Reteaua copiilor

Dezbaterea provocata de initiativa Asociatiei Civic Media de deconspirare si demascare a colaboratorilor si agentilor Securitatii din presa post-decembrista a dus la dezvaluiri bomba, survenite in lant. Dupa ce unii jurnalisti de pe lista depusa de Civic Media la CNSAS au dezavuat demersul invocand lipsa Buletinului de identitate la momentul 1989, cercetatori si istorici implicati in investigarea crimelor comunismului au iesit la rampa cu informatii cutremuratoare despre existenta "Retelei Copiilor". Dezvaluirile publicate de ziarul "Gardianul" si afirmatiile lui Stejarel Olaru si ale lui Marius Oprea au fost confirmate si intarite ieri oficial de catre purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu (foto), intr-o conferinta de presa speciala. Cazimir Ionescu a declarat ca Securitatea recruta elevi ca informatori, incepand cu varsta de 12 ani, in cadrul retelei "Invatamant", raspandita in toate judetele.
"Existau retele intregi, pe judete, de copii racolati de la 12-14 ani, pana la 19 ani", a dezvaluit Cazimir Ionescu. Elevii erau obligati sa semneze un Angajament, de sprijin fata de "organele de securitate" pentru "prevenirea, descoperirea si lichidarea infractiunilor indreptate impotriva securitatii statului" si "pentru combaterea oricaror manifestari care afecteaza interesele oranduirii noastre socialiste". Marius Oprea a declarat pentru "Evenimentul Zilei" ca recrutorul Securitatii, deconspirat de "Gardianul", capitanul Emilia Balaci, ofiter reciclat ulterior si chiar si avansat in grad de catre Serviciul Roman de Informatii, racolase in Sibiu, in 1989, 36 de minori. "In tot Sibiul, in acel an, dintre 830 de informatori racolati, 170 erau minori", afirma Oprea. Presa romana a mai relatat astfel de grozavenii, ne-a transmis Petre Mihai Bacanu, care ne-a informat ca "Romania libera" a publicat acest caz in 1999. Insa aceste relatari au trecut neobservate, tocmai pentru ca presa nu avea gradul de responsabilitate de astazi. Civic Media, care va depune maine lista "Voci curate II" la CNSAS, confera astfel posibilitatea intaririi increderii opiniei publice in mass-media inainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, prin curatarea presei de persoane de o moralitate indoielnica. Cel putin sase ziaristi au fost informatori ai Securitatii si un lider ONG, afirma Olaru si Roncea. Dezbaterea diversificata permite acum condamnarea drastica a actiunilor Securitatii, chiar si dupa 16 ani, atat Civic Media, cat si ZIUA solicitand Parlamentului si comisiilor de specialitate, ca si SRI si celorlalte servicii de informatii sa depisteze cazurile de recrutori de minori ai fostei Securitati; sa ii elimine public din randurile lor si sa interzica prin lege continuarea unor astfel de practici odioase. (D.E.)
Racolarea lui Raducu
Nume de cod: "Raducu". Varsta: 15 ani. "Elevul are o buna pregatire scolara, este disciplinat, sociabil, fire sportiva. Este apreciat de colectivul de cadre didactice si folosit in diverse activitati scolare si sportive, de pregatire a tineretului etc. In mediul elevilor se bucura de incredere". Asa arata, in 1985, o fisa de colaborator "din randul elevilor", pe care Securitatea ii racola pentru a da, cu sinceritatea care i-a captivat pe securisti, informatii despre: alti colegi, profesori, familiile lor sau familiile altor colegi. Ca urmare a unor articole aparute in presa recent, CNSAS s-a autosesizat si a confirmat ieri ca fosta Securitate facea astfel de racolari in randurile minorilor, pe care-i folosea pentru a-i depista pe "dusmanii poporului".
Ghidul micului securist
"Intr-adevar, exista retele intregi, pe judete, de copii racolati inca de la varstele de 12 ani. Copiii erau racolati in legatura cu problema invatamant. Era o categorie speciala de lucratori", a confirmat purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu. Acesta a prezentat ieri, intr-o conferinta de presa, modele de "fisa de colaborator din randul elevilor" si un model de "angajament", pe care de altfel le-a si distribuit, in facsimil, ziaristilor. "Este o nemernicie si lumea trebuie sa afle cum dintr-un elev, la 15 ani, Securitatea a facut o victima", s-a revoltat Ionescu, in momentul in care angajatii CNSAS i-au atras atentia ca nu are voie sa distribuie presei fisele de colaborator ale elevilor din 1988. Cazimir Ionescu a explicat ca exista sute de astfel de dosare de minori racolati din randurile elevilor, cu varste cuprinse intre 12 si 19 ani. Elevii tinta ai fostei Securitati erau cei caministi, pentru ca acestia puteau sa afle mai usor date despre familiile colegilor, elevii cu o situatie scolara buna, in care atat profesorii, cat si colegii aveau incredere, dar si elevii care aveau activitati sportive si culturale, pentru ca acestia intrau in contact cu un numar mare de colegi si profesori.
"Aici Europa Libera"
Securistii erau interesati, potrivit CNSAS, sa afle de la micii informatori, daca profesorii, familiile, sau rudele colegilor fac bancuri cu tenta politica, daca au relatii cu cetatenii straini sau daca asculta posturi straine de radio straine. Un alt criteriu in selectia elevilor era cel al originii sociale. Aveau prioritate elevii din familiile modeste, copiii de agricultori sau muncitori si mai rar copiii din parinti cu studii postliceale. Fisa de colaborare din randul elevilor cuprindea urmatoarele date: unitatea de invatamant, descrierea caracteristicilor psihico-fizice si a posibilitatilor de informare a elevului, datele de identificare ale acestuia, modul de integrare a elevului in colectivitate, date de identificare a parintilor si mediile in care puteau fi folositi. Elevii erau abandonati de securitate la terminarea liceului, intrucat foarte putini dintre ei urmau studii de invatamant superior.
Dilema Colegiului
Purtatorul de cuvant al CNSAS a explicat, ieri, ca descoperirea acestor practici ale Securitatii pune Colegiul intr-o dilema, anume ca nu se poate spune cu exactitate daca elevii racolati de fostul regim faceau politie politica. "Acestia semnau un angajament de colaborare, dar majoritatea nu dadeau informatii de natura sa prejudicieze viata cuiva, nu putem spune daca acestia faceau cu adevarat politie politica", a spus Cazimir Ionescu, adaugand ca legea de functionare a CNSAS trebuie modificata in asa fel incat sa nu aduca atingere unor persoane in mod nemeritat.
CNSAS vrea modificarea Legii
Ionescu a mai anuntat, tot ieri, ca Legea accesului la propriul dosar si a deconspirarii Securitatii ca politie politica trebuie modificata in sensul de a introduce si categoria informatorilor cu angajament, dar care nu au facut politie politica. In acest sens, purtatorul de cuvant al CNSAS a spus ca institutia va propune Parlamentului sa introduca in Legea accesului la propriul dosar si a deconspirarii Securitatii ca politie politica o a treia categorie de informatori, pe langa cele doua mentionate deja legal.
El a explicat ca, in acest moment, exista informatori fara angajament la Securitate, neretribuiti si care nu au facut politie politica, alaturi de informatorii care au fost colaboratori activi si au facut politie politica.
Ionescu a aratat ca este nevoie de a treia categorie, care ar urma sa includa informatorii cu angajament la Securitate, "unii chiar au primit cadouri", dar care nu au facut politie politica. Astfel, conform acestei posibile modificari, angajamentul semnat de un informator cu Securitatea nu va mai reprezenta un act necesar pentru verdictul de politie politica, dat de Colegiul CNSAS.
Pe de alta parte, Cazimir Ionescu a mai spus ca membrii Colegiului au decis sa nu mai dea verdicte referitoare la politia politica imediat dupa sedintele in care se aduc ultimele probe in acest sens sau este audiata persoana in cauza. Ionescu a sustinut ca, imediat dupa aceste sedinte ale Colegiului, apar "discutii foarte aprinse", iar "orgoliul punctului de vedere personal risca sa aduca prejudicii deciziei luate in liniste". (Carmen EPURAN)
Federatia Internationala a Jurnalistilor va aprecia actiunea Civic Media
Asociatia Civic Media va depune maine o noua lista la CNSAS, care va cuprinde lideri de opinie si ziaristi din presa locala. La intrebarile lansate in ziarul de ziarul ZIUA unor ziaristi si formatori de opinie, referitoare la demersul Civic Media privind deconspirarea agentilor si informatorilor Securitatii din presa, a raspuns, ieri, si Cristi Godinac, presedinte al Uniunii Sindicale MediaSind. De asemenea, Cristian Unteanu, corespondentul ZIUA la Bruxelles si membru permanent al MediaSind pe langa Federatia Internationala a Jurnalistilor (FIJ), in urma discutiilor purtate cu ziaristi straini care fac parte din FIJ, este convins ca initiativa Civic Media va primi confirmarea publica a unei sustineri neconditionate, avand in vedere ca demersul apare cu putin timp inainte de integrarea Romaniei in UE.
In calitate de Raportor de tara pentru Mass-media si membru afiliat cu drepturi depline la Federatia Internationala a Jurnalistilor, US MediaSind considera ca FIJ va aprecia pozitiv initiativa Civic Media in sensul unei primeniri a presei romanesti inainte de intrarea Romaniei in UE, a spus liderul Cristi Godinac referindu-se la modul in care va fi primit demersul Civic Media de catre FIJ. Godinac crede totusi ca "demersul este si bun si rau, in acelasi timp, dar in primul rand poate fi periculos pentru intreaga breasla. Periculos pentru ca se arunca o umbra de indoiala asupra tuturor jurnalistilor. Sa nu uitam faptul ca presa este astazi o veritabila putere in Romania, aflandu-se pe locul al treilea, dupa Biserica si Armata, in topul increderii populatiei, iar la aceasta au contribuit toti jurnalistii. Spun acest lucru pentru ca exista deja persoane ca Stejarel Olaru care emit sentinte ce condamna jurnalistii la oprobriul public fara sa se astepte verificarea CNSAS. Demersul este bun in cazul in care pe cititor, ascultator sau telespectator il intereseaza sau nu daca jurnalistul X sau Y mai are credibilitate dupa ce a facut politie politica. Demersul poate fi interesant insa pentru comunitatea jurnalistilor, pentru a sti si noi ce colegi avem si cu cine stam de vorba sau binevenit pentru cei care conduc organizatii sindicale sau profesionale in mass-media. Rugat sa aprecieze daca pe lista ar trebui inclusi si membri ai sindicatelor ziaristilor si asociatiilor profesionale, presedintele US MediaSind a precizat ca nu are nimic impotriva "extinderii Listei si asupra membrilor sindicatelor jurnalistilor". "Orice este posibil. Dar US MediaSind, care reprezinta 72% dintre salariatii din mass-media, nu are cunostinta de vreun fost colaborator al Securitatii in randul celor 22 de lideri ai sindicatelor din componenta Uniunii, iar din conducerea organizatiei nu pot face parte persoanele care au colaborat cu Securitatea sau membrii de partid, a subliniat Godinac, adaugand ca in '89 era in liceu si ca nu a colaborat si nu va colabora vreodata cu vreun Serviciu secret de informatii.
Prima initiativa venita din interiorul societatii civile
Cristian Unteanu, corespondentul ZIUA la Bruxelles, a discutat deja despre initiativa Civic Media cu mai multi dintre colegii gazetari din Bruxelles. "Reactia lor, ca si cea a responsabililor politici, a fost una de mare interes. Firesc, deoarece este vorba despre prima initiativa sectoriala venita din mass media romaneasca si cea bulgara, exact inaintea momentului integrarii in UE, pentru a clarifica termenii in care se va desfasura pe viitor activitatea de presa. Sunt convins ca Federatia Internationala a Jurnalistilor isi va exprima in mod public pozitia fata de initiativa venita din Romania si Bulgaria dar, pana atunci, multi oficiali europeni s-au declarat deja extrem de satisfacuti ca o asemenea regularizare a pietei vine din interiorul societatii civile din cele doua tari si nu ca raspuns la vreo directiva europeana. Sigur ca nu putem lega acest tip de operatiune de criteriile de aderare a Romaniei sau Bulgariei, dar in mod cert este vorba despre standardele in functie de care este receptata la Bruxelles calitatea si credibilitatea mesajului mass-media de la noi. In acest sens mesajul care se va transmite catre Romania si Bulgaria, catre colegii nostri din presaa, va fi - sper - un salut si o sustinere neconditionata pentru o actiune de o amploare fara precedent", a declarat Cristian Unteanu. (L.P.)
Verdict amanat din nou de CNSAS
Razvan Theodorescu mai sta o tura
Colegiul CNSAS a amanat din nou ieri decizia in cazul senatorului PSD Razvan Theodorescu, pentru ca nu a existat cvorumul necesar unui vot in Colegiu. Purtatorul de cuvant al Colegiului, Cazimir Ionescu, a precizat ca CNSAS a primit toate documentele de la institutiile care le detineau, a aratat ca nu sunt elemente noi despre trecutul senatorului PSD si a sugerat ca verdictul este de necolaborare cu fosta Securitate. Potrivit membrului CNSAS, membrii Colegiului nu au putut vota in cazul Theodorescu pentru ca Mircea Dinescu si Claudiu Secasiu au lipsit din cauza unor grave probleme de sanatate ale unor membri ai familiilor lor. (C.E.)
Demnitarii liberali au inceput pelerinajul la CNSAS
Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman (foto), si ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, s-au prezentat ieri la CNSAS pentru a fi verificati de institutie in legatura cu apartenenta la fosta Securitate, dupa ce liderul PNL Calin Popescu Tariceanu a anuntat saptamana trecuta ca vrea ca toti demnitarii liberali sa fie verificati la dosar. Primarul Sectorului 1 a declarat, dupa intalnirea cu membrii Colegiului, ca a vazut cateva dosare de urmarit pe numele sau inca din anul 2000 si a cerut altor institutii sa verifice daca exista si alte dosare. Primarul Sectorului 1 a mai spus ca a avut o discutie cu membrii Colegiului, in care i s-au pus intrebarile standard, privitoare la legaturile sale cu fosta Securitate. "Nu am facut politie politica. Am fost urmarit si am aflat in 2000 cand mi-am vazut dosarul. Au vrut sa ma incorporeze in sistemul asta de turnatori", a povestit Chiliman. La randul sau, ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a spus ieri ca a depus la CNSAS o serie de documente personale in vederea verificarii posibilei colaborari cu fosta Securitate. Ministrul a explicat ca a adus la CNSAS "o copie dupa buletin, un CV actualizat cu explicatii foarte multe despre locurile de munca de dinainte de 1989". "Am considerat ca este corect sa vin eu, sa intreb daca este nevoie de informatii suplimentare. si nu este", a precizat Nicolaescu. El a mai spus ca, in urma unei solicitari proprii, in 2003, a fost anuntat ca nu are dosar, dar a precizat ca s-ar putea ca acest lucru sa nu mai fie valabil acum. "Din transa de documente care au venit acum, de siguranta nationala, s-ar putea sa avem surprize. Din fericire pentru mine si din pacate pentru altii, nu am nimic pe constiinta", a continuat Nicolaescu. Potrivit unor surse din PNL, citate de NewsIn, in cazul in care un demnitar liberal este deconspirat ca informator sau colaborator al fostei Securitati, acesta va fi imediat retras din functie. (C.E.)
Senzational!
Legea actuala nu interzice racolarea minorilor
Prin legile actuale nu sunt stabilite conditiile prin care un ofiter din orice Serviciu de informatii roman poate sa recruteze un agent sau un informator. Legile de organizare si functionare ale SRI si SIE nu stipuleaza in ce conditii un cetatean roman poate deveni informator sau agent al unuia din cele doua servicii de informatii. Cu atat mai mult nu se precizeaza in vreo lege modul cum Serviciile de informatii departamentale din MAI si MApN isi recruteaza informatorii. Nici pachetul de proiecte de legi privind securitatea nationala suspus recent dezbaterii publice nu reglementeaza clar modul sau varsta de la care un cetatean poate deveni informator al Serviciilor secrete. In aceste conditii si pe fondul dezvaluirilor privind modul cum fosta Securitate recruta minori de pe bancile scolii este important de modificat aceste legi pentru a nu se mai ajunge ca un tanar sub 18 ani sa poata fi racolat de Serviciile secrete.
Acoperirea regulamentelor interne
Serviciul Roman de Informatii poate recruta agenti sau informatori care au varsta minima de 18 ani. Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, ne-a declarat ca ofiterii SRI nu pot recruta agenti sau informatori decat prin liberul accept al persoanelor vizate si doar daca acestea au implinit 18 ani. Aceasta masura este stipulata in regulamentele interne ale Serviciului Roman de Informatii. Este curios ca in Legea numarul 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii nu se face referire in mod expres la conditiile prin care un cetatean poate deveni agent sau informator al acestui serviciu. O mentiune pasagera privind folosirea unor persoane din afara SRI care sa ofere date ofiterilor de informatii este facuta doar in articolul 9 din aceasta lege. In acest articol se precizeaza ca ofiterii de informatii pot primii <<sesizari sau note de relatii>>.
Notele sunt secrete si se pot modifica oricand
Aceste conditii au fost stabilite doar prin regulamente interne care nu au fost facute publice si care se pot modifica oricand. Credem ca SRI a stabilit varsta minima de 18 ani deoarece din punct de vedere juridic doar de la aceasta varsta un tanar are capacitate deplina de exercitiu iar semnatura lui pe un act are valoare juridica. Minorii cu varsta intre 14 si 16 ani au capacitate de exercitiu restransa, caz in care pot semna numai anumite documente.
5% din fosta Securitate
La ora actuala, din totalul angajatilor din SRI, mai putin de 5% reprezinta procentul ofiterilor proveniti din fosta Securitate. Marius Bercaru ne-a precizat ca respectivele persoane sunt ofiteri specialisti in domenii tehnice si specialisti in limbi (dialecte) rare.
Cu toate acestea, in Legea de organizare si functionare a SRI se specifica faptul ca nu pot activa in Serviciul Roman de Informatii "aceia care, facand parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii Securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comunist, vinovati de fapte indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului." Este curios atunci cum un fost ofiter de securitate, Emilia Balaci, care a racolat minori a ajus sa ocupe functii de conducere intr-o sectie judeteana a SRI. (Doru DRAGOMIR)
Daniel Buda, deputat PD
Ofiterii sunt vinovati
"Faptul ca s-au facut aceste lucruri, ca s-au racolat copii arata cat de odios era acest sistem comunist si cat de bolnava era societatea la acea vreme. Adevaratii vinovati nu sunt copiii, care nu aveau dicernamant, ci ofiterii care i-au racolat. Acesti ofiteri ar trebui scosi din sistem cel putin din conducere. Nu este normal ca acesti oameni care au facut rau si care s-au folosit de niste copii sa ramana in functii publice mai departe. Este o varianta si actionarea in instanta, dar este optiunea fiecarui subiect de drept care vrea sa primeasca niste daune morale. Vreau inca o data sa subliniez ca nu acesti copii sunt vinovati, pentru ca ei nu aveau capacitatea de dicernamant si de multe ori chiar erau santajati, ci ofiterii de Securitate". (R.A.)
Puiu Hasotti (PNL), membru al Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat
"Numele ofiterilor sa fie facute publice"
"O data in plus se demonstreaza ca Securitatea si sistemul comunist care din pacate nu sunt condamnate de toata lumea, au fost cele mai mari nenorociri care s-au abatut peste natiunea romana. Nu cred ca acesti copii care au fost racolati trebuie invinovatati. In schimb, ofiterii de Securitate care au racolat copii, daca mai exista in sistem, sau mai sunt in viata, mai traiesc, trebuie cunoscuti; numele lor trebuie facute publice pentru ca este inuman ce au facut ei. Copiii au tot dreptul sa merga in instanta, sa actioneze impotriva ofiterilor care i-au racolat dar numai daca nu au colaborat cu Securitatea si dupa implinirea varstei de 18 ani. Gestul acestor indivizi si a Securitatii este abominabil si nu cred ca vreo lege poate sa pedepseasca aceste ticalosii". (R.A.)
Ramane doar raspunderea civila
Specialistii in drept spun ca cei care au racolat elevi de pe bancile scolii nu mai pot fi trasi la raspundere penala deoarece faptele s-au prescris. Acestia ar putea raspunde din punct de vedere civil, dar sansele de reusita nu sunt foarte mari.
Avocatul Aurelian Pavelescu considera ca dezvaluirile din ultimele zile privind copiii care au fost racolati de Securitate de pe bancile scolii ar putea reprezenta o diversiune. "Este posibil ca acest lucru sa reprezinte o diversiune aruncata de cei care au facut politie politica si care incearca acum sa scape de raspundere orientand opinia publica spre copiii care au fost racolati de fosta Securitate", spune Pavelescu. Acesta declara ca copiii nu trebuie blamati pentru faptul ca au fost racolati, dar ca in schimb cei care i-au racolat ar trebui sa raspunda pentru ceea ce au facut.
Avocatul Paul Varzaru declara ca cei care au racolat copii de pe bancile scolii trebuie sa fie trasi la raspundere. "Copiii nu aveau discernamant. Nu se poate vorbi in nici un caz de o vina a lor. Vinovati sunt cei care i-au racolat. Este de neimaginat la ce manevre murdare au putut apela securistii. Pentru faptul ca au racolat copii trebuie sa raspunda din punct de vedere penal", spune Varzaru.
Avocatul Pompiliu Bota spune ca racolatorii copiilor nu mai pot fi trasi la raspundere penala deoarece, daca acestia ar fi savarsit fapte de natura penala, acestea s-au prescris. "Din punct de vedere penal nu mai pot fi trasi la raspundere. Acum mai pot fi condamnati doar din punct de vedere moral", spune acesta. (B.C.G.)
Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM
Dincolo de orice limita a moralitatii
"Evident, activitatea de racolare a copiilor este dincolo de orice limita a moralitatii. Cred insa ca si activitatea CNSAS de a rascoli prin aceste dosare incepe sa fie mai mult decat tulburatoare. Scopul Consiliului este incriminarea celor care ocupa unele functii publice in prezent. Finalitatea urmarita de CNSAS este una evident politica. Cred ca pe de o parte, caracterul activitatii securitatii este unul imoral, insa si reciproc, al CNSAS este imoral". (R. P.)
Stejarel Olaru, istoric
Plangere impotriva lui Buchet
"Ca cercetari noi nu am avut acces la dosarele care priveau racolarea copiilor de catre fosta Securitate. In schimb, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului exista un proiect de cercetare care vizeaza nu atat studiul de caz referitor la minorii-colaboratori, ci la ofiterii care se ocupau de acest lucru. Noi ne-am propus sa-i identificam. In momentul de fata avem mai multe nume. Probabil ca in doua saptamani vom finaliza lista la care am avut noi acces si care priveste acesti ofiteri. In ce masura au fost preluati ofiterii fostei Securitati de SRI? SRI a avut ca baza de constituire personalul Securitatii. Se stie acest lucru. Cei mai multi dintre ofiterii de Securitate activi dupa 1989 au fost reangajati in SRI. In 1990 s-a facut un fel de epurare. Au fost scosi peste 1.000 de ofiteri, evident pentru ca aveau date in dosar de politie politica. Dar SRI, cel putin la nivelul anului 1990, era mostenitor al fostei Securitati".(R.A.)
Cristian Diaconescu (PSD), Comisia pentru Drepturile Omului din Senat
"E cumplit"
"E zguduitor. E mai mult decat zguduitor, e cumplit. Aceasta problema ar trebui rezolvata in primul rand printr-o atitudine ferma din partea CNSAS, nu prin scurgere de documente in presa. Folosirea copiilor in aceste cazuri este o forma de imoralitate, de mizerabila incalcare a Legii. CNSAS nu ar trebui sa mai stea nici o clipa, ci este obligat sa faca urgent sesizari catre institutiile statului care ar rebui la randul lor sa se implice pentru rezolvarea acestei mizerii. Copiii care au fost racolati pot sa actioneze in instanta. In primul rand erau lipsiti de dicernamant, aveau capacitatea de exercitiu limitata si aveau nevoie de acordul parintilor. Or nu cred ca parintii si-au dat acordul in astfel de situatii, este exclus". (R.A.)
Bogdan Ciuca, purtator de cuvant al PC
Vinovatii trebuie pedepsiti
"Situatia in care au ajuns unii copii sa fie racolati de Securitate este de condamnat. Ofiterii care se fac vinovati de aceste lucruri trebuie sa raspunda in fata opiniei publice. Oricum, aceasta situatie deformata nu este unica, ci face parte din multitudinea de anomalii produse de vechea oranduire. Aceasta este insa cu atat mai grava, cu cat priveste copii, care nu au discernamant. Tocmai de aceea nu putem fi de acord cu asemenea practici si speram ca cercetarile sa clarifice cine sunt vinovatii in acest caz, iar apoi acestia sa fie pedepsiti". (V.D.)
Gyorgy Frunda (UDMR), presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului
"Este infractiune curata"
"Cred ca securistii care au racolat copii drept informatori au intrat pe terenul infractionalitatii. Una este sa convingi un om matur, in deplina cunostinta de cauza, sa devina colaborator al Securitatii, alta este sa convingi un copil, care nu are discernamant. Dupa parerea mea este vorba de o infratiune curata iar acesti ofiteri de securitate ar trebui trasi la raspundere. Sunt doua aspecte, unul infrational si unul moral: in cazul acestor ofiteri care ocupa in prezent functii publice, daca acesti oameni ar avea coloana vertebrala si-ar da demisia din functie, nu ar astepta sa fie dati afara". (R.P.)
Stejarel Olaru, dat pe mana premierului
CNSAS a decis ieri sa-i trimita o sesizare primului-ministru in legatura cu "amenintarile" pe care consilierul sau, Stejarel Olaru, le-ar fi adresat unor membri ai Colegiului. Potrivit purtatorului de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu, membrii Colegiului s-au autosesizat in legatura cu "amenintarile" pe care Stejarel Olaru le-ar fi adresat secretarului Colegiului, Constantin Buchet si lui Corneliu Turianu. Ionescu a precizat ca amenintarea lui Olaru "suna ca un santaj, ca daca nu este acreditat la CNSAS va face actiune penala" si a aratat ca Tariceanu va trebui "sa ia masurile care se justifica in legatura cu aceasta amenintare". Stejarel Olaru a sustinut, la sfarsitul saptamanii trecute, ca CNSAS ar vrea sa-i retraga acreditarea, dupa ce a afirmat ca cel putin sase persoane de pe lista de ziaristi supusa verificarii Colegiului de Asociatia Civic Media ar fi colaborat cu Securitatea si ca a vazut doua angajamente ale unor persoane din presa. De altfel, in ceea ce priveste initiativa Civic Media, conducerea CNSAS a anuntat ca s-a sesizat si ca asteapta sa primeasca de la asociatie date suplimentare privind formatorii de opinie care ar trebui verificati, dar si datele de identificare ale acestora.
"S-au intalnit cativa inversunati"
In replica la declaratiile lui Cazimir Ionescu, istoricul Stejarel Olaru a declarat, la Realitatea TV, ca decizia colegiului de a-l atentiona pe primul ministru in cazul sau este ilegala, in conditiile in care sedinta Colegiului de ieri nu a avut cvorum. "S-au intalnit cativa inversunati . Unul ar fi domnul Turianu, impotriva caruia am facut o plangere penala, iar altul domnul Constantin Buchet impotriva caruia voi face o plangere saptamana viitoare. Este vorba de abuz in serviciu. Eu doar semnalez acest lucru: abuz in serviciu, fals si uz de fals. In urma cu doi ani Buchet a semnat un comunicat care venea din partea Colegiului CNSAS fara sa fi fost din partea CNSAS. E vorba de cazul Vadim dezbatut in presa, in 2004", a precizat Stejarel Olaru. (C.E.; R.A.)

---

Despre autor: