Virusul "Softwin"

Societatea comerciala Softwin SRL este detinuta in proportii egale de sotii Roxana-Mariuca si Florin Talpes, despre acesta din urma spunandu-se ca ar fi ruda (un nepot) cu Ioan Talpes, fostul director al SIE si omul de casa al lui Ion Iliescu. Afacerea care a propulasat aceasta firma IT pe piata romaneasca de specialitate se refera la productia de antivirusi, Softwin ramanand singurul producator roman la acest capitol, prin divizia BitDefender, dupa ce GeCAD si-a vandut tehnologia RAV (Reliable AntiVirus) catre Microsoft. Aceasta din urma firma a preferat produsul GeCAD, considerandu-l net inferior pe cel al lui Softwin.
Pentru a-si extinde activitatea, Talpes s-a orientat rapid spre industria de telecomunicatii si informatica, vizand ministerele Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) si, ulterior, pe cel al Educatiei si Cercetarii (MEC). Pentru a-si atinge aceste obiective, s-a bazat exclusiv pe ajutorul PSD aflat atunci la guvernare, iar acum, pe cel al PD, prin intermediul ex-ministrului Mircea Miclea. In continuare vom prezenta cateva legaturi ombilicale edificatoare in acest sens.
Premii obtinute de la Ion Iliescu
2001: Cel mai bun produs software BitDefender oferit de Softwin.
2002: Personalitatea anului - Florin Talpes.
2003: Softwin castiga trei distinctii la Gala Premiilor IT&C ale Romaniei. Cel mai bun continut educational Intuitext, cel mai bun produs software al anului 2003 - BitDefender si Government Gateway - proiectul national al anului 2003.
In aceeasi legislatura:
Ducele Henri de Luxemburg impreuna cu ministrul roman de Externe si ministrul Culturii viziteaza compania Softwin.
Ion Iliescu si Regele Suediei viziteaza compania Softwin.
Amicitia Nica - Talpes
Cu sprijinul nemijlocit al fostului ministru Dan Nica, Softwin si-a rotunjit frumusel conturile, din banii MCTI. In fiecare an din legislatia 2000 - 2004, firma lui Talpes a pus mana pe cate un contract, devenind un partener fara concurenta al ministerului respectiv. Parteneriatul a inceput in 2001, cand Softwin a primit doar 140 de milioane de lei pentru un "Sistem informatic de audit al securitatii sistemelor informatice si al retelelor de comunicatii". Anul urmator, de data asta pentru 700 de milioane de lei, a primit contractul privind un "Portal continand formulare ale administratiei publice pentru relatia cu cetateanul si mediul de afaceri".
In 2003, ministrul Dan Nica ii mai facea un cadou lui Talpes, prin atribuire directa, pentru "Extinderea serviciului on-line de auditare a securitatii sistemelor informatice (SPAS) si infiintarea Centrului de Expertiza si Raspuns pentru Incidente de Securitate (CERIS)". Cifra contractului ajunge undeva in jurul valorii de trei miliarde de lei. Tot atunci, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii, din subordinea MCTI, devenea un client fidel al mamutului Softwin. Spre sfarsitul anului 2003, MCTI a mai alimentat conturile familiei Talpes cu 3,5 miliarde de lei, pentru "Integrarea formularelor de colectare a taxelor catre bugetul de stat pentru companii". Au urmat alte trei miliarde de lei pentru extinderea sistemului CERIS, care mai fusese extins o data, smecheria acoperind de fapt neorganizarea unei noi licitatii, asa cum ar fi fost normal. Softwin a mai facut rost, tot fara licitatie, de un contract privind securizarea datelor pentru Consiliul Judetean Mures.
Licitatie trucata
In intentia de a-si extinde activitatea in informatizarea bibliotecilor, Softwin a demarat un proiect cu Biblioteca Metropolitana Bucuresti, marele interes constand, in realitate, in extinderea proiectului la nivel national. Cum-necum, firma familiei Talpes a castigat licitatia, devansand de departe o prestigioasa firma italiana si Institutul National de Cercetare Dezvoltare Informatica. Asta, deoarece organizatorul licitatiei trucate cunostea dinainte solutia oferita de Softwin si deja si-o insusise. Cu toate acestea, in mod normal, Softwin trebuia sa prezinte la licitatie dovezi ca nu are datorii fata de stat. Culmea coincidentei, doua zile mai tarziu, Ministerul Finantelor publica lista datornicilor, iar Softwin se evidentiaza printre acestia, moment in care ar fi trebuit descalificata. Firma avea obligatii restante la impozitul pe profit de peste sase miliarde de lei si de peste 2,8 miliarde la alte capitole, inclusiv penalizarile aferente. Cu toate acestea, Talpes incaseaza trei miliarde de lei, urmand ca proiectul sa fie extins ceva mai tarziu.
Desi se pare ca Softwin este extrem de profitabila, lucrurile nu stau tocmai asa. In 1999 inregistra datorii totale de 3,8 miliarde de lei, la o cifra de afaceri de sase ori mai mare. Patru ani mai tarziu, datoriile inregistrate se ridicau la 90 de miliarde, iar cifra de afaceri la doar 180 de miliarde de lei.
Fals in acte publice si uz de fals
Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a scos la privatizare, sambata 6 martie 2004, pachetul majoritar al fabricii de computere ICE Felix - Fabrica de Calculatoare Electronice SA Bucuresti (59,39%). Softwin s-a inscris imediat in competitie, in colaborare cu Computerland (firma lui Nicolae Badea de la Dinamo), Felix Telecom si SC Info Serv Mileniul III. Florin Talpes a incercat aceeasi schema ca in cazul Bibliotecii Metropolitane, de a-si dosi datoriile fata de stat, prezentand la licitatie certificate fiscale falsificate. Dar AVAS s-a prins si a descalificat monstruoasa coalitie. In plus, Felix Telecom nu depusese la Registrul Comertului bilantul anual, iar Info Serv Milieniul III putea fi considerata o firma-fantoma, din moment ce avea sediul expirat. In mod cu totul curios, nimeni nu s-a sesizat fata de infractiunile comise de Talpes, care se traduc in fals in acte publice si uz de fals. Ulterior, acesta si-a achitat datoriile restante, dar ilegalitatea fusese deja comisa. Culmea nerusinarii, Softwin si partenerii sai au dat AVAS in judecata, deoarece pachetul majoritar la ICE Felix a fost atribuit unui alt castigator.
Acuzatie de evaziune fiscala
Firma Softwin a sotilor Talpes poate fi acuzata de evaziune fiscala, dupa cum a sustinut un economist din domeniu, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Iata analiza pe care acesta ne-a prezentat-o in exclusivitate: "Conform Registrului Comertului, cifra de afaceri declarata de compania Softwin pe 2004, se ridica la aproximativ sase milioane de dolari. Compania are 600 de angajati. In industria software, angajatii firmelor bucurestene au salarii nete ce variaza intre 300 si 1500 de euro, adica o medie de 900 de euro. Vom lua totusi in calcul suma de 700 de euro, fiind mai rezonabila.
Totalul cheltuielilor firmei pentru un salariu net (SN) este de minimum 1,5 x SN, daca tinem cont de reducerea impozitului pentru programatori, si de cel putin 2,1 x SN in alte cazuri. Luam in calcul reducerea respectiva pentru toti salariatii Softwin, inclusiv secretare, femei de serviciu si portari.
600 salariati x 700 euro net/luna x 1,5 = 630.000 de euro cheltuieli salariale lunare.
630.000 x 12 = 7.560.000 de euro/an - cheltuieli salariale. Atentie, in acesti bani nu este inclusa nici o alta cheltuiala a firmei (regie, dotari, telefonie, consumabile, marketing etc.)
Intrebarea 1: cum justifica Softwin efectuarea unor cheltuieli mai mari decat cifra de afaceri declarata oficial?
Intrebarea 2: cum poate Florin Talpes sa apara in topul celor mai bogati oameni din Romania, cu o avere de 20 de milioane USD, in conditiile in care firma lui are cheltuieli mai mari decat cifra de afaceri declarata?"
Programul SEI - marea galceava
Implementarea programului "Sistemul Educational Informatizat" (SEI) a demarat in anul 2001. Intre 2001 si 2004 au fost derulate trei etape ale proiectului, in valoare de circa 80 de milioane USD. Pentru etapa a patra s-a alocat suma de 96 de milioane USD. Simtind ca incepe sa-i fuga pamantul de sub picioare si ca nu se va putea infrupta din aceasta suma importanta de bani, Talpes a adresat un memoriu ministrului Educatiei, Alexandru Athanasiu, cerandu-i blocarea etapei respective a programului SEI. Cu toate ca se bucura de sprijinul unor importanti politicieni din PSD, alegerile bateau la usa si era clar pentru toata lumea ca puterea avea sa incapa pe alte maini. Ca atare, Florin Talpes avea nevoie de o noua orientare. Dupa toate aparentele, patronul Softwin este unul dintre personajele importante care au pus umarul la inscaunarea lui Mircea Miclea in postul de tartor la MEC. Ministrul clujean a avut un contract de munca cu firma lui Talpes pana la 30 decembrie 2005. In plus, Miclea mai controla si compania Cognitrom SRL - pe baza careia s-a si imbogatit - specializata in afaceri cu softuri educationale.
Un ministru imoral
In perioada 2002 - 2003, societatea Softwin a primit un contract de 656.000 USD pentru derularea proiectului SEI, dar nu s-a multumit doar cu atat. Firma familiei Talpes a produs diverse lectii comercializate pe piata, pe care le-a livrat cu licenta limitata catre MEC. Aceste lectii sunt realizate de zece companii care, cu o singura exceptie, au acordat ministerului licenta pe timp nelimitat, fara sa pretinda foloase suplimentare. Exceptia de la regula, cum era si de banuit, este Softwin, care pretinde MEC o plata suplimentara pentru orice elev in plus, cu toate ca lectiile au fost dezvoltate integral din fondurile acestei institutii, dupa cum sustine si ZIUA de Cluj. Mircea Miclea era angajatul Softwin, exact in perioada in care Talpes isi vindea lectiile in conditii dezavantajoase pentru minister.
Revenind la averea agonisita de Miclea prin intermediul SC Cognitrom SRL, trebuie sa spunem ca acesta a beneficiat de sprijinul subalternilor sai - profesori la catedra de Psihologie a Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj - la realizarea programelor de teste psihologice. Testele au fost apoi vandute Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, intr-un proiect finantat de Banca Mondiala. Cu alte cuvinte, fostul ministru Miclea a facut bani folosindu-se in chip imoral de imaginea UBB si de profesorii acesteia.
Viitorul ministru MEC sustinea conferinte in numele Softwin
Cu doua luni inainte de-a ajunge ministru, printr-o simpla si precipitata inscriere in PD, Mircea Miclea a sustinut doua conferinte in numele IT Softwin, adresate reprezentantilor MAI. Prezentat drept director al Departamentului psihopedagogic al companiei Softwin, Miclea le-a vorbit celor prezenti mai intai la Hotelul Caro si apoi la Casa Nato, ambele din Capitala. La acea vreme, Talpes tatona terenul pentru a prelua o parte din afacerea EADS, privind securizarea frontierelor, care este evaluat la peste un miliard de euro. Se pare ca papusarul afacerii a fost chestorul acum pensionar Toma Zaharia, pana cand presedintele Traian Basescu a blocat afacerea EADS, ca sa se faca lumina in acest caz.
Sa mai spunem ca Miclea a ajuns ministru la propunerea extrem de neinspirata a liderului PD, Emil Boc, in decembrie 2004, dupa ce acesta s-a inscris in partidul condus din umbra de acelasi omiprezent Traian Basescu. Asta, in ciuda faptului ca, nu cu mult timp inainte, Miclea a refuzat sa semneze un document privind sustinerea candidaturii binefacatorului sau la primaria Cluj-Napoca, av. Emil Boc.
Vicii de ministru PD
Inainte ca Mircea Miclea sa devina ministru al educatiei, intr-un interviu acordat Gazetei de Cluj a raspuns la intrebarea: "Fiind hipnoterapeut, ati incercat droguri psihodelice?"
"Sigur ca am incercat, succesul terapiei este legat de asta. Dar nu pot sa spun ca mi-a placut in mod special vreunul dintre ele. Imi plac mai mult bautura, tenisul si femeile. (...) Daca as fi bogat, as inalta un templu in care sa aduc ofrande femeilor. Ceea ce sunt acum datorez in mare masura femeilor pe care le-am cunoscut. Eu cred ca, despre viata, ele te pot invata mult mai multe lucruri decat oricine altcineva. (...) Secolul XXI va fi un secol trist pentru barbati. Iar femeile vor trebui sa fie intelepte si diplomate pentru a le mentine barbatilor erectia. Ei sunt foarte usor de castrat."
Ulterior, pitorescul personaj a mai indulcit putin din declaratiile facute pe vremea cand nu era demnitar de stat si a retractat altele. In acest caz, opinia publica este singura in masura sa decida daca Miclea a fost ori este in continuare drogat, betiv si afemeiat. Sau nu.
Presiuni voalate pe relatia Cotroceni
Inainte ca Miclea sa demisioneze din scaunul ministerial, Florian Talpes facuse poteca la cabinetul acestuia, dupa cum a sustinut profesorul Valentin Cotarla, fost director in MEC, pe forumul portal.edu.ro. Patronului Softwin i-ar fi fost puse la dispozitie toate documentele ministerului referitoare la programul SEI, iar un angajat al acestei firme a fost chiar delegat in Comisia de audit a MEC, care incerca sa gaseasca bube proiectului SEI si sa-i faca loc lui Talpes, ca sa ajunga la milioanele alocate de stat. Prof. Cotarla a mai afirmat ca a facut fata cat a putut interventiilor din partea Cotrocenilor, prin intermediul indirect al consilierilor prezidentiali Ioan Talpes si Gheorghe Zaman, pentru accederea Softwin la banii publici din SEI. "Tin sa precizez ca aceasta firma politica a fost consultata de catre mine la indicatia expresa a ministrului Ecaterina Andronescu, pentru realizarea aplicatiei de admitere in licee, mai spune Cotarla. Intalnirea a fost mediata de catre Dan Nica (fost ministru al MCTI - n.n.). Pentru realizarea aplicatiei, Softwin a pretins suma de 1,5 milioane USD, iar aceasta urma sa fie functionala in anul 2002, si nu in 2001, asa cum ar fi fost normal. Firma a refuzat in repetate randuri sa presteze servicii gratis, pentru evaluarea capacitatii sale profesionale. De fapt, firma Softwin are experienta in introducerea de date (in aceasta constau majoritatea contractelor sale) si aproape zero in programare. Cum MEC nu avea prevazute in buget aplicatii software, singura posibilitate a fost aceea de a executa aplicatii cu firme care sa lucreze intr-un parteneriat public privat. Adica, firmele sa crediteze MEC prin dezvoltarea de aplicatii functionale, iar ministerul sa le achite ulterior". Ceea ce lui Florin Talpes nu i-a convenit defel, el fiind obisnuit sa se infrupte din bani publici inainte de a se apuca de treaba.
Persoane implicate in afaceri murdare
Pentru a veni in sprijinul organelor de ancheta, ZIUA prezinta la final persoanele implicate in afacerile EMIS si SICOB, finantate din fonduri de la Banca Mondiala si PHARE: Patronul Romsys, Marius Cojanu, Valentin Muresan si Ioan Zaharia - directori de proiect, specialisti din cadrul Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, care au asigurat consultanta, Mihnea Costoiu si Radu Damian - secretari generali in MEC, Emil Onea - inspector pentru informatica in MEC si Vasile Molan - secretar de stat la Directia preuniversitara. Mai precizam ca ambele contracte cu Romsys au fost semnate de fostul ministru Ecaterina Andronescu, insa au fost contractate cu mult inainte de instalarea sa in fotoliul MEC.
Romsys a inghitit 14 milioane de dolari pe nimic
Desi demisionar din staf-ul condus de Mircea Miclea, prof. Cotarla a incercat sa stea de vorba cu acesta, punandu-se la dispozitia MEC ca parte implicata in programul SEI. N-a fost insa chip, deoarece ministrul avea cu totul alte preocupari. "Apoi, o vreme, am crezut ca Miclea este intr-adevar preocupat de soarta banilor publici, dar cand am vazut ca dansul are un singur scop: introducerea Softwin in contractul SEI, acest fapt m-a determinat sa iau atitudine, mai declara fostul director in MEC". Dupa parerea profesorului, "Guvernul Romaniei ar trebui, pentru credibilitatea europeana a pietei de servicii IT din Romania - unul dintre punctele forte ale Romaniei in piata europeana - sa procedeze la un audit efectuat de experti internationali asupra aplicatiilor destinate ministerelor si altor institutii de stat derulate in Romania in ultimii 10 - 15 ani". Dupa parerea noastra, aceasta solutie n-ar fi tocmai indicata pentru imaginea tarii in lume, deoarece ne-am face din nou de ras in legatura cu modul in care am "papat" fonduri internationale, in mod cel putin nejustificat.
O alta afacere paguboasa patronata de ministrul Educatiei, Mircea Miclea, a fost pusa la cale de SC Romsys SRL, care a incasat 14 milioane USD pentru produsele soft EMIS si SICOB. Acestea nu numai ca nu sunt functionale, dar nici n-au fost livrate vreodata, dupa cum sustine acelasi Cotarla. Firma Romsys, controlata de controversatul Marius Cojanu, a castigat dubioasa licitatie, dupa ce chiar oamenii ei intocmisera caietul de sarcini, pe vremea fostei directoare in MEC, Anca Voicu. Femeia a fost angajata ulterior de Romsys, ca sa manance si ea o felie de cozonac.

---

Despre autor: