Preturile mari practicate de operatorii din turism alimenteaza aparitia si perpetuarea turismului la negru. Este o situatie inspirata, parca, din cea a  chiriilor practicate la apartamentele de bloc, care, nefiind fiscalizate,  se afla in

Preturile mari practicate de operatorii din turism alimenteaza aparitia si perpetuarea turismului la negru. Este o situatie inspirata, parca, din cea a chiriilor practicate la apartamentele de bloc, care, nefiind fiscalizate, se afla in continua ascensiune. Trist este ca autoritatile competente „nu pot“ sau nu incearca sa controleze acest fenomen, desi este practicat „pe fata“, intr-o maniera destul de transparenta.

Ovidiu Iuliu Marian, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), ne-a declarat ca „turismul la negru este o realitate a zilelor noastre, imposibil de cuantificat, atat ca numar de ofertanti de camere, cat si ca venituri pe care le genereaza“. El crede ca turistii sunt expusi unor pericole care nu se intalnesc in unitatile clasificate, cum ar fi conditiile improprii igienico-sanitare, pericole de incendii si, poate cel mai important, nu au garantia securitatii bunurilor personale.
De asemenea, Iuliu Marian s-a aratat nemultumit pentru faptul ca „bugetul statului este pagubit, ofertantii de camere sau alte spatii de cazare neclasificate neplatind ni ci un fel de taxe si impozite“.

Si totusi, statul nu ia nici o masura
„In gara la Constanta, spre exemplu, sunt foarte multi cei care iti ofera cazare. Si nimeni nu-i ia la intrebari. Turismul la negru creste mai ales in perioada de varf si ar putea sa reprezinte cam 8-10% din totalul acestei piete“, ne-a declarat Daniel Vasilescu, presedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Sunt insa voci care spun ca turismul neimpozitat acopera mult mai mult, ajungand la 30% din piata. Vasilescu este de parere ca cei care ar trebui sa se ocupe de „fenomen“ nu-si fac deloc treaba, respectiv nu impun obligativitatea declararii acestor venituri pentru cei care 'cazeaza>> la negru.'Viciul>> de situatie porneste de la faptul ca autoritatile nu misca un deget nici in ceea ce priveste reglementarea tarifelor practicate de hotelieri. Asa se face ca un turist poate sa inchirieze o camera la un hotel de trei stele cu 50 euro sau 100 euro. Si asta din cauza ca fiecare hotelier are propria politica tarifara.
Particularii au profitat de acest lucru si au inceput sa vina pe o piata, care se vrea a fi ascunsa, cu oferte tot mai tentante.
In cele din urma insa, tot turistul este cel mai pagubit.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.