Dispozitie de restituire de imobil "semnata ca primarul"

Comisia de aplicare a Legii 10/2001 de la nivelul Primariei Capitalei, pe baza solicitarilor venite de la cetateni care revendica case nationalizate, si a actelor in dovedire, intocmeste un referat in care se prezinta situatia juridica a imobilelor. Pe baza acestor referate se emit apoi dispozitii de primar prin care se restituie in natura imobilele.
In practica, referatele Comisiei sunt intocmite de un consilier juridic, care pe cateva foi scrise de mana decide cu privire la imobile a caror valoare ajunge uneori la milioane de euro. Referatele juristilor de la Comisia de aplicare a Legii 10/2001 il obliga practic pe primarul general al Capitalei sa emita dispozitia de restituire in natura. Edilul sef nu are nici un mijloc de a verifica ce i se pune sub nas, fiind obligat sa "semneze ca primarul", in caz de refuz putand fi tras la raspundere penala si materiala. Acest mecanism al retrocedarilor pe Legea 10/2001 (valabil pentru toate primariile din tara) face ca soarta unor imobile sa fie decisa de niste functionari publici, care intocmesc documentatia necesara. Asa se face ca referatele de retrocedare se intocmesc de multe ori cu neprofesionalism, fara existenta tuturor actelor doveditoare. Si daca nu exista cineva care sa conteste in justitie deciziile de primar date pe baza de referate, si care sa aiba calitate procesuala pentru a i se permite sa fie parte in proces, imobile cu mare valoare ajung pe mana unor persoane, care se imbogatesc apoi vanzandu-le pe piata imobiliara.
Ciorna dubioasa
Ziarul ZIUA a prezentat recent cazul unui imobil din str. Parintele Galeriu nr. 13 (fosta Venerei), imobil restituit in natura prin dispozitia de primar nr. 754/23.01.2003 unei femei din Calafat. In urma acestei restituiri s-a ajuns ca atelierul de pictura al maestrului Sorin Dumitrescu - pictor si academician - sa fie evacuate din imobil. Referatul care a stat la baza acestei retrocedari este un exemplu de cum nu trebuie sa intocmeasca un asemenea act de catre functionarii Comisiei Legii 10/2001. Chiar daca ulterior, revendicatoarea imobilului a reusit, in mod definitiv, in instanta sa nu-i fie anulata dispozitia de primar, nu putem sa nu tragem un semnal de alarma asupra neregulilor din referatul care a generat controversata decizie de primar.
Referatul (o simpla ciorna scrisa de mana) semnat indescifrabil de un consilier juridic, face un istoric al situatiei juridice a imobilului din Venerei 13. In el se prezinta si o schita cu circuitul in natura al imobilului, de la autorul initial, la actuala mostenitoare. Din analiza referatului se constata lipsa unor acte care sa probeze fara putinta de tagada drepturile de mostenire. Orice cetatean care a facut la viata lui o intabulare stie cate acte i s-au cerut pentru inscrierea proprietatii in cartea funciara. De la actele de proprietate originale si pana la dovezile de radiere a unor ipoteci sau procese verbale de predare-primire. Un act daca iti lipseste, nu ti se intabuleaza imobilul.
In cazul nostru, numita Lucia Doina Dugaesescu a notificat in martie 2001 Primaria Capitalei sa-i restituie in natura imobilul. Din actele depuse, rezulta ca in octombrie 1920, Esmeralda Negrouzzi a cumparat imobilul. La 13.04.1921, Esmeralda Negrouzzi a vandut o parte din casa unui anume Iosif Sanft, iar in 03.12.1929 aceasta moare. Restul imobilului a ajuns la fiul ei, Alexandru Costache, sustine referatul, dar in actele atasate nu apare un certificat de mostenire, ci un surprinzator act de notorietate datat 10.12.1929, in care un inginer si un avocat declara pe proprie raspundere ca "Alexandru Kostachi, magistrat domiciliat la Miercurea Sibiului este unicul mostenitor al defunctei Esmeralda Negruzzi". Se remarca din start nepotrivirea de nume Alexandru Costache (din referatul primariei) si Alexandru Kostachi (din actul de notorietate), dar in referat nu se lamureste diferenta de nume. Mai mult, intr-un proces verbal nr. 16206 din 1940, de inscriere in cartea funciara, in care imobilul apare pe numele lui Alexandru Costache, se mentioneaza existenta unui credit ipotecar in favoarea Societatii Creditului Funciar Urban. Un alt act aflat la dosar pe numele lui Alexandru Kostachi, spune ca respectivul credit, calculat in 1947 la suma de 45.500.000 lei, era intins pe 30 de ani. Lucru nepermis, referatul primariei nu clarifica soarta creditului ipotecar, mai precis daca si cand a fost acesta achitat.
Dubii serioase
Cert e ca imobilul a fost nationalizat prin celebrul Decret nr. 95/1950, unde la pozitia 4128 apare Alexandru Kortocki - un al treilea nume diferit. Nici aceasta nepotrivire de nume nu este clarificata in referat, dupa cum nici daca respectivul credit fusese achitat la data nationalizarii ori daca, prin neplata, acesta revenea de drept Societatii Creditului Funciar Urban care nu se stie cand s-a desfiintat si cine a mostenit-o. Alte documente care ridica dubii serioase sunt procesele verbale din 20 aprilie 1950 prin care agentii regimului comunist au navalit in apartamentele imobilului si l-au trecut in proprietatea statului. Din aceste procese verbale, rezulta ca Alexandru Kostachi a fost gasit in apartamentul 3 si a prezentat agentilor o chitanta de plata a chiriei (deci avea si calitate de chirias), iar la apartamentele 1 si 2 a fost gasita o uniune maghiara (CCUPM) care face vorbire ca ar fi detinatoarea chitantelor de plata reprezentand impozitul catre fisc (atribut unic al proprietarului).
Ipoteca neplatita
Alexandru Costache moare in 05.07.1981, in calitate de chirias, iar succesiunile ulterioare descrise in referatul primariei nu au nici o importanta, intrucat ele fac legatura intre persoane si nu referiri la imobilul din fosta strada Venerei, care nu mai e pomenit in nici un certificat de mostenire aflat la dosar. Prin urmare, nefiind dovedit de juristii primariei ca la momentul nationalizarii din 1950, Alexandru Kostachi (devenit ulterior, nu se stie de ce, Alexandru Costache) mai era proprietar, ori daca acesta si-a achitat cele 45.500.000 lei reprezentand ipoteca pe imobil pentru creditul pe 30 de ani de la Societatea Creditului Funciar Urban, se poate aprecia ca nu s-a dovedit pe dreptul de proprietate initial, pentru a te putea raporta mai departe la succesori. Din acest punct de vedere, referatul primariei este o performanta nemaivazuta, pentru ca unui cetatean de rand, pentru o simpla nepotrivire de nume (in cazul nostru defunctul Alexandru apare cu patru nume diferite) nu i s-ar fi dat niciodata satisfactie pana nu facea dovada deplina.
Precizam ca dupa emiterea referatului si a dispozitiei de primar semnata "ca primarul" de Traian Basescu, ciudateniile au continuat. In sensul ca procesul verbal de punere in posesie din 12.02.2003, emis pe numele mostenitoarei Lucia Doina Dugaesescu, s-a facut fara ca la dosar sa fi existat certificatul de deces al autoarei Esmeralda Negrouzzi, certificat care trebuia sa existe si la momentul redactarii referatului si dispozitiei de primar. Acest act a fost adus si acceptat la dosar de functionarii primariei abia la 21.02.2003 (la doua saptamani dupa punerea in posesie) semn al unei favorizari indubitabile din partea functionarilor primariei.
Afacerea din Venerei 13 si-a produs efectele, in sensul ca o serie de artisti, in frunte cu academicianul Sorin Dumitrescu, au fost aruncati in strada. Desi la nivelul Primarului General al Capitalei se cunoaste incidentul, nu s-a procedat inca la reanalizarea legalitatii "constatarilor" Comisiei Legii 10 si eventuala anulare a deciziei de primar. (R.S.)

---

Despre autor: