ZIUA prezinta in numarul de azi un nou episod din serialul dedicat dramelor proprietarilor deposedati in mod abuziv de catre fostul regim comunist si care in prezent se lupta pentru a reintra in posesia a ceea ce le-a apartinut. Cazul pe care ziar
ZIUA prezinta in numarul de azi un nou episod din serialul dedicat dramelor proprietarilor deposedati in mod abuziv de catre fostul regim comunist si care in prezent se lupta pentru a reintra in posesia a ceea ce le-a apartinut. Cazul pe care ziarul nostru il dezvaluie astazi este cel al celebrei familii de muzicieni Flechtenmacher. Casa acesteia, situata pe Calea Calarasilor, a fost demolata de catre Nicolae Ceausescu in 1987. Acum, ea este revendicata, prin despagubire, de catre Christiana Simionescu, fiica fostului proprietar. (G.T.)
O urmasa a celebrei familii de muzicieni Flechtenmacher este purtata pe drumuri de ani de zile, pentru casa familiei, situata pe Calea Calarasilor nr. 211. Casa, care a fost demolata pe vremea lui Ceausescu, este revendicata acum, prin despagubire, de catre doamna Christiana Simionescu, fiica fostului proprietar, doctorul si basul Dimitrie Roland Flechtenmacher, nepotul celebrului compozitor Alexandru Flechtenmacher. "Port numele strabunicului meu, Christian Flechtenmacher, jurist roman, primul profesor de legi la Academia Mihaileana. Eu sunt ultima descendenta a familiei Flechtenmacher. Unul din fiii lui, compozitorul Alexandru Flechtenmacher, ceva mai cunoscut, a fost compozitor, violonist dirijor si pedagog roman, iar celalalt fiu, bunicul meu, a fost sef al politiei in Bacau. Fratele bunicului meu a compus primele vodeviluri si operete romanesti, pe texte de Matei Millo, cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri, Hora Unirii, cantece patriotice, intemeietorul si primul director al Conservatorului de Muzica din Bucuresti.
Tata si mama erau medici. Tata in afara de medicina s-a ocupat de canto. Era bas si in 1938 a cantat la Opera Romana", ne-a povestit doamna Simionescu. "Tata era un om foarte simpatic, optimist, un om de lume desavarsit. Era foarte stimat de oameni. Cand a terminat casa, in 1930, mama si tata si-au deschis cabinet in casa, mama la parter, iar tata la etaj. Cand era chemat la diversi oameni bolnavi si tata vedea ca erau mai nevoiasi, el refuza plata consultatiei. Si, tot asa, a ajuns sa nu mai aiba bani sa-si plateasca impozitele, si atunci a fost nevoit sa inchida cabinetul, ramanand deschis doar cel al mamei", ne-a mai spus Christiana Simionescu.
Evacuati in 24 de ore
"Parintii meu au construit in anii '30 o vila cu bani de imprumut, de la casa de credit a PTT, pentru ca erau medici la Posta. Casa a fost construita pe Calea Calarasilor. Am avut mai multe proprietati, din care am recupetrat foarte putin. Casa era foarte frumoasa, zece camere pe doua nivele, cu gradina. In 1987 am fost demolati, deoarece Ceausescu a dorit sa largeasca Calea Calarasilor si atunci a ras tot. Casa noastra era situata intre Popa Nan si Orzari, vis-a-vis de casa profesorului doctor Stoia. Tata nu a mai apucat sa vada comunismul in desfasurare deoarece a murit in 1950, din cauza supararilor. Pe noi ne-au lasat in casa pentru ca am avut niste rude care stateau cu noi si astfel nu am avut nici chiriasi in casa si nici nu ne-au evacuat. Cand a venit ordinul de demolare, am apucat sa luam doar cateva lucruri. In 24 de ore ne-am mutat, pentru ca ne amenintau ca ne iau acoperisul de pe casa si ca darama casa pe noi! Restul bunurilor noastre au fost jefuite de tigani, care pandeau demolarile ca pe o mana cereasca, deoarece erau lasati sa fure tot ce se putea din casele evacuatilor", si-a amintit urmasa familiei Flechtenmacher.
Purtata pe drumuri
Doamna Simionescu cere despagubire pentru casa demolata precum si un teren de 230 de metri patrati, pe care a fost construita casa, intr-un amplasament apropiat, ca situare si valoare, de cel pe care acum exista un bloc de locuinte. "Toate cererile mele au fost respinse, pe motiv ca nu am dreptul, inca din 2001. De atunci nu mi-au mai spus, nu mi-au mai comunicat nimic. Ei cred, probabil, ca imi vor rezolva situatia prin actiuni la Fondul Proprietatea, dar mie nu imi convine, pentru ca am aflat de peste tot ca acest fond este o mare cacialma!", ne-a declarat, cu amaraciune, urmasa celebrei familii Flechtenmacher. (Marian GHITEANU)
"Restitutio in Integrum" sprijina demersul ZIUA
"Restitutio in Integrum" sprijina demersul ZIUA de a "monitoriza abuzurile asupra proprietarilor si de a denunta obstacolele din calea restituirii vechilor proprietati" preluate abuziv de regimul comunist. De asemenea, asociatia isi exprima consideratia fata de efortul ziarului nostru "de a contribui la repararea unei mari nedreptati istorice si la recladirea statului de drept in Romania".
"Restitutio in Integrum saluta initiativa Dumneavoastra de a monitoriza abuzurile asupra proprietarilor si de a denunta obstacolele din calea restituirii vechilor proprietati preluate abuziv de Stat sub regimul comunist, sens in care va vom da o mana de ajutor, cu atat mai mult cu cat persoanele reprezentate sunt si cetateni ai altor state cu sentiment democratic solid, din uniunea Europeana, America, Australia.
In speranta ca demersul Dumneavoastra va avea audienta nu doar la Comisia Europeana sau la Strasbourg, ci si la autoritatile romane, va asiguram de toata consideratia noastra pentru efortul de a contribui la repararea unei mari nedreptati istorice si la recladirea statului de drept in Romania", se arata in comunicatul Restitutio in Integrum.
De asemenea, asociatia considera ca "introducerea in plenul Parlamentului Romaniei si votarea unei propuneri legislative de modificare a controversatei legi nr.112/1995, reprezinta un act impardonabil, cu pronuntat caracter abuziv si discriminatoriu fata de veritabilii proprietari ai imobilelor de care regimul comunist si acolitii sai s-au folositt vreme de jumatate de secol in timp ce majoritatea proprietarilor erau trimisi in temnite". In acelasi timp, "Restitutio in Integrum" considera ca "statul captiv de astazi, in loc sa se dezica de metehnele sistemului comunist, ii preia mijloacele care au otravit si otravesc in continuare circuitul civil si se indeparteaza de statul de drept".
In acelasi comunicat, asociatia se refera si la problema terenului de langa Catedrala Sfantul Iosif si la constructia ce se ridica pe acest amplasament, cu acordul primarului general al Capitalei, Adriean Videanu. "Terenul de langa Catedrala Sf. Iosif trebuie sa fi fost o proprietate privata. De ce nu s-a restituit ea? Sau daca s-a restituit, probabil cu conditia de a fi instrainata cui trebuie, de ce intarzie suspect retrocedarea altor locatii centrale? La aceste intrebari autoritatile trebuie sa raspunda, motivandu-si practica discriminatorie. (...) Vazand agresiunea impotriva Bisericii Catolice, va puteti imagina in ce lupta inegala cu Primarul Capitalei sunt acei bucuresteni care-si revendica locurile de unde buldozerele le-au demolat casele?", arata "Restitutio in Integrum".
Contactati-ne la redactie!
Cititorii pot contribui direct la restituirea adevarului istoric
Persoanele care cunosc astfel de cazuri, fie ca sunt personale, fie ale rudelor sau apropiatilor lor, sunt invitate sa ne contacteze la redactie, la Departamentul "Eveni-ment - Investigatii", la adresa:
Bucuresti, str. Ion Campineanu nr. 4, parter, sector 1, la e-mail: investigatii@ziua.ro, sau la numerele de telefon: 021/315.91.11, 021/310.31.70, interioare: 133, 134, 177 sau 178.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.