Punctul pe YSinecuristii

Scandalurile care se tin lant in CNSAS si in CNA demonstreaza limitele - uneori de-a dreptul periculoase - ale proliferarii unor institutii programatic democratice, dar carora le lipsesc in primul rand resursele umane necesare pentru a-si atinge scopurile. Cele doua institutii pomenite fac parte dintr-un veritabil evantai care se largeste pe masura in care cei veniti la putere au mai multe datorii de platit si recompense de oferit pentru "jertfa patriotica" din campanie.
Vinovat de ineficienta si de deraieri este in primul rand sistemul de numire a persoanelor care fac parte din aceste institutii. Nu conteaza experienta in domeniu, profilul moral si profesional, ci sustinerea politica. Algoritmul pe baza caruia se face desemnarea titularilor creeaza din start premisele partinirii si a lipsei de echidistanta care se reflecta sistematic in decizii. Oamenii trimisi acolo de partide sau de centrele de putere raman, pe parcursul intregului mandat, cu obligatiile aferente. Deciziile lor poarta amprenta comenzii politice sau a feluritelor intelegeri dintre formatiuni. Tributare acestor servituti, institutiile isi pierd treptat autoritatea, daca au avut-o vreodata, si ajung sa nu mai reprezinte altceva decat instrumente de presiune. CNA, in fruntea caruia a fost numita de catre PSD o persoana care n-a avut nici in clin nici in maneca cu audiovizualul (cu exceptia, poate, a unor prilejuri cu care a fost invitat sa-si dea cu parerea in calitate de ziarist) a reprezentat, in ultimii ani, un instrument de cenzura a posturilor rebele, ale caror programe au afectat imaginea partidului comanditar, facand un soi de "politie politica" pe baza de amenzi si suspendari de licenta pe motive adesea hilare. Etichetat ca atare pe buna dreptate, seful membrilor CNA a incercat fel de fel de diversiuni - intre care si o aiuritoare candidatura la primaria Capitalei, in concediul de odihna! - prin care ar fi dorit sa convinga parlamentul ca nu e dator nimanui, in speranta prelungirii mandatului.
Situatia de la CNSAS este si mai grava. Acolo s-au adunat, tot pe criterii politice, fel de fel de personaje frustrate sau uitate, dintre care doar doi-trei au habar cu ce se mananca obiectul de activitate. Institutia s-a transformat intr-un soi de cenaclu in care lucruri esentiale, care tin de existenta, sunt tratate in regim comico-satiric, iar decizii la fel de esentiale sunt luate mai degraba pe baza de vot si nu pe baza de documente si analiza atenta. Va ramane antologic cazul lui Corneliu Vadim Tudor, salvat de un vot de la acuzatia de a fi facut "politie politica", cand in mod evident el fusese unul dintre cei urmariti. Probabil ca privita dintr-un unghi mai pertinent nici situatia lui Dan Voiculescu nu este departe, desi in cazul sau cuvantul hotarator il va avea instanta.
Si, in timp ce instantele lucreaza sa dreaga gafele sau erorile voite, sinecuristii o duc bine mersi, cu salarii bune, masini si secretare la dispozitie.

---

Despre autor: