Martorii acuzarii se tem de Csibi

Neasteptata eliberare a afaceristului Csibi Istvan, la 22 martie 2006, de catre Curtea de Apel Suceava, precum si a complicilor sai, trimisi in judecata, in stare de arest, de catre PNA, la 22 decembrie 2004, pentru fapte de coruptie, a declansat o reactie dura a trei dintre martorii acuzarii din dosarele penale a acestuia, care se tem de faptul ca vor deveni tinta unor atentate.
Cei trei martori care au tras semnalul public de alarma, sunt primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, omul de afaceri Janos Kurko si jurnalistul Szondy Zoltan. Cei trei au organizat, ieri, o conferinta de presa comuna, in care au lansat un apel la solidaritatea oamenilor, cerandu-le sa sesizeze urgent autoritatilor orice fapte deosebite despre care ar avea informatii. Janos Kurko a dezvaluit ca, in chiar ziua cand a fost eliberat, Csibi Istvan l-ar fi sunat pe telefonul mobil, putin dupa orele 22.00, si l-ar fi amenintat cu moartea, in limba maghiara. Kurko a afirmat ca nu a depus inca o plangere la Judecatoria Miercurea-Ciuc pentru amenintare, dar ca o va face in zilele urmatoare.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, a declarat ca nu va solicita o protectie speciala. "Trebuie sa ne protejam fiecare pe fiecare", a precizat Raduly. Potrivit acestuia, acum este momentul ca oamenii sa dea dovada de solidaritate civica. "Toti cetatenii din urbe si din regiune au dreptul sa fie protejati fata de fenomenele care au fost timp de doi ani in aceasta zona. Rog deopotriva ca, in spiritul acestei solidaritati si al acestei responsabilitati a fiecaruia pentru fiecare, sa anuntam imediat daca sunt semnalmente ca vechile reflexe sunt pe cale sa revina, sa nu asteptam, cum s-a intamplat cu ultima ocazia, pana s-au acutizat problemele, pana cand acest sistem, aceasta caracatita a ajuns in toate institutiile statului", a mai spus Raduly Robert. El a propus ca Primaria Miercurea-Ciuc sa fie institutia la care oamenii sa semnaleze eventualele probleme.
Autoritatile nu il vor mai sustine pe Csibi
Jurnalistul Szondy Zoltan a declarat ca "in fata infractionalitatii, daca vor mai fi evenimente, nu exista nici un fel de controverse politice, sociale sau etnice si in fata unor astfel de evenimente intotdeauna in Miercurea-Ciuc va fi un front comun". Szondy Zoltan a tinut sa precizeze ca punerea in libertate a lui Csibi Istvan nu inseamna ca acesta nu este anchetat pentru unele fapte, ci pur si simplu ca nu se mai afla in arest preventiv.
Omul de afaceri Kurko Janos a subliniat ca dupa arestarea lui Csibi Istvan "teroarea nu mai exista in Miercurea-Ciuc" si a spus ca nu crede ca autoritatile locale si reprezentantii institutiilor publice "ar mai pune obrazul, umarul sa sustina un astfel de om, fie ca este vorba de Csibi Istvan sau de altcineva". Kurko Janos a mai afirmat ca cetatenii orasului trebuie sa fie uniti si, indiferent de ceea ce se intampla in oras, trebuie sa fie solidari. "Cu prima ocazie trebuie sa sesizam, nu numai atunci cand lucrurile s-au agravat si au scapat de sub control", a adaugat acesta.
O ciudata punere in libertate
ZIUA a intrat in posesia deciziei penale nr. 184 din 22 martie 2006 a Curtii de Apel Suceava, care a pus in libertate grupul Csibi Istvan (compus din Stefan Gogu, Moise Flueras, Robert Tanko, Janos Katona si Andrei Danut Carlescu). Motivele eliberarii pot fi considerate lesne drept o "parada" de aplicare a jurisprudentei europene, fapt care in alte cazuri, cu un pericol social mult mai mic, nu se aplica de catre instantele interne. Astfel, Curtea de Apel Suceava a gandit ca dat fiind faptul ca Csibi Istvan, Janos Katona si Robert Tanko au fost arestati in cauza de peste un an si trei luni, iar restul lotului de peste un an si cinci luni s-ar fi "depasit" durata rezonabila de mentinere a starii de arest preventiv de care face vorbire art. 5, pct. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Instanta suceveana a marjat pe dreptul persoanelor "de a fi judecate intr-un termen rezonabil", considerand ca un an si cinci luni de arest sunt "suficienti", desi Curtea de la Strasbourg nu a precizat niciodata ce inseamna o "durata rezonabila" de judecata, adica un an, doi sau trei. Prin urmare, aprecierea instantei sucevene este pur subiectiva si, raportata la alte cazuri penale similare din tara, se poate constata ca nu orice inculpat beneficiaza de asemenea "egalitati de tratament".
Decizia de eliberare surprinde in cazul lui Csibi Istvan si prin faptul ca unii dintre cei trei judecatori suceveni erau la curent cu un alt dosar penal in care inculpatul a fost condamnat in prima instanta la cinci ani de inchisoare pentru o tentativa de omor. In apelul declarat de Csibi contra acestei condamnari, aceeasi Curte de Apel Suceava a decis la 19 septembrie 2005 (dosar 901/2005), punerea inculpatului in libertate pe motiv ca "in sfarsit, chiar daca inculpatul a fost condamnat in prima instanta, calificarea este discutabila, in raport de concluziile raportului medico-legal in care se consemneaza leziuni la un brat care au necesitat ingrijiri medicale timp de 35 de zile si care nu i-au pus victimei viata in pericol, fiind posibil ca in apel sau in recurs sa fie recalificata fapta in infractiune de vatamare corporala, fata de care eventuala impacare inlatura raspunderea penala". Iata cum o instanta suceveana s-a antepronuntat in cazul de tentativa de omor.
In ultimii ani, pe numele lui Csibi Istvan au fost emise nu mai putin de sapte mandate de arestare, pentru fapte de o violenta extrema. Din cauza acestui palmares infractional, toti martorii acuzarii se tem pe buna dreptate pentru viata lor.

---

Despre autor: