Urmarile accidentului de la Baia Mare

La cinci ani de la accidentul de la Baia Mare, in urma caruia o importanta cantitate de apa reziduala, continand cianuri, s-a scurs din bazinul de ape reziduale al societatii Aurul Baia Mare in raul Lapus si apoi in Somes, unda de poluare ajungand pana in Delta Dunarii, reprezentantii institutiilor europene au reusit sa ajunga la un acord in ceea ce priveste elaborarea unei directive europene privind gestionarea deseurilor miniere. Aceasta ar urma sa fie adoptata de Parlamentul European in sesiunea sa plenara de la Strasbourg din luna februarie, si prevede ca termen de punere in aplicare de catre statele membre o perioada de 2 ani dupa adoptare. La momentul acccidentului, legislatia europeana nu avea prevederi legate de accidente de asemenea anvergura sau asemenea natura. Ca atare, nici Romania, in calitate de tara candidata, nu a putut fi sanctionata pentru acest accident, in ciuda eforturilor autoritatilor de la Budapesta, care au incercat sa aduca statul roman in fata instantei pentru a plati Ungariei daune pentru poluarea in cauza.
Industria extractiva europeana, cu o productie de peste 400 de tone de deseuri pe an, respectiv 30 la suta din totalul deseurilor din UE, detine un loc important in topul celor mai poluante industrii europene. Acesta este de fapt unul dintre motivele pentru care Parlamentul European si Consiliul au reusit sa cada de acord, dupa lungi discutii, asupra elaborarii unei directive cadru privind gestionarea deseurilor din industria miniera. Aceste deseuri ocupa adesea un volum important, iar stocarea lor reprezinta pericol fie din motive tehnice de punere in aplicare, fie din cauza substantelor poluante - precum cianurile sau metalele grele - pe care le contin. Initiatorii proiectul de directiva sustin ca ea a fost initiata ca urmare a unei serii de accidente grave petrecute in Europa in secolul trecut, ultimul fiind cel de la Baia Mare. Anterior insa, Europa s-a mai confruntat cu accidente de acest gen, unul care a avut loc in Andaluzia, Spania, cu metale grele, si doua la care au existat si un numar important de victime - cel din Italia, din 1985, cu 268 morti, si cel din Tara Galilor, Marea Britanie, din 1966, cu 144 de victime. Elaborarea si, mai ales, adoptarea deciziei privind o directiva europeana in domeniu, a determinat discutii si dispute intre statele membre si intre membrii comisiilor de specialitate chemati sa isi spuna punctul de vedere. Dupa luni de discutii, Parlamentul European a apelat, intr-un final, la conciliere, ultima etapa a procedurii de codecizie, pentru a putea admite principiile impuse de Consiliul European.
Urmare a acestui fapt, plenul Parlamentului European a inclus pe agenda sa votul asupra proiectului mentionat, pentru sesiunea plenara de la inceputul lunii februarie 2006. Daca el va primi unda verde, tarile membre ale Uniunii Europene vor avea la dispozitie un interval de doi ani pentru a prelua prevederile directivei in legislatia nationala.

Control drastic al deseurilor miniere

Raportorul comisiei de specialitate din PE, suedezul Jonas SJÖSTEDT, sustine ca aceasta directiva se va traduce in prevederi mai exigente pentru statele membre si tarile candidate la UE, si nu va mai fi posibila aparitia de accidente cu substante mari poluante asa cum a fost cazul celui de la Baia Mare.
Industriile vor trebui sa acorde mai multa atentie siturilor miniere cu activitate extractiva si sa ia masurile de protectie de rigoare. In plus, societatile din domeniu trebuie sa isi ia si garantiile financiare adecvate.
Ceea ce este insa mai important este faptul ca sunt avute in vedere nu doar depozitele cu reziduuri de la societatile in activitate, ci si cele de la societatile care si-au incetat activitatea.
Adica trebuie puse in siguranta toate depozitele de reziduuri, indiferent daca societatea care le detine mai lucreaza sau nu.

Romania si Bulgaria si-au dat acordul ca vor aplica noile reglementari

Germanul Dagmar Roth-Behrendt, vicepresedintele Parlamentului European, spune ca reprezentantii Romaniei si Bulgariei au participat la discutii si si-au dat acordul ca vor aplica si aceasta parte a acquis-ului comunitar, avand in vedere ca directiva in cauza este adoptata dupa incheierea negocierilor la capitolul mediu. Acordul convenit intre consiliu si Parlamentul European cuprinde, potrivit lui Roth-Behrendt, "o garantie clara din partea Romaniei si Bulgariei, prin care cele doua tari isi iau angajamentul ca sa respecte termenul prevazut pentru punerea in aplicare a acestei noi directive europene".

Garantii financiare

O alta noutate adoptata de deputatii europeni este aceea ca garantiile financiare vor trebui sa acopere ansamblul terenului afectat de exploatarea miniera, nu doar exploatarea propriu-zisa. Aceste garantii trebuie sa permita accesul cat mai repede posibil la fonduri pentru lucrari de reabilitare. Mai mult, aceste garantii trebuie ajustate periodic, in functie de importanta lucrarilor prevazute in planul de gestionare a deseurilor. Directiva introduce o serie de restrictii clare privind lucrarile de inchidere sau punere in siguranta a unei exploatari, respectiv trebuie respectate reguli foarte stricte pentru a evita poluarea solului si a apei, operatorul fiind obligat totodata sa colecteze si trateze apele uzate si sa controleze respectarea acestor masuri. Pe de alta parte, prin aceasta directiva, Parlamentul European a cerut statelor membre ale UE sa realizeze un inventar al exploatarilor inchise sau abandonate in scopul identificarii posibilelor surse de poluare si pericole la sanatate publica. Aceasta inventariere a "depozitelor istorice" este parte integranta a directivei mentionate si va servi ca baza pentru identificarea masurilor ce urmeaza sa fie luate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe