Caldura foarte mare, monser! - 1935, un an destul de fierbinte

Cum erau strandurile Bucurestiului interbelic? Cel mai cunoscut era Lido, in spatele hotelului cu acelasi nume. Mai era Bragadiru (sau Izvor, cum s-a numit mai tarziu, dupa razboi) si Floreasca. ""Ilustratiunea Romana"" din 26 iunie 1935 realizeaza
o trecere in revista a strandurilor Capitalei. Concluzia este ca, daca in zilele noastre strandurile au evoluat (oarecum), caldura a ramas aceeasi.

Vara anului 1935. Rochii de voal, suficient de transparente, uneori chiar si fara sutien. Femeile isi fereau tenul de arsita soarelui, fie cu umbrelute japoneze, fie cu palarii de paie cu borurile foarte largi. Pentru cei care nu plecasera din Bucuresti, locurile privilegiate ale unor astfel de promenade sau mondenitati erau ""Soseaua"", Calea Victoriei, ""Bulevardul"" (aceasta denumire generica se referea la zona dintre Piata Universitatii si Piata Romana de astazi), plus Parcul Cismigiu. Grupuri mici de prieteni sau vecini se opreau la cate o terasa ori cafenea pentru a servi prajituri, serbet in apa rece ca gheata, cafea sau chiar ""mezelicuri"", cum se numeau pe atunci aperitivele.
Lumea isi impartea vara in doua perioade distincte: iulie - la mare, august - la munte. Exodul intrerupea marile baluri sau serate bucurestene pana la inceputul toamnei. Pe deasupra, se inchidea si stagiunea teatrala si muzicala, la fel ca astazi, deci se goleau teatrele, salile de concerte, expozitiile. Artistii plastici, ca si scriitorii sau actorii, se duceau la Balcic, la Carmen Sylva (Eforie Sud, de azi), iar in august, fie pe Valea Prahovei, fie la tara, pe la rude sau la prieteni. Familiile cu bani multi alegeau de obicei Balcicul sau Constanta. Printre toate acestea, exista si alternativa numita strand. Prezentata de Ilustratiunea Romana din iunie 1935.
IDILE DE STRAND. ""Ce binefacere mai mare poate sa existe pentru bucuresteanul potopit de caldura torida a verii decat un colt de umbra si un bazin cu apa rece? Iata ce s-a daruit din belsug in ultimii ani, cetatenilor, care nu-si pot permite binefacerile unei plaje naturale si ale unor ape neingradite de beton. Vast, mai mult sau mai putin elegant, cu bazine cu apa schimbatoare, strandul Kisselef, frecventat astazi mai mult de sportivi si mica burghezie cu parale, care nu are ce face dimineata, sau scapa dupa-amiaza de la birou.
In spatele cabinelor, la umbra, se infiripeaza idile «de strand». Perechile se departeaza in micul parc, soptindu-si proaspetele cuvinte inflorite pe buze, o data cu primele micsunele.
PATEURI NATIONALE. Aceasta in timpul saptamanii, caci duminica, strandul e potopit de o lume amestecata, care rasufla de suferintele intregii saptamani, racorindu-se in bazinul tulburat.
La Lido e mai mult local de dans decat de strand. O lume de snobi se agita in valurile artificiale. Aici se pot vedea ultimele modele de costume de baie si de camasa lipita de trup. Sticla cu vin se pune la racit in garla si pe nisipul plajei se consuma pui fripti de acasa si pateuri nationale.
Pentru adevaratii sportivi si pentru mica protipendada a Capitalei s-a deschis noul strand Bragadiru, cu ultimele amenajari moderne. Iar pentru incalzitii romantici Snagovul ofera o plaja amestecata cu padure... Iata un scurt itinerar sentimental al strandurilor bucurestene, care din unul s-au facut sase, prin evolutia caldurilor ucigatoare"".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe