantuitorlui, pe vremea regelui Ahab, care a domnit in tinutul Samariei din Israel.
Proorocului Ilie nu i-a fost data moartea, ci a fost ridicat la cer intr-un car de foc. Sfanta Scriptura ne spune ca va reveni, la sfarsitul veacurilor, ca Inaintemergator, la cea de a doua venire a lui Hristos, pentru a se lupta cu Antihristul. Marele Prooroc a savarsit multe alte fapte minunate: A inviat pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului, a vazut pe Dumnezeu, la muntele Horeb, a despartit Iordanul, lovindu-l cu cojocul, trecand ca pe uscat, si a stat inaintea lui Hristos, la Schimbarea Lui la Fata, pe Tabor. Iar, cand s-au sfarsit zilele Proorocului Ilie a fost ridicat la ceruri intr-un vartej de flacari si intr-un car de foc. In credinta populara romaneasca, Sfantul Ilie este considerat stapanul norilor si al traznetelor. In Calendarul popular, Santilie marcheaza miezul verii pastorale, cand pe munti se organizau vestitele Nedei si Santilii, iar ciobanii separau berbecii de oi. Azi se crede ca Sfantul Ilie trazneste dracii oriunde s-ar ascunde, pentru ca a fost ispitit si inselat de acestia. Astfel, el provoaca incendii in verile toride, produce fulgere, tunete si traznete in timpul furtunilor, leaga si dezleaga ploile, hotaraste cand si unde sa dea grindina. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi, iar de va tuna in aceasta zi, toate alunele vor seca si toate celelalte fructe vor avea viermi. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa. Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor.
Scenariul ritual, specific sarbatorii, cuprinde practici de pomenire a mortilor, culegerea plantelor de leac, in special a busuiocului, descantece pentru prevenirea sau indepartarea vijeliilor, grindinei si ploilor torentiale, organizarea nedeilor pastorale, a targurilor de fete etc. La aceasta sarbatoarea este si ziua Aviatiei romane, acest sfant fiind considerat, incepand cu anul 1913, ocrotitorul si patronul aviatorilor.

---

Despre autor: