Groparii lui Panait

Pentru o corecta informare, vom reaminti cititorilor cazul procurorilor Lele si Panait, care au facut valva sub guvernarea PSD. Lele, din pozitia de procuror al Parchetului Tribunalului Bihor, a decis arestarea unui influent personaj, Adrian Tarau, fiul unui lider PSD zonal si sponsor important al aceluiasi partid. Acuzatiile la adresa lui Tarau erau grave iar cuantumul prejudiciului catre stat se ridica la sute de miliarde de lei, la acea vreme. La scurt timp de la arestare, premierul de atunci, Adrian Nastase, a iesit public si a denuntat masura impusa de procurorul Lele. Imediat, cazul i-a fost luat procurorului Lele, Tarau a fost eliberat, dupa care a disparut undeva in lume. Lele l-a acuzat direct pe Nastase de imixtiune in treburile Justitiei si a dezvaluit ca fostul premier daduse dispozitii telefonice prin procurorul general de atunci, Joita Tanase, pentru ca Tarau sa fie eliberat. Tarau este dat, in prezent, in urmarire generala si internationala, fiind proprietarul unui intreg cartier intr-unul dintre orasele Americii de Sud, unde traieste bine-mersi. Cartier cumparat pe banii furati din Romania.
Daca pentru Tarau chinurile ajunsesera la final, odiseea procurorului Lele era insa la inceput. Alexandru Lele a fost asaltat de tot soiul de acuzatii din partea unor infractori care sustineau ba ca ii dadusera mita, ba ca primisera de la el dosare, ba ca favorizase anumite persoane aflate in sfera lui de activitate. Pe acest fond a aparut procurorul Cristian Panait, magistrat in cadrul Parchetului Curtii Supreme, insarcinat special cu acuzarea lui Lele. Panait a inceput sa stranga date, a incercat sa faca o perchezitie dar a esuat, a analizat probele din dosar dupa care a dispus scoaterea lui Lele de sub orice acuzatie. Apoi s-a sinucis. Panait s-a convins ca Lele era nevinovat si asta o putem spune cu certitudine astazi cand reporterii ZIUA vor prezenta anumite date pe care procurorii Curtii Supreme le-au dosit de frica. Panait nu s-a sinucis insa pentru ca descoperise ca Lele era nevinovat. Nici - cum s-a speculat atunci - pentru ca seful sau, procurorul Ilie Piciorus i-a infirmat solutia data si a pus in miscare actiunea penala impotriva lui Lele. Cristian Panait s-a sinucis pentru ca a descoperit ca facea parte dintr-un sistem care folosea serviciile secrete drept politie politica si ca era una dintre marionetele care confectionau dosare pentru anihilarea unor dusmani politici ai PSD.
Dovada politiei politice
Principalele personaje ale acestui abuz sunt: fostul procuror general al Romaniei, Joita Tanase, procurorul sef Ilie Piciorus si procurorul Ovidius Paun. Iata modul in care cei trei, ajutati de procurorul Elena Radescu si, pana la un punct si de Cristian Panait, au conceput un plan diabolic de anihilare a familiei procurorului Alexandru Lele. El a facut obiectul dosarului 102/P/2002. Acest numar unic il identifica pe Lele drept subiect al acestui dosar si ascunde in spatele sau mii de pagini secrete care constituie probe ale faradelegilor unor magistrati.
ZIUA publica continutul catorva dintre aceste documente cu scopul de a devoala modul abuziv si ilegal de lucru al serviciilor si procurorilor. Conform notei care poarta numarul 102/P/2002, emisa pe 19 aprilie 2002, de la Cabinetul Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Joita Tanase solicita directorului SRI, peste capul procurorului de caz, Cristian Panait, ca in dosarul 102/P/2002, adica in dosarul lui Lele, sa puna lupa pe "mai multi justitiabili"din Bihor.
Pretextul sigurantei nationale
Dar iata textul notei semnate de Joita Tanase: "Va informez ca in dosarul nostru cu numarul de mai sus se efectueaza cercetari in legatura cu savarsirea unor acte de coruptie de catre mai multi justitiabili din judetul Bihor, intre care si cetateni straini de origine araba, existand indicii ca unii dintre acestia au preocupari vizand penetrarea structurilor administrative si judiciare romane. Avand in vedere ca atari activitati ar putea fi de natura sa reprezinte amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, in conformitate cu art.14 din Legea nr. 14/1992, va adresez rugamintea sa dispuneti desemnarea unui ofiter pentru ca - prin mijloace specifice - sa ne acorde sprijin la efectuarea cercetarilor, pana la finalizarea acestora. Ofiterul desemnat va lua legatura cu domnul procuror sef birou Ovidius Paun in vederea stabilirii modalitatilor concrete de cooperare", se spune in documentul semant de Joita Tanase.
Pretextul era ca se aduc amenintari sigurantei nationale. Delegat pentru aceasta murdara treaba era procurorul Ovidius Paun, seful procurorului Cristian Panait, care urma sa ia legatura cu un ofiter SRI din Bihor, cu ajutorul caruia, "prin mijloace specifice", sa inceapa cercetarile in zona. Se poate observa clar ca in document nu sunt nominalizate persoanele, deci mandatul pare ca a fost eliberat pentru monitorizarea tuturor justitiabililor din Bihor sau din tara, care erau mentionati in dosarul 102/P/2002. Semnatura lui Joita Tanase, deci a procurorului general de la acea vreme, nu putea fi ignorata, asa ca SRI a monitorizat cu mijloace specifice pe toti cei urmariti in dosar. Si nu numai. Repetam, cererea nu a fost facuta de procurorul de caz, asa cum prevedea legea in 2002, Joita Tanase fiind autorul unui grav abuz.
Cel de al doilea document, din 23 mai 2002, tot din dosarul lui Lele, are drept subiect, de aceasta data identificat cu precizie, pe afaceristul Viorel Stiube. El tine de dosarul 102/P/2002 si poarta numarul S/189/2002. Este emis tot de Cabinetul Procuroului General, semnat de Joita Tanase, si adresat directorului SRI. Iata continutul acestei note: "In interesul urmaririi penale ce se efectueaza in dosarul nostru cu numarul de mai sus, va adresam rugamintea de a dispune unitatii competente din subordinea dumneavoastra sa ne inainteze de urgenta, in forma integrala, transcrierile tuturor convorbirilor telefonice inregistrate in baza autorizatiei nr.4/1999 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea, la posturile telefonice apartinand numitului Stiube Viorel din Oradea. Precizam ca aceste convorbiri au fost inregistrate in perioada aprilie-decembrie 1999, iar materialul documentar solicitat se afla la Sectia Bihor a SRI".
Stiube fusese anchetat de Lele pentru un prejudiciu de 1.000 de miliarde de lei. Comparativ, acesta furase mai mult decat au identificat procurorii in cazul RAFO! Ceea ce este important se afla in finalul documentului, acolo unde se precizeaza ca inregistrarile s-au efectuat in anul 1999. Este limpede ca aceste inregistrari au fost ascunse de SRI pana in momentul acela pentru ca organele judiciare care il anchetau pe Stiube pentru comiterea mai multor infractiuni nu au avut niciodata acces la aceste documente si informatii. Numai cand a fost nevoie pentru a-l infunda pe Lele, casetele au fost scoase din sertare. Si acest document este semnat tot de Joita Tanase, amestecat pana peste cap in compromiterea la ordin a lui Alexandru Lele.
Dar cel mai elocvent document este cel scris de mana procurorului Ovidius Paun, facsimil (1), in care acesta angreneaza toate serviciile secrete si toate structurile care puteau desfasura activitati de "politie politica" in cazul procurorului Alexandru Lele. Continuarea acestui facsimil (2) dovedeste implicarea structurilor Directiei de Informatii si Protectie a MAI, celebra UM 0962, a colonelului Mercea si maiorului Dorel Burta in acest caz. Inscrisurile din dosarul de casa al anchetei dovedesc faptul ca orice amanunt din viata trecuta a procurorului Lele erau readuse in actualitate: cum si-a cumparat masina, cum si de unde isi cunoscuse prietenii de familie, monitorizarea posturilor telefonice ale intregii familii, monitorizarea rudelor, monitorizarea vecinilor etc.
Pare incredibil, dar maharii acestui caz au decis sa-l monitorizeze si pe procurorul anchetator din cazul Lele, adica pe Panait. Explicatia este una destul de simpla. Panait a descoperit ilegalitatile si aberatiile judiciare din dosarul lui Lele abia cu ocazia deplasarii la Oradea. Conform unui obicei pe care se pare ca il avea mai de mult, Panait facea insemnari personale pe marginea cazurilor la care participa. Erau fapte si argumente personale despre acest procuror oradean. Ovidius Paun a descoperit aceste insemnari si le-a cerut unor terte persoane din serviciile secrete sa vada precis despre ce e vorba mai ales ca Panait dadea semne ca l-ar crede pe Lele si ar fi ostil rechizitoriului intocmit de Parchetul Curtii Supreme.
Omul cheie si casa ministrului Vasile Blaga
Viorel Stiube este de departe cea mai importanta piesa a dosarului Lele. Acest individ, anchetat pentru un prejudiciu de 1.000 de miliarde de lei, arestat impreuna cu fratele sau pentru mai multe faradelegi economice, este cel care a formulat un denunt impotriva procurorului Lele. Tot el este si cel care a implicat mai multi magistrati intr-un scandal imens care a dus la diminuarea efectivelor magistratilor din Bihor. Stiube este legat de celebrul Tarau prin afacerile pe care le-au avut amandoi cu un anume Sumalan. Intamplator acesta este finul actualului ministru al Internelor, Vasile Blaga.
Legatura lui Stiube cu Blaga este insa una mult mai profunda. Stiube l-a acuzat pe Lele ca i-a oferit un dosar din Parchet si in schimbul acestuia l-a platit pe procuror cu o mare suma de bani. Acel dosar a fost descoperit cu ocazia pechezitiei la Stiube intr-un diplomat. La vremea aceea, in 1999, Stiube a sustinut ca dosarul i-a fost "impins" pe sub usa de la intrare de un necunoscut care in prealabil "i-a si taiat usa". Trei ani mai tarziu, din puscarie, si-a schimbat declaratia si a spus ca de fapt procurorul Lele i-ar fi dat dosarul.
Nu este foarte important de ce si-a schimbat marturia Stiube, ci ceea ce era, pe langa acel dosar, in diplomatul lui Stiube. Procurorul care a efectuat perchezitia a descoperit ca in aceeasi geanta se mai aflau si actele complete de la casa ministrului Blaga. Intrebat despre modul in care a intrat in posesia acelor acte si ce vroia sa faca cu ele, Stiube a declarat ca urma sa se duca la Bucuresti pentru a oferi informatii unor anumite persoane cu privire la modul in care dobandise imobilul din strada Closca liderul PD din Bihor, Vasile Blaga. Se poate crede ca pana la un moment dat, Blaga si Stiube sunt in relatii de dusmanie, dar lucrurile nu sunt deloc asa. Stiube, Blaga, Sumalan si Tarau au fost legati mereu de ceea ce rupe orice bariera politica: banii! Cum au ajuns trei escroci, infractori deosebit de periculosi, in apropierea lui Blaga este usor de explicat: toti aveau nevoie de vama!
Ardelean il are la mana pe Blaga
Cazul procurorilor Lele si Panait a zdruncinat serios Ministerul Public, dar abia acum ies la iveala toate ilegalitatile comise de niste mafioti cu statut de inalt functionar public. Iata o alta dovada pe care ZIUA o prezinta din dosarul "de casa" al Minsiterului Public confectionat odata cu demararea anchetei impotriva lui Lele.
In documentele prezentate mai sus se poatre observa ca Joita Tanase a invocat "siguranta nationala" pentru a putea fila si asculta cu scopul de a prinde un fir impotriva lui Lele. Ei bine, a fost gasit si un arab pentru asta: Aktaa! Acesta fusese anchetat de Lele cu multi ani inainte. Ovidius Paun si restul grupului de procurori l-au transformat pe Aktaa intr-un "terorist" care spala bani si astfel au obtinut statutului mult ravnit de ancheta care vizeaza siguranta nationala. Numai ca astazi, dupa mult timp de la acele fapte suntem in masura sa probam contrafacerea: In acelasi diplomat al lui Stiube in care a fost descoperit dosarul furat din Parchet si actele de la casa lui Blaga, au fost descoperite si documente legate de activitatea lui Aktaa! Deci Blaga, Aktaa se cunosteau prin intermediul lui Stiube!
Este limpede acum ca serviciile secrete au avut cunostinta de toate afacerile ilegale ale lui Tarau, Sumalan, sau Stiube. Despre Stiube chiar din 1999! Dar si cele legate de Vasile Blaga. Legaturi care au fost monitorizate si de unitarea condusa de Virgil "Vulpea" Ardelean (UM 0962), care azi se afla in subordinea lui Blaga. Poate de aceea nu-l schimba Blaga pe Ardelean, pentru acesta din urma il are la mana cu relatiile din lumea infractionala.
Procurorii si serviciile au tinut informatiile ascunse pentru vremuri grele si au fost de acord sa monitorizeze ilegal si discretionar pe toata lumea din apropierea unui "inamic politic" al fostului premier Adrian Nastase la ordinul procurorului general al Romaniei, Joita Tanase si la indicatiile unui alt magistrat, Ovidius Paun. Acesta din urma este acum consilier personal al procurorului general Ilie Botos. Nu trebuie uitate nici cuvintele lui Tarau adresate procurorului Lele inainte de a fugi din tara: "Ai sa platesti pentru toate".
Pentru ca a dezvaluit opiniei publice ca Nastase a intervenit politic sa-l elibereze pe Tarau, pentru ca l-a arestat pe acesta, pentru ca a avut curaj sa nu cada la pace cu nici un anchetator, procurorul Alexandru Lele a platit. A fost suspendat si lucreaza acum la o gazeta. Nimeni nu analizeaza insa care au fost legaturile dintre cei care il acuza acum, delatori si varfurile politice care au penetrat Capitala venind din Bihor. Acestea sunt date confidentiale!

---

Despre autor: