Intoarcerea acasa

Dezbaterea publica privind retragerea trupelor romanesti din Irak se afla la inceput, dupa ce ideea a fost lansata in spatiul public prin intermediul unui scandal politic. In lipsa unui calendar precis si asumat al retragerii militarilor romani din Irak o discutie publica poate contribui la intarirea constiintei publice fata de deciziile majore luate de guvernanti. SUA au prevazut sa-si retraga militarii din Irak pana in 2008, astfel ca dezbaterea subiectului in cursul anului 2006 este bine plasata temporal - problema ramane in spectrul politic, unde aceasta este folosita pentru atragerea simpatiilor electorale.
Cateva motive pentru retragerea din Irak
Confruntarea de idei privind oportunitatea retragerii trupelor romane din Irak, este acum de neevitat. Invadarea Irakului de catre fortele americane a fost, in ultimii trei ani, in centrul dezbaterii dintre SUA si UE. Era, asadar, inevitabil ca o asemenea discutie sa apara si in Romania. Probabil ca invadarea Irakului va ramane cea mai impopulara actiune americana de la razboiul din Vietnam incoace. S-a inregistrat un numar mare de civili - printre care femei, batrani si copii - morti in actiuni care, de multe ori, au sfidat flagrant legile razboiului si ale prizonierilor de razboi. Atrocitatile de la inchisorile Abu Ghraib si Guantanamo au incalcat, cu cinism, drepturile omului. In Romania, hotararea premierului Tariceanu - de a retrage cat mai repede fortele romane dislocate in Irak - a avut efectul unei lovituri de K.O. asupra "partizanilor" interventiei. Aceasta miscare politica, cu totul neasteptata, va avea efecte considerabile pe termen scurt si lung. In mod direct, ea se va repercuta decisiv asupra alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2008-2009.
O invazie declansata sub pretexte false
Motivul oficial al Administratiei Bush pentru a invada Irakul, a fost existenta "armelor de distrugere in masa" ale lui Saddam, cu precizarea (britanica) ca Saddam pregatea un atac in "48 de ore" contra Occidentului. La numai trei ani de la proclamarea victoriei aliatilor - din mai 2003 - in Irakul ocupat, nu s-a putut gasi nici urma de arme de distrugere in masa, desi, evident, s-au facut cercetari intense. SUA nu au luat in seama rapoartele inspectoratelor ONU, care aratau ca Irakul nu mai poseda arme de distrugere in masa din 1998. La inceputul invaziei, Saddam a mai fost acuzat de participare la evenimentele din 9/11. Pista repede abandonata, deoarece nu au existat probe.
O alta acuzatie - si pretext de invazie - a fost faptul ca Irakul devenise un "paradis pentru Al-Qaeda". Cum se stie, Saddam Hussein era conducator al Partidului Baas, national-socialist si ateu, care ii urmarea cu inversunare pe fundamentalistii islamici. Deci nu le crea, in Irak, "paradisuri". De altfel, Saddam este acum judecat pentru evenimentele de la Dujail, din 1982, cand fundamentalistii islamisti siiti au pus la cale asasinarea sa. Altfel spus, regimul Iliescu a asociat Romania (in iulie 2003) unei actiuni internationale ilegale, conform tuturor standardelor.
Interventia din Irak s-a desfasurat fara mandat ONU
Razboiul cu Irakul, din primavara lui 2003, nu a avut mandat ONU. A fost pentru prima data cand fortele americane s-au angajat intr-un razboi, fara sa aiba sustinerea Consiliului de Securitate al ONU. Razboiul din Coreea, cel din Vietnam, si razboiul din Golf au fost actiuni militare ale SUA, autorizate de ONU. De data aceasta, deoarece Administratia Bush a sfidat rapoartele inspectorilor ONU - care aratau ca regimul Saddam Hussein nu mai avea in dotare "arme de distrugere in masa" - Consiliul de Securitate ONU nu a autorizat actiunea SUA din Irak, din primavara lui 2003. Membrii cu drept de veto in Consiliul de Securitate ONU, Franta si Germania - ca sa nu mai vorbim de Rusia si China - s-au opus fatis interventiei, acuzand Administratia Bush ca actioneaza fara mandat ONU, pe baza unor pretexte false.
Timp de doi ani, SUA si Marea Britanie s-au vazut puse in minoritate in Consiliul de Securitate.
Abia in 2005 - dupa ce in Irak au avut loc alegeri decretate de Administratia Bush drept "libere" si "democratice" - abia atunci ONU si-a modificat pozitia, ca si Franta si Germania. Unii analisti s-au intrebat insa cat de "libere" si "democratice" pot fi alegerile dintr-o tara aflata sub ocupatie.
La 1 mai 2003 - cand George W. Bush proclama victoria in Irak si sfarsitul razboiului - SUA si Marea Britanie se gaseau in situatia de a fi actionat fara incuviintarea ONU.
Astfel ca regimul Iliescu s-a asociat, din iulie 2003, unei actiuni care - timp de doi ani - nu a avut mandat ONU.
In acelasi timp - in aceeasi perioada - actiunea din Irak, datorita Frantei si Germaniei, nu a avut nici aprobarea NATO. A capatat-o abia dupa alegerile din Irak, din 2005.
Romania a avut personal militar la Abu Ghraib
Foarte putin mediatizata este, la noi, participarea romaneasca la regimul de detentie din sinistra inchisoare Abu Ghraib. Lumea a aflat, cu oroare, de lagarele Abu Ghraib sau Guantanamo inca din 2004. Ambele lagare au ajuns, la un moment dat, sa faca obiectul unor anchete. Tribunalele militare americane au pronuntat verdicte penale. De curand, "Curtea Suprema" a SUA a scos in afara legii asa-zisele "tribunale speciale", care functionau ilegal in lagarul Guantanamo. Probabil fostul ministru al Apararii, Mircea Pascu, ar trebui sa dea unele explicatii privind autorizarea participarii romanesti la inchisoarea Abu Ghraib, notorie in lumea intreaga pentru sistemul de tortura practicat acolo.
Chestiunea "credibilitatii internationale"
S-a afirmat ca, prin retragerea trupelor din Irak, Romania si-ar pierde "credibilitatea internationala". Nici Spania, nici Ungaria, nici Japonia, nici Polonia, nici Italia, nici celelalte 25 de state nu si-au pierdut "credibilitatea", doar pentru ca si-au retras - sau isi vor retrage pana la 1 ianuarie 2007 - trupele din Irak.
Celebra problema a datoriei de miliarde a Irakului fata de Romania, nu s-a rezolvat, si probabil ca nici nu se va rezolva. Noile autoritati irakiene nu se simt responsabile pentru datoria contactata de regimul Saddam Hussein. La randul lor, SUA exercita mai nou, presiuni pentru a scuti de datorie noile autoritati de la Bagdad. Pe de alta parte, se vorbeste de "compensatii" in petrol, pe care Romania le-ar putea primi in schimbul miliardelor de dolari datorati de Irak.
Calendarul retragerii trupelor romane
Toate tarile care au trupe in Irak, si-au alcatuit un "caledar al retragerii". Chiar si SUA. Toate, in afara de Romania! Nu credem ca este vorba de o "neglijenta", ci de un aspect important al politicii externe romanesti: deoarece nu exista un "calendar al retragerii", trupele romane stationeaza fara limita in Irak. Lasand la o parte problema financiara, problema absentei calendarului se leaga, in opinia noastra, de urmatoarea miscare a SUA: invadarea Iranului, pentru care s-au incheiat pregatirile militare. Este foarte posibil ca fortele speciale romanesti, antrenate in Ardeal de instructori militari americani, sa fie trimise - in faza a doua (dupa faza bombardamentelor asupra facilitatilor nucleare iraniene) - pe teatrul de razboi irakian, in Operatiunea "Tirannt" ("Theatre Iran Near Term"): razboiul cu Iranul sub comanda generalului John Abizaid, o mare competenta militara americana, cel care a pregatit in ultimii trei ani ofensiva asupra Teheranului (vezi ZIUA-Dosare ultrasecrete, 13 mai 2006). Absenta unui "calendar al retragerii" trupelor romanesti are, credem, aceasta semnificatie secreta. De aici si "disconfortul" aliat, fata de anuntul intempestiv al retragerii.
Alegerile "libere" si "democratice" din Irak, urmate de retrageri
Dupa alegerile considerate "libere" si "democratice" din Irak, prezenta fortelor straine a devenit inutila. "Gestionarea" crizei interne irakiene, castigarea stabilitatii in Irak, ar trebui sa fie - cum s-a spus - apanajul noilor autoritati de la Bagdad, alese in mod "liber" si "democratic". Daca nu sunt alte socoteli secrete la mijloc (Operatiunea "Tirannt"), atunci trupele romane care "asigura pacea" in Irak, ar trebui sa se retraga. Iar cei mai multi membri ai Coalitiei o si fac, ultima tara care si-a anuntat retragerea din Irak, fiind Polonia. Nici Romania nu poate ramane la infinit in Irak, numai ca reactia la stirea retragerii trupelor romane a fost, cum am vazut, devastatoare: "atentat la siguranta tarii", "pierderea credibilitatii", "iresponsabilitate" etc. Fireste, exista "calcule electorale". Pentru unii ar da foarte bine ca alegerile din 2008 si 2009, sa ne gaseasca cu trupe in Afganistan, Irak, si (foarte probabil) in Iran.
Riscuri legate de mentinerea trupelor romane
Un aspect deloc de neglijat in cazul mentinerii trupelor romane in Irak, il constituie riscul pierderii de vieti omenesti acolo, si pericolul unor atentate teroriste devastatoare aici. Cine isi asuma responsabilitatea? Care partid? Care personalitate politica?
In Italia, de pilda, ceremoniile funerare nationale fac ca posturile de televiziune sa-si intrerupa emisia, si sa transmita in direct de la Aeroportul din Roma, sosirea procesiunii din Irak. La slujba religioasa participa toti reprezentantii esichierului politic. Strazile sunt arhipline de oameni, sincer indurerati. La noi - din pacate - are loc o simpla slujba religioasa improvizata pe aeroport. Apoi totul se desfasoara departe de ochii opiniei publice. Ca si cum militarii romani, morti la datorie, departe de tara, nu s-au jertfit pentru Romania.
Ce-i de facut?
Cum am vazut, asocierea Romaniei la invazia din Irak, s-a facut in iulie 2003 - cand nu exista mandat ONU sau mandat NATO - si este decizia defunctului regim Iliescu. Basescu a "mostenit" situatia, ce-i drept, dar nu a dat semne de retragere din Irak: absenta unui calendar precis al retragerii - cum si-au alcatuit toate statele participante la Coalitie - ridica mari semne de intrebare. Si alimenteaza suspiciunile legate de zvonul anumitor intelegeri secrete privind fortele speciale romane in Operatiunea "Tirannt" - invazia Iranului - proiectata de generalul John Abizaid. Trebuie sa remarcam: SUA nu au solicitat participarea militara a Romaniei in Irak. De asemenea, SUA nu au nici un fel de obiectii la retragerea trupelor romane din Irak. Asa cum n-au avut nici la retragerea altor 25 (din 44) de state participante la Coalitie. Propunerea de retragere a trupelor romane din Irak, vine din partea PNL, si ea va trebui, fireste, mai intai sa fie supusa Parlamentului.
Ce-i de facut? Un calendar precis al retragerii fortelor romane din Irak este absolut necesar. Un calendar, cu date precise. Ultimul militar roman trebuie sa paraseasca Irakul, pana la 1 ianuarie 2007.

---

Despre autor: