In ultima vreme, vedetele s-au inmultit mai ceva decit ciupercile dupa ploaie. Micul ecran a inceput sa semene cu un insectar in care se aliniaza masculi cu un contur vag, pipite machiate abundent, cintarete cu voce incerta si dame insipide. Toti acestia se inghesuie la televizor ca sa-si marcheze superioritatea si sa-si sublinieze statutul special in fata celor multi si anonimi. Realitatea e ca unii dintre acestia sint niste imbecili patentati, gaunosi, insetati de notorietate, idioti, dependenti de gloria efemera a expunerii. Sint incapabili sa lege doua idei una de alta, n-au atins o carte decit din greseala, iar putina minte care le anima comportamentul este o maimutareala goala a unor frinturi ideologice adunate in treacat de prin conversatii scurte purtate in cluburi. De curind, m-am oprit sa iau prinzul intr-o circiumioara de linga Piata Obor.

O doamna la patruzeci si ceva de ani citea o carte in timp ce astepta comanda. Mi s-a parut inedit sa vad pe cineva citind si am intrat in vorba. Liliana Tudorache e bona, fusese concediata in anii ‘90 de la fabrica de cosmetice Miraj, are trei copii si se poate spune ca e o cititoare profesionista din moment ce consuma minimum o carte pe saptamina. Acum citea „Mindrie si prejudecata" si nu-i venea s-o lase din mina.

N-avea bani de carti si incerca sa le procure pe diverse cai. De curind avusese noroc.

O prietena facuse curatenie in podul casei si strinsese cartile gasite acolo cu gindul sa le bage in foc. Liliana aflase si preintimpinase la fix aprinderea rugului.

De la televizor n-o interesau decit stirile. Era enervata de filmele proaste si de emisiunile cu vedete.