Palatul Mogosoaia la discretia clientelei politice

Prin diferite manevre la limita legalitatii, Primaria comunei Mogosoaia vrea sa ia cu japca 12,9 ha din patrimoniul Palatului Mogosoaia * Miza o reprezinta valoarea terenului, estimata la peste 30 de milioane de euro * Dupa ce a dat autorizatii de constructie in zona de protectie a monumentului istoric, Primaria vrea sa puna mana pe Parcul Palatului Mogosoaia pentru a putea construi in voie un parc de distractii, restaurante si vile * Aproape 100 de vile apartinand noii oligarhii financiare si politice din Romania sunt construite ilegal in zona de protectie a Palatului Mogosoaia * Zece metri din zidul de incinta al Palatului Brancovenesc, demolati de Primaria Mogosoaia pentru a deschide poarta faradelegilor
La Palatul Mogosoaia, resedinta a lui Constantin Brancoveanu, renovat in timpul Marthei Bibescu, Corneliu Vadim Tudor cu staful sau, din care nu lipseste fostul primar al comunei, actualul parlamentar PRM, Dan Claudiu Tanasescu, vine de obicei vinerea sa petreaca. Se intampla ca petrecerea lui Vadim sa fie acompaniata, intr-un alt loc al Palatului, de un chef al liberalilor. Cand actualul primar liberal al Mogosoaiei, Paul Precup, a fost pus sa plateasca ceva infim din masa pantagruelica data la Palat cu ocazia zilei sale de nastere a fost socat. Practic, nici un partid politic parlamentar n-a ratat sa traga un chef in resedinta martirului Brancoveanu. Palatul si zona sa de protectie, reglementata de Conventia europeana a peisajului de la Florenta din 20 octombrie 2000, sunt bun prilej de chiolhanuri si vile pentru mahari. Pretuirea memoriei culturale, a patrimoniului cultural romanesc atat de devorat de interesele de azi pe maine ale inaltilor functionari publici, e, cum scria fabulistul, doar pentru "cateii" din presa si societatea civila. Dupa ce si-a dat acordul pentru construirea a aproape 100 de vile in zona de protectie a Palatului Brancovenesc, Primaria comunei Mogosoaia vrea sa puna mana pe Parcul Palatului Mogosoaia, de 12,9 ha, o afacere imobiliara de peste 30 de milioane de euro, unde sa poata construi in voie, pe un teren al unui monument istoric de grad 0!, un parc de distractii, restaurante si vile. Primul pas a fost facut. Primaria a distrus gardul de protectie al Parcului, refacut de cativa ani printr-un proiect finantat de Banca Mondiala, pentru a fixa locul de poarta pentru viitorul parc. ZIUA va prezinta in exclusivitate un documentar despre felul in care patrimoniul brancovenesc de la Mogosoaia e calcat in picioare.
Monument istoric distrus din ordinul viceprimarului
Am mers la Mogosoaia avand in minte locul de creatie al unor mari scriitori romani, Marin Preda, Nicolae Breban, Fanus Neagu, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu sau Ion Baiesu. Din aura acelor timpuri a mai ramas doar proiectul cultural pe care il propune periodic Centrul de Cultura Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului din Mogosoaia. Cea mai recenta dovada este extraordinara expozitie de pictura a maestrului Paul Gherasim insotita de sculpturile lui Mircea Roman si panzele Ancai Muresan. Dar nu toata lumea e interesata de bagatela asta de cultura. Unii vor chiolhanuri si vile, la doar cativa kilometri de Bucuresti, intr-un peisaj de rai. Merg prin Parcul Palatului ca intr-o calatorie initiatica in care poti gasi semne ale unor seniori foarte bogati interesati de frumos. Colo un pin mediteraneean, altundeva un nuc secular pus de Martha Bibescu. O armonie de racoare si buna privire! Merg si, la un moment dat, observ cum acest rai e sfaramat. Cateva resturi dintr-un zid sunt marturiile. Aflu despre ce e vorba. In duminica de 2 octombrie 2005, "din ordinul domnului primar adjunct al comunei Mogosoaia", Irinel Scriosteanu, a fost demolata o portiune de 10 m din zidul de incinta al Palatului Mogosoaia, in ciuda protestelor vehemente ale administratorului Centrului Cultural. Demolarea zidului, dupa ce acesta fusese strapuns de mai multe orificii cu cateva zile inainte, s-a efectuat pentru scurgerea "apelor pluviale acumulate pe strada Valea Parcului" care amenintau sa inunde curtile oamenilor. Portiunea distrusa de Primarie fusese recladita, in 2003, de Ministerul Culturii si Cultelor, cu fonduri de 120.000 USD provenind dintr-un imprumut de la Banca Mondiala. Intr-o scrisoare adresata primarului liberal Paul Precup de catre directorul Centrului Cultural Palatele Brancovenesti, nr.1412/10.10.2005, se amintea faptul ca "Zidul de incinta al palatului, delimitand si parcul lui, este asadar monument istoric" si, de asemenea, se cerea restaurarea zidului. "Deoarece, se spune in documentul citat, obligatia refacerii acestui zid revine, de drept, celui care l-a distrus, va vom transmite acest deviz, atragandu-va atentia asupra faptului ca, fiind vorba despre un monument istoric, pentru care s-au folosit o caramida de dimensiuni speciale si tehnologii traditionale, conform Legii nr. 422, a Monumentelor Istorice, din 18.07.2001, interventiile asupra lui necesita documentatie, aviz de la MCC si executarea lucrarilor numai de firme specializate in restaurari si agreate de MCC".
Parcul pentru Prepeleac si ce spune Decretul Regal
Aceasta "bresa" in zidul Parcului face parte dintr-un razboi strategic al Primariei comunei Mogosoaia, care urmareste sa ia cu japca Parcul Palatului Mogosoaia, cu o suprafata de 12,9 ha, cotat pe piata imobiliara la peste 30 de milioane de euro, pentru a se putea construi, conform unor surse demne de toata increderea, un parc de distractie, restaurante si vile. O mana cereasca pentru mai marii primariei! L-am cautat pe primarul Paul Precup si acesta "nu e de gasit pana luni, ca are niste probleme personale". Raspunsul viceprimarului Irinel Scriosteanu, la solicitarea ZIUA, spune destul de mult. Domnia sa afirma ca zidul s-a surpat la presiunea apelor venite odata cu inundatiile ce au lovit comuna Mogosoaia in octombrie 2005. De asemenea, dl. Scriosteanu ne-a declarat telefonic ca nu stie daca Primaria va repara zidul istoric al Palatului Brancoveanu. "Daca vreti o parere personala, ne-a spus viceprimarul, de cand sunt eu in Mogosoaia, din copilarie, acolo a fost poarta, care intra spre celebrul Han Prepeleac. Acolo as vrea sa fie o poarta, sa intre copiii in Parc. Mi se pare un pic peste mana sa ocoleasca atat de mult, prin intrarea la Palat. Sigur, sa fie o intrare cu acces, cu bilet". Conform demersurilor facute in 1945 de catre proprietarul Palatului Mogosoaia, Martha Bibescu, prin care resedinta Brancovenilor este declarata "monument istoric Curtea domneasca Brancoveneasca din Mogosoaia", patrimoniul noii institutii publice era compus din "cadrul ei natural care cuprinde: parcul, terasele, gradinile si livezile, marginite spre Est cu zidul de incinta interior si spre Nord-Est cu perdeaua de salcami, pana la soseaua comunala; apa Colentinei si malul drept al apei pe portiunea plantata de la zagazul existent, pana la limita Nord a proprietatii, precum si o zona noua edificata, in fata pridvorului domnesc, spre vest, de la malul apei si pana la soseaua viei, trecandu-se in inventarul general al monumentelor istorice din Romania". Documentul citat e dintr-un Decret Regal semnat de Regele Mihai si contrasemnat de Ministrul Artelor, Mihai Ralea.
HG 930/2002 pericliteaza integritatea Palatului Mogosoaia
Ochii tintiti spre Parcul Palatului Mogosoaia nu au culoare politica. In 1955, ministrul culturii, Constanta Craciun, trece o portiune de "cca.10 ha, situata in Parcul Palatului Mogosoaia" din administratia operativa a Ministerului Culturii in "administratia operativa directa a Sfatului popular al Capitalei din R.P.R.", asta dupa ce, in 1952, Consiliul de Ministri al R.P.R., prin Hotararea nr. 2331, atribuia Palatul Mogosoaia "Comitetului pentru Arta, pentru Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Artistilor Plastici si Uniunea Arhitectilor din R.P.R.". Prin Legea bugetului nr.784 / 2001, anexa 6, si prin Legea 631/2002 a bugetului de stat, anexa 5, Centrul de Cultura "Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului" din Mogosoaia a trecut din finantarea si subordinea Ministerului Culturii si Cultelor in finantarea si subordinea Primariei Municipiului Bucuresti, respectiv a Directiei pentru Cultura a Municipiului Bucuresti. Ansamblul monumental istoric Curtea domneasca de la Mogosoaia (1688-1702, cu restaurari 1912-1938), cuprinzand: palatul domnesc, cuhnia, casa de oaspeti, ghetaria, fostele grajduri, serele istorice, turnul portii, biserica Sf. Gheorghe, curtea de onoare, fosta livada si parcul englezesc cu cavoul Bibescu si gradinile istorice, constituie o marturie de valoare arhitecturala, istorica, memoriala si peisagistica de importanta nationala avand un domeniu de numai 36,8 ha, din cele 51,5 clasate in 1945!, si un patrimoniu arhitectural construit intr-un valoros cadru natural modelat in urma cu peste 130 de ani. Prin H.G. nr 930/16.09.2002, Anexa privind domeniul public al comunei Mogosoaia, (necomunicata Centrului de Cultura, in care in mod ilegal Consiliul Local Mogosoaia a inclus prin Hotararea nr.24 din 23.08.1999 o parte din terenul Palatului Mogosoaia!), o suprafata de 12,9 ha din parcul istoric al curtii domnesti si insula mare sunt trecute din domeniul public al statului in domeniul public al comunei Mogosoaia, realizandu-se, astfel, "precedentul periculos de dezmembrare a integritatii statutului juridic si gestiunii unui monument istoric, cu un domeniu unitar pana acum atat ca regim juridic, functiuni, cat si ca administrare". Acest act oficial pericliteaza, in primul rand, integritatea unui monument istoric, parcul englezesc, aplicandu-i-se doua statute juridice diferite, aducand atingere integritatii ansamblului istoric constituit acum trei secole (curtea domneasca cu domeniul ei) protejata prin Legea monumentelor istorice si prin recunoasterea calitatii de monument istoric inca din anul 1945, incalca prevederi ale legii privind statutul juridic al ansamblurilor si siturilor istorice, pericliteaza protectia peisajului istoric (Legea 451/2002). HG 930/2002 poate fi "stinsa", sustine directorul Palatului Mogosoaia, Doina Mandru, printr-un proiect de modificare a acestei Hotarari de Guvern, care sa prevada "revenirea (transferul) suprafetei de 12,9 ha (situate in parcul englezesc al curtii domnesti) din domeniul public al comunei Mogosoaia in domeniul public al statului, caruia trebuie sa-i apartina de drept, ca parte a unui ansamblu monumental istoric si concedarea administrarii ansamblului catre Centrul de Cultura "Palatele Brancovenesti", institutie finantata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti". Interesant e faptul ca, de patru ani de cand a fost preluat de catre Primaria Municipiului Bucuresti, nici pana astazi, nu a fost semnat protocolul de predare a patrimoniului intre Ministerul Culturii si Cultelor si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Acest fapt intretine si el temerile si speculatiile legate de viitorul Parcului, loc de chefuri si distractii.
Locuri de case pentru oamenii de la partid
Directoarea Palatului Mogosoaia, Doina Mandru, ne-a povestit cum in decembrie 2000, imediat dupa ce a preluat conducerea institutiei, a gasit urmele parcelarii in Parcul Palatului, parcelare facuta de fostul primar al Mogosoaiei, doctorul Dan Claudiu Tanasescu. "A fost momentul cand Irina Arabagiu, directorul general al Directiei Patrimoniu si Monumente din cadul MCC, fosta si actuala consiliera a lui Adrian Nastase, le-a invitat pe Doina Mandru si Beatrice Comanescu, directoarele de atunci ale Palatului Mogosoaia, sa le transmita ca "saracul Tanasescu le-a promis oamenilor de la partid locuri de case, trebuie sa-i dam omului Parcul". "I-am spus acestei doamne, marturiseste directoarea Doina Mandru, ca o prevedere a contractului meu de management era sa predau patrimoniul integral la sfarsitul mandatului. N-am sa-i dau lui Tanasescu jumatate din patrimoniu, am asigurat-o pe Irina Arabagiu. Acum nu le ajunge ca au distrus zona de protectie a monumentului, vor sa intre in Parc". La Oficiul Judetean de Cadastru Ilfov nu exista in evidenta parcul Palatului Mogosoaia, ca si cum 12, 9 ha n-ar exista decat in proiectele culturale ale unora si in afacerile altora! In 2004, Directia de Administrare a Activelor Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice notifica "filele din inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului", in care la pozitia MF 100447, Parcul, cu 36 ha, era in inventarul "Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului".
La sfarsitul secolului al XVI-lea, ne-a declarat directoarea Doina Mandru, se plantau gradini italiene la Targoviste, in secolul al XVII-lea parcurile erau parte aproape obligatorie din programul marilor resedinte nobiliare de pe toate meleagurile romanesti. Cu toate acestea, ni s-au pastrat atat de putine, iar ce ne-a ramas continuam sa distrugem institutional sau tacit. Se sterge memoria unui tip de civilizatie, cel seniorial, se sterg marturiile unei superioare inserari a locuirii intr-o natura recuperata, redefinita prietenos la scara umana. Pentru ca aceasta inseamna, in fond, aparitia unui parc umbros, racorit de cursul unei ape, in planeitatea desertica a unui peisaj de campie.
Comunismul a constituit cea mai cumplita catastrofa, cu cea mai mare putere distructiva asupra resedintelor senioriale istorice. Le-a demolat cu sutele sau le-a schimbat radical utilizarea, ruinandu-le in timp. Uneori, parcurile, cu plantatiile imbatranite si salbaticite, au mai rezistat pana curand. Acum, insa, a venit randul lor, considerate ca rezerve de teren si nu parti ale unui program arhitectural, peisaje cu valoare memoriala, emotionala si estetica remarcabile. Demne de recuperat. O noua barbarie, a banului si a bunului plac, sfideaza, peste guverne si partide, bunul gust, aparat firav de lege Ca o veritabila barbarie, si aceasta se ia la tranta cu istoria, cu tot ce s-a cladit fizic ori spiritual, in chip superior, vreme de veacuri sau decenii. Europa spre care ne indreptam impunea reglementari stricte de urbanistica din veacul al XVII-lea. Asa s-a nascut coerenta unor tesuturi urbane, armonia unor fronturi stradale... Asa s-au pastrat si parcuri sau gradini istorice, dincolo de intemeietorii lor. Aceasta Europa, care a reglementat la centimetru orase intregi, vreme de secole, ne va servi, vrem nu vrem, de model. Oare va functiona, insa, in tara lui "stii dumneata cine sunt eu" urmat de mica intelegere? Caci nu de lipsa legilor ori a modelelor m-as plange, ci de dispretul suveran si general fata de ele", a declarat Doina Mandru.
Constructii ilegale, amenzi contraventionale
La Mogosoaia, se stie, din 1993 si pana in prezent, s-au intamplat cele mai grave incalcari ale legilor privind protectia peisajului istoric si autorizarea lucrarilor de constructie in zonele de protectie ale monumentelor istorice de grad 0. Conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000, art.10, "pana la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protectie a valorilor de patrimoniu culturale, prevazute in anexa III, (...), se instituie zone de protectie a monumentelor istorice de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri in comune si de 500 metri in afara localitatilor". Astfel, Palatul Mogosoaia cu vederea sa spre lac se bucura de aceasta prevedere legala prin care in zona de protectie a monumentului este interzisa constructia de imobile. Cu toate acestea, Primaria comunei Mogosoaia a dat autorizatii de constructie pentru aproape 100 de vile construite in zona de protectie, pe malul lacului, de catre reprezentantii noii oligarhii financiare si politice din Romania. Desi cunostea prevederile Legii 5 din 2000, Primaria Mogosoaia nu s-a sinchisit. Sesizat, Inspectoratul in constructii Judetul Ilfov, in 2004, raspundea sesizarilor Centrului de Cultura "Palatele Brancovenesti": "Urmare a adresei nr. 1798/30.06.2004 in ceea ce priveste statia de distributie carburanti LUK OIL Mogosoaia, va comunicam ca aceasta nu beneficiaza de A.C. (autorizatie de constructie " n.n.) si a fost amendata de catre reprezentantii serviciului de urbanism si disciplina in constructii". Cativa proprietari de vile aflate in zona de protectie, identificati de Inspectoratul in Constructii Judetul Ifov, au fost amendati contraventionala si atat. Vilele continua sa existe in zona de protectie, iar autoritatile locale stau cu mainile in san, incurajandu-i si pe alti investitori sa construiasca pe malul lacului in zona de protectie. Mai mult, cu toate protestele legale, multi proprietari din zona de protectie si-au construit pontonuri. Ca sa acopere ilegalitatile, Primaria comunei Mogosoaia a dat in judecata, in 2001, Ministerul Culturii si Cultelor si Comisia Nationala a Monumentelor pentru ca acestea nu au fost de acord sa avizeze Primariei Mogosoaia - Planul Urbanistic General in orice fel de conditii, ce nu luau in calcul protectia patrimoniului cultural. Primaria dorea sa castige in instanta avizele pentru Planul Urbanistic General, un plan care sa corespunda intereselor sale. De 5 ani, reclamantul, Primaria comunei Mogosoaia, tergiverseaza procesul pe care l-a pierdut in diferite faze de judecata, nu se prezinta la infatisari, fiind interesata sa mentina o zona de incertitudine legala pentru a putea da in continuare autorizatii de constructie in zona de protectie si in spatiul din parcul Palatului Mogosoaia.
Palatul Brancoveanu-Bibescu din Mogosoaia
"Sunt locuri in care rabdarea omeneasca prinde mai bine radacina si pe care vremea pare a se opri pentru a se concretiza in forme armonioase. Mogosoaia este un astfel de loc, harazit duratei, rupt din actualitatea vremurilor pentru a infatisa efemerelor mode o imagine a permanentei romanesti. Mogosoaia nu este numai o locuinta domneasca, decor singuratic al unei mari carmuiri. Mogosoaia este un domeniu, un colt intreg de tara, un peisagiu iesit dintr-o evocare, infaptuit prin ravna creatoare a unui sir de generatii care si-au organizat viata in functia principiilor si aspiratiunilor lor. Mogosoaia nu are insa nimic ostentativ si programatic. Mogosoaia nu e decat expresia libera a unei conceptii a demnitatii facuta din reculegere si seninatate. Asezat pe acest ses valah care a fost de atatea ori pustiit de razboaie si transformat prin legile vietii si reformele sociale, in vecinatatea acestei capitale care s-a dezvoltat inorganic, Mogosoaia si-a trait istoria nu fara drame, nu fara intreruperi, dar pe linia unei perfectionari. Mogosoaia nu este numai infatisarea unui trecut, dar tot atat si expresia unui prezent viu, marturia unei deveniri. Iata de ce Mogosoaia are un loc aparte printre monumentele istorice ale Romaniei." Astfel descria Palatul de la Mogosoaia rafinatul si eruditul arhitect G.M. Cantacuzino, cel care il va renova in timpul Marthei Bibescu, redandu-i maretia sobra din timpul lui Constantin Brancoveanu. Cum fastul specific unei curti domnesti nu mai putea fi asigurat de vechile case boieresti, Constantin Brancoveanu se decide sa-si construiasca pe malul lacului o resedinta demna de rangul sau, in care sa-i poata primi pe ambasadorii straini fara nici un complex. Desi existau curti domnesti la Bucuresti si la Targoviste, Brancoveanu va crea la Mogosoaia o Curte paralela, in care se va concentra viata domnitorului si a suitei sale. Poate ca modelul i-a fost sugerat de Franta contemporanului sau Ludovic al XIV-lea, care ridicase, in a doua jumatate a aceluiasi veac, incomparabilul palat de la Versailles, in jurul caruia va gravita intreaga viata politica a monarhiei franceze.

---

Despre autor: