Poate ramane Hamas la putere?

Cu o treime a Guvernului palestinian condus de Hamas in arestul Israelului, escaladarea tensiunilor israeliano-palestiniene a depasit faza confruntarilor militare. In aceste conditii, se evidentiaza o intrebare fundamentala: este capabil un Guvern palestinian, a carui autoritate se bazeaza pe un acord cu Israelul, sa ramana la putere, avand in vedere faptul ca este condus de o organizatie ce vizeaza distrugerea Israelului?
Rapirea unui soldat israelian in Fasia Gaza, precum si rapirea si asasinarea ulterioara a unui civil israelian, in varsta de 18 ani, din Cisiordania, au adus in prim plan aceasta chestiune, care planeaza, de altfel, asupra relatiilor israeliano-palestiniene inca de la victoria Hamas in cadrul legislativelor din ianuarie.
Comunitatea internationala, in frunte cu Cvartetul (compus din SUA, UE, ONU si Rusia), a pus Executivului Hamas trei conditii, in cazul in care acesta doreste sa se bucure de legitimitate la nivel international si sa beneficieze de asistenta financiara. Hamas trebuie sa recunoasca dreptul la existenta al Israelului, sa inceteze activitatile teroriste si sa respecte acordurile internationale, incheiate de Autoritatea Palestiniana. Conditiile par rezonabile in ochii unui observator din exterior. Pentru Hamas, insa, acestea tind sa submineze insasi ratiunea sa de a fi.
In fond, este vorba despre o organizatie care are in vedere distrugerea Israelului - carta sa cheama la un razboi sfant, impotriva tuturor evreilor - si despre primul stat islamic din istoria Palestinei. Hamas ii considera pe evrei (impreuna cu francmasonii si alte organizatii malefice, precum Rotary International sau Lions Club) drept responsabili pentru revolutiile franceza si bolsevica, primul si cel de-al doilea razboi mondial. Asadar, nu e de mirare ca Hamas a respins conditiile Cvartetului.
In acelasi timp, presedintele palestinian Mahmud Abbas, care reprezinta miscarea Fatah, perdanta in alegerile din ianuarie, a incercat, fara succes, sa gaseasca un obiectiv comun cu Hamas, prin intermediul unui text ambiguu, cunoscut drept "Documentul prizonierilor". Acesta era menit sa serveasca unei recunoasteri implicite a dreptului la existenta al Israelului. Dimpotriva, textul confera legitimitate atacurilor impotriva civililor israelieni din Cisiordania, fapt inacceptabil pentru Israel - si pentru comunitatea internationala.
Insa criza actuala nu poate fi rezolvata numai prin vorbe. Unul din rezultatele paradoxale ale credintei americane aproape mesianice in alegeri, considerate drept leac bun la toate bolile Orientului Mijlociu, este ca Hamas - invigator in urma unor alegeri democratice - a capatat un soi de legitimitate, nemaiintalnita pana acum. Pe de alta parte, trecutul Hamas si comportamentul sau din prezent subliniaza, fara urma de indoiala, ca organizatia considera alegerile drept o simpla unealta politica, golita de orice angajament fata de normele si valorile democratice.
Regimurile fasciste si comuniste din trecut, care au urmat o abordare similara a democratiei, revin in memorie, din acest punct de vedere. Si, totusi, Mahmud Abbas beneficiaza de sprijinul SUA, incercand sa submineze Guvernul Hamas si aruncand, astfel, o umbra de credibilitate asupra angajamentului propriu fata de democratie.
Violentele din prezent ar putea escalada in viitor si ar putea atrage caderea Guvernului Hamas. Pe de alta parte, instrumentele diplomatice ar putea duce la eliberarea soldatului israelian si ar putea pune capat tirului de rachete Qassam cu destinatia Israel - un eveniment, de altfel, la ordinea zilei, care a aruncat o urma de indoiala asupra credibilitatii noului Guvern israelian condus de premierul Ehud Olmert.
Insa problema fundamentala este ca, pana acum, la fiecare moment de rascruce din istorie, palestinienii au refuzat sa accepte o solutie de compromis si, in consecinta, au esuat in cladirea unei natiuni. (...)
Criza actuala este, evident, primul test serios pentru Olmert si planurile sale de a continua retragerea din teritoriile ocupate. Insa constituie un test si mai dificil pentru palestinieni: vor ajunge acestia la o alta catrastofa nationala, condusi fiind de o echipa radicala si fanatica? Sau isi vor da seama, in cele din urma, ca viitorul independentei, suveranitatii si al demnitatii se afla la indemana lor, insa numai daca le vor oferi israelienilor ceea ce revendica acestia pe drept cuvant?
Comunitatea internationala poate ajuta palestinienii sa ia o decizie. Insa aceasta decizie si costurile morale pe care le presupune se afla numai in mainile palestinienilor.
Shlomo Avineri este profesor de Stiinte Politice la Universitatea Ebraica si fost director general in Ministerul de Externe Israelian.
Copyright: Project Syndicate, 2006.
www.project-syndicate.org

---

Despre autor: