care odinioara era numeroasa si bine organizata. Doar 359 de evrei cu "acte-n regula" au mai ramas in Bacau, oras care nu a fost ocolit de "febra vanzarii de evrei" din perioada comunista.
Ultima sinagoga din Bacau pastreaza amprenta unei comuni
care odinioara era numeroasa si bine organizata. Doar 359 de evrei cu "acte-n regula" au mai ramas in Bacau, oras care nu a fost ocolit de "febra vanzarii de evrei" din perioada comunista.
Ultima sinagoga din Bacau pastreaza amprenta unei comunitati care acum este aproape istorie. In sediul Comunitatii Evreilor, tencuiala cazuta si varul crapat sunt acoperite din loc in loc cu afise in limba ebraica pe care sunt reprezentate simboluri, precum steaua lui David. Evreii din Bacau, chiar daca imputinati dramatic in ultimii ani, au inca o identitate proprie si incearca sa se organizeze, intr-un oras care in urma cu zeci de ani era cunoscut pentru puternica sa comunitate de evrei. La sediul bacauan exista si o cantina, in care se gateste numai dupa obiceiurile religioase "kashrut". Carnea este taiata dupa un anumit ritual si nu se amesteca niciodata cu branzeturile. Cei care vin sa manance aici sunt, in general, pensionari si persoane cu venituri reduse. Asistatii social pot sa manance la pranz trei feluri de mancare cu numai 17.000 de lei, deoarece o parte din pret este sustinuta de Federatia evreilor. Cantina este pentru enoriasii sinagogii, membri ai Comunitatii evreilor, insa nici alte persoane care doresc sa aiba acces la o masa ieftina nu sunt refuzate.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.