Musical pe scena de la ArCuB

Ultima din seria celor zece reprezentatii cu "Jesus Christ Superstar" programate sa aiba loc intre 1 si 19 iulie a avut loc aseara pe scena de la ArCuB. In plina vara, cand stagiunea teatrala bucuresteana s-a incheiat, studentii anului II Actorie, clasa prof. univ. dr. Florin Zamfirescu, grupa prof. univ. dr. Adrian Pintea, in colaborare cu "The Really Useful Group", compania lui Lloyd Webber, sub conducerea regizorala a lui Adrian Pintea, au initiat un proiect concretizat intr-un musical, replica a celebrului film din 1973 al lui Norman Jewison. O productie cu adevarat profesionista, spectacolul realizat de studentii de la UNATC surprinde in primul rand prin maturitatea mijloacelor artistice. Voci sigure, capabile sa conduca fraza muzicala pana la capat, muzica live, coregrafie bine gandita si o regie care pune in evidenta performantele actoricesti si muzicale ale studentilor.
Montarea urmareste ultimele zile din viata lui Iisus vazute prin ochii lui Iuda - tradatorul sau instrumentul prin care se infaptuieste planul divin. Desi s-a vorbit despre apropierea muzicii rock de ritmurile pagane, incompatibila asadar cu valorile crestinismului, "Jesus Christ Superstar" se dovedeste si prin productia de la ArCuB o excelenta revalorizare a evenimentelor biblice, incadrate intr-un alt sistem estetic. Regia lui Adrian Pintea surprinde atat oscilatiile omului contemporan "intre credinta si tradare", cat si nevoia sa de raportare la o entitate spirituala, totul subliniind in fapt atemporalitatea mesajului hristic. Avand ca fundal "Cina cea de taina" a lui Da Vinci, spectacolul este gandit ca povestea lui Iuda (egal omul din toate timpurile), credincios si totodata tradator, rob al propriilor porniri. Cu imagini bine construite si mulate pe muzica, ingeniozitatea regizorala a lui Adrian Pintea subliniaza, pe alocuri mai bine decat in film, momentele de intensitate lirica. Scena interogatoriului transformata intr-una de cabaret sau cea a rastignirii, amintind de pictura lui Velazquez, costumele (amestec de clasic si modern), creatie a Mariei Dobre, si toate celelalte elementele scenice marcheaza intentia regizorala de a transpune artistic parcursul umanitatii de la venirea lui Hristos si pana astazi.
In rolul lui Iisus, Pintea il distribuie pe Daniel Dobre, singurul care nu este student la actorie, ci absolvent al Facultatii de Finante, descoperirea profesoarei Sorina Creanga, cea care semneaza coordonarea muzicala si instrumentala a spectacolului. O prezenta scenica surprinzatoare si o voce sigura, Daniel Dobre nu este singura surpriza a montarii. Dan Radulescu in rolul lui Iuda sau Corina Moise in cel al Mariei Magdalena se completeaza reciproc. Cu gesturi bine controlate si o voce aproape cu nimic mai prejos decat cea a lui Yvonne Elliman, actrita care a interpretat-o pe sfanta-prostituata in film, Corina Moise creeaza o Maria Magdalena mai degraba femeie decat sfanta. Darius Daradici, cu voce de bas profesionist, completeaza cuplul Ana - Caiafa, impreuna cu Mihai Muntenita, gandit in cheie comica. Surprinzatoare este si placerea extraordinara de a juca a tuturor actorilor prezenti pe scena. Ritmurile epuizante care, prin coregrafia Ioanei Marchidan, recompun tablouri in miscare, si muzica live (in interpretarea studentilor de la Facultatea de Muzica din Bucuresti) transforma montarea de la ArCuB intr-un eveniment cultural al verii.
Scena finala ii transforma pe protagonistii show-ului in Christi, o intreaga omenire crucificata, la picioarele crucii unde s-a asezat un Hristos care si-a terminat cantarea.
Proiectul cultural anglofon poate fi considerat un succes, acum, la sfarsitul celor zece reprezentatii (la care intrarea a fost libera), cu atat mai mult cu cat genul acesta de montare care imbina actoria si muzica este deocamdata fragil pe scenele din Romania.

---

Despre autor: