Sub inaltul patronaj al Comisiei Nationale Romane pentru UNESCO si cu sprijinul mediatic al cotidianului "Cronica Romana" a fost demarata de curand campania Clubului Rotary Bucuresti Continental, "Navigam printre stele" pentru restaurarea Observatoru
Sub inaltul patronaj al Comisiei Nationale Romane pentru UNESCO si cu sprijinul mediatic al cotidianului "Cronica Romana" a fost demarata de curand campania Clubului Rotary Bucuresti Continental, "Navigam printre stele" pentru restaurarea Observatorului Astronomic "Amiral Urseanu". Desi este un loc unic, atat de apreciat de bucuresteni si nu numai, cladirea care adaposteste observatorul nu a mai fost renovata niciodata de la inaugurarea ei din anul 1910. Situat in centrul Capitalei, pe Bulevardul Lascar Catargiu, la numarul 21, Observatorul este singurul din Bucuresti deschis publicului. Din pacate, cele trei cutremure care au trecut peste el au lasat urme si structura cladirii a suferit grave deteriorari. Daca ajungi acolo nu ai cum sa nu observi crapaturile din peretii cladirii si starea ei avansata de degradare. Umezeala si igrasia si-au facut loc in timp in interior, iar reparatiile trecatoare n-au tinut prea mult. Toate aceste conditii pe care nu le intalnesti intr-o tara europeana nu impiedica pasionatii de astronomie sau pe curiosi sa descopere mareata simfonie de pe cer. Cladirea care adaposteste Observatorul a fost construita la initiativa amiralului Vasile Urseanu, dupa planurile arhitectului Ion Berindei. A functionat ca observator particular pana in 1916. Dupa moartea amiralului care marturisea ca "studiul astrilor a devenit noua mea pasiune, dupa marina", observatiile astronomice au incetat, cladirea adapostind pana in 1949 Pinacoteca Municipala. Pana in prezent, observatorul s-a aflat sub conducerea succesiva a lui Matei Alexandru, Ioan Corvin Sangeorzan si Harald Alexandrescu. Fiecare in felul sau a sporit faima si farmecul misterior al observarii infinitului albastru.
Punctul de interes al Observatorului este luneta ecuatoriala Zeiss. Pe ea pot fi montate un coronograf (cu care se poate observa coroana solara in afara eclipselor) dar si o camera fotografica. Cu toate ca au trecut atatia ani, luneta este si astazi functionala, fiind folosita in timpul evenimentelor speciale cum ar fi eclipsele de luna, de soare etc.
Cupola care adaposteste luneta are cinci metri diametru, fiind actionata manual. Dar mai frecvent, in prezent este folosita luneta Goertz, de 90 mm, care este mai noua si cu ea se poate "naviga printre stele", mai precis se pot observa planetele, Luna, Soarele, stelele duble. Puterea maxima de marire este de 200x.
Ar fi mare pacat ca toate acestea sa dispara, pentru ca nu suntem in stare sa ne "reparam" istoria.
Prin campania "Navigam printre stele", chiar acest aspect se urmareste, mai precis, crearea si intretinerea unui interes public ridicat pentru restaurarea cladirii Observatorului precum si obtinerea de fonduri pentru expertiza tehnica a cladirii in vederea initierii lucrarilor de reparatii.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.