Dupa 16 ani de la Revolutie, Cabinetul Tariceanu a hotarat sa creeze o structura care sa studieze ororile regimului comunist. Reprezentanti ai societatii civile, politicieni, oameni obisnuiti au insistat de-a lungul acestor ani pentru un proces al
Dupa 16 ani de la Revolutie, Cabinetul Tariceanu a hotarat sa creeze o structura care sa studieze ororile regimului comunist. Reprezentanti ai societatii civile, politicieni, oameni obisnuiti au insistat de-a lungul acestor ani pentru un proces al comunismului. Ion Iliescu n-a acceptat niciodata posibilitatea de a analiza crimele regimului comunist, el preferand sa-si faca un institut al Revolutiei. Chiar in cursul acestui an, Ticu Dumitrescu si Sorin Iliesiu au incercat, fiecare, sa determine noua putere sa faca ceva pentru recunoasterea nenorocirilor provocate de comunisti. "Dupa toate luptele pe care le-am dus timp de 15 ani, sunt constient ca la ora actuala, presedintele Romaniei poate - si are aceasta datorie morala - sa faca o declaratie solemna in fata Parlamentului si in prezenta membrilor Guvernului, prin care sa se recunoasca crimele si ororile comunismului in Romania", declara Ticu Dumitrescu, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, la inceputul acestui an. La randul sau, Sorin Iliesiu - membru fondator al GDS si al Aliantei Civice, unul dintre autorii filmului "Piata Universitatii - Romania" - i-a trimis lui Traian Basescu o scrisoare deschisa prin care ii propunea sefului statului constituirea, sub egida Presedintiei Romaniei, a unei Comisii care sa constate crimele comunismului. In luna mai, Iliesiu a adresat un apel Parlamentului Romaniei sa faca demersuri pentru demararea Procesului Comunismului in Romania. (Anca HRIBAN)
Guvernul a decis in ultima sa sedinta infiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. Aceasta structura va analiza regimul comunist si sistemul de putere din acea perioada din punct de vedere institutional, va prezenta activistii de partid, ofiterii si magistratii care lucrau in cadrul aparatului de represiune si va identifica abuzurile si crimele savarsite, ordonate sau inspirate de catre acestia. Mai mult, Institutul va investiga si identifica crimele, abuzurile si incalcarile drepturilor omului pe intreaga durata a regimului comunist in Romania si va sesiza organele indreptatite sa ia masuri in acest caz. Pentru realizarea acestor obiective, Institutul are urmatoarele atributii principale: analizeaza din punct de vedere institutional regimul comunist, sistemul de putere in cadrul acestui regim; evidentiaza natura relatiilor dintre activul de partid si fosta Securitate, dintre aceasta si celelalte verigi ale sistemului represiv din Romania; descrie modul de organizare si de functionare a acestor institutii in administrarea actului de politie politica; prezinta activistii de partid, ofiterii si magistratii care lucrau in cadrul aparatului de represiune; identifica abuzurile si crimele savarsite, ordonate sau inspirate de catre cei de mai sus; aduna date, documente si marturii cu privire la toate actiunile care au lezat drepturile si libertatile omului in anii regimului comunist si pe baza acestora sesizeaza organele de cercetare penala, indiferent de timpul si circumstantele in care acestea s-au petrecut; identifica responsabilii aparatului de decizie din domeniul propagandei comuniste, responsabilii pentru actele administrative si deciziile economice care au generat manifestari ale represiunii in viata sociala si culturala, de la cartelarea hranei zilnice pana la limitarea accesului la informatie, arta si cultura, prin acte de cenzura; aduce la cunostinta opiniei publice crimele, abuzurile, instigarile la crime in numele "luptei de clasa" savarsite de toti acestia.
Studiu asupra regimului
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului va alcatui un sistem clasificat al tipurilor de crime, abuzuri si incalcari ale drepturilor omului pe intreaga perioada a regimului comunist si va stabili responsabilitatile decizionale si de executie pentru fiecare dintre acestea. De asemenea, va crea o baza de date care sa cuprinda numele fostilor activisti de partid din nomenclatura, numele cadrelor fostei Securitati, numele fostilor ofiteri de armata, militieni si magistrati care au participat la actiuni de politie politica. Institutul va identifica acele legi, decrete, hotarari ale Consiliului de Ministri, decizii ministeriale, regulamente interne si alte prevederi, secrete sau nesecrete, care au stat la baza organizarii si functionarii aparatului represiv. Rezultatele investigatiilor intreprinse vor fi publicate in rapoarte trimestriale si intr-un raport final anual.
In subordinea Guvernului
Institutul se va afla in subordinea Guvernului, fiind coordonat de primul-ministru si va functiona pe o perioada de sase ani, cu posibilitatea de prelungire a acestei perioade. Numarul maxim de posturi al Institutului este de 25, iar conducerea va fi realizata de un Consiliu, alcatuit din 11 personalitati ale societatii civile, numite prin decizie de primul-ministru, in termen de o luna de la adoptarea prezentei hotarari. Consiliul functioneaza dupa principiul egalitatii membrilor sai, iar in termen de 5 zile de la constituire, acestia aleg comitetul director format din presedinte si 2 membri. Comitetul director conduce activitatea curenta a Insitutului. Cheltuielile Institutului se finanteaza din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Cancelariei primului-ministru. Veniturile proprii se pot realiza din editarea si vanzarea de carti, publicatii, lucrari si studii de specialitate, din cofinantari de programe si proiecte, din realizarea si valorificarea de studii si proiecte, precum si din efectuarea de prestari servcii, din exploatarea bunurilor pe care le are in administrare, din sponsorizari si donatii si din alte activitati specifice realizate de catre Institut, inclusiv din incheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice. In anul 2006 finantarea cheltuielilor necesare organizarii si functionarii Institutului se asigura de la bugetul de stat.
Tariceanu: "Nu este o vendeta politica"
"Cred ca este momentul sa ne debarasam de teama de a discuta despre tema investigarii crimelor din perioada comunista", a declarat joi premierul Calin Popescu-Tariceanu. "Inceputul perioadei comuniste a fost unul extrem de dur, care a marcat infiintarea lagarelor de concentrare, in care elitele romanesti au fost practic exterminate si avem datoria morala fata de victimele pe care acest regim le-a produs, fata de familiile lor, sa scoatem adevarul la suprafata. Sunt arhive importante, de la instaurarea regimului comunist si pana la caderea comunismului, care nu sunt cunoscute. Deschiderea acestora reprezinta un lucru extrem de necesar pentru ca cercetarea stiintifica sa realizeze o analiza totala a acestei perioade despre care avem foarte putine cunostinte" a mai precizat seful Executivului. "Crearea Institutului reprezinta si un gest simbolic, pentru ca marcam astfel caderea regimului comunist din decembrie 1989, astazi, cand se implinesc 16 ani de la caderea regimului comunist", a adaugat primul-ministru. "Nu este o vendeta politica, ci o intentie de a face lumina asupra unei perioade a istoriei. Exista inca arhive ale Partidului Comunist Roman, Comitetului central si Comitetului Politic Executiv care nu sunt accesibile publicului", a mai spus Tariceanu.
Marius Oprea, favorit la sefia ICCR
Istoricul Marius Oprea va conduce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, sustin surse apropiate Guvernului. El este in acest moment cooptat in Executiv, indeplinind functia de consilier al premierului Tariceanu pe probleme de securitate. Oprea a explicat pentru ZIUA motivatia infintarii institutului amintit: "Au existat voci care au intrebat de ce asa tarziu. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Institutul depaseste prin natura activitatii sfera academica, urmarind, pe de-o parte, analiza riguroasa asupra sistemului comunist iar pe de alta parte urmarind identificarea vinovatilor pentru crimele si abuzurile din anii comunismului. Odata vinovatia dovedita prin documente, toate aceste elemente vor fi comunicate Parchetului pentru trimiterea in judecata a faptuitorilor, indiferent de perioada in care ele s-au petrecut, intrucat analiza istorica dovedeste ca in integralitatea lor, abuzurile si crimele comunismului, pot fi incadrate drept crime impotriva umanitatii. Ele au fost faptuite de o minoritate, e drept politica, impotriva majoritatii - poporul roman".
AC vrea ca statul sa-si ceara scuze
Alianta Civica a salutat ieri, initiativa Guvernului de a infiinta un institut de cercetare a crimelor regimului totalitar comunist, in perioada 1945-1989, revenind totodata cu cererea sa ca statul roman sa-si ceara scuze pentru genocidul comunist. Alianta Civica a reamintit, intr-un comunicat remis redactiei, ca in luna iulie 2005 a propus Administratiei Prezidentiale un grup de lucru care sa alcatuiasca un studiu bine documentat "in urma caruia presedintele Romaniei sa ceara, in fata Parlamentului, scuze natiunii romane pentru genocidul comunist". In comunicat se precizeaza ca din grupul de lucru propus de Alianta urmau sa faca parte Alexandru Zub (directorul Institutului de istorie si Arheologie A.D. Xenopol, Iasi, fost detinut politic); Marius Oprea (doctor in istorie) Serban Radulescu Zoner (doctor in istorie, fost detinut politic), Claudiu Secasiu (istoric, membru in CNSAS), Gh. Boldur Latescu (doctor inginer, autorul lucrarii Genocidul comunist), Ruxandra Ceserianu (Univ. Cluj), Dennis Deletant (istoric, Universitatea din Londra), Stephane Courtois (istoric, CNRS, Paris). "Cum nu am primit nici pana in prezent vreun raspuns din partea Aministratiei Prezidentiale, supunem domnului Prim-ministru, spre reflectie, aceeasi lista de specialisti, cu mentiunea ca cererea de scuze adresata natiunii din partea Statului roman se impune cat mai curand si nu dupa 6 ani, cand Institutul preconizat ar urma sa-si inceteze activitatea, iar putinii supravietuitori ai Gulagului romanesc nu vor mai fi in viata", se spune in comunicatul Aliantei Civice. (A.H., M.T., R.A.)
Reactia clasei politice
Cristian Diaconescu, purtator de cuvant al PSD
"Bine-venit, cat nu va fi politizat"
"Dupa parerea mea, daca isi indeplineste un rol civic pentru Romania, Institutul este bine-venit.Vad utilitatea unei astfel de institutii in ideea in care ea nu este politizata. Salut deci acest demers, atata vreme cat nu e transformat intr-un instrument politic". (R.A.)
Nicolae Vlad Popa, senator PNL
"Am avut si eu o initiativa asemanatoare"
"Salut initiativa Guvernului si tin sa amintesc ca am avut si eu o propunere in trecut de a extinde activitatea Institutului Revolutiei - pentru ca revolutia e punctul final al ororilor comuniste - in sensul de a investiga toate acele crime ale comunismului. Eu propuneam sa se numeasca Institutul "Procesul comunismului". Apreciez in intregime necesitatea unei baze de date a tuturor tortionarilor". (R.A.)
Eckstein Kovacs, senator UDMR
"Este o initiativa buna"
"Din cate stiu eu, in mai toate tarile foste socialiste s-au infiintat astfel de institutii de cercetare a istoriei aproape prezente. Este o initiativa buna. Din pacate, noi suntem obisnuiti ca aceste institutii sa fie mai mult de parada, de propaganda. Acum am insa convingerea ca oamenii din acest institut vor fi intr-adevar profesionisti. Salut aceasta initiativa cu toata sinceritatea". (R.G.)
Lucian Bolcas, liderul grupului PRM din Camera Deputatilor
"Este benefic"
"Consider ca orice institut care se ocupa de istoria Romaniei este benefic, indiferent de ce segment al istoriei se ocupa. Este bine sa ne cunoastem in storia si, totodata, este bine sa avem obiectivitate asupra ei. Cum va actiona acest institut, depinde de obiectivitatea oamenilor care il vor conduce". (R.G.)
Bogdan Ciuca, purtator de cuvant al PC
"Ideea este de aplaudat, sa vedem insa si rezultatele"
"Orice initiativa care are rolul de a clarifica trecutul este o idee binevenita. Oricum, la modul general, orice initiativa care vina sa faca lumina in privinta unor lucruri neclare si care au un anumit impact asupra generatiilor viitoare, este salutara. Trebuie sa ne cunoastem si sa ne asumam trecutul. In acelasi timp insa, trebuie sa avem grija sa nu cream doar o structura de imagine, care sa consume resursele bugetare si care, la sfarsitul activitatii, sa nu rezolve problemele pentru care a fost infiintata. Asadar, ideea este de aplaudat, sa vedem insa si rezultatele, eficienta institutului". (V.D.)
Deputatul PD, Valentin Iliescu
"Mi se pare o idee excelenta"
"Consider ca decizia privind infiintarea acestui institut este o idee excelenta. Neinfiintarea acestuia, timp de 16 ani, a produs o profunda nemultumire in randurile celor oprimati de regimul comunist si le-a oferit o sansa profitorilor, care si in prezent, beneficiaza de pe urma situatiei neelucidate". (V.D.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.