Olteanu - puntea intre Executiv si Legislativ

Ministrul Bogdan Olteanu este unul dintre tinerii liberali aflati pe val. Ajuns ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul, Olteanu s-a angajat sa redea Legislativului demnitatea stirbita de fostii guvernanti. A promis ca vor fi mai putine Ordonante de Urgenta si ca va neutraliza masina parlamentara de vot. Pe parcurs, junele Cabinetului Tariceanu a capatat si alte sarcini. Sa se ocupe de aplicarea legilor proprietatii si sa gaseasca o solutie pentru despagubirea proprietarilor de drept ai unor bunuri confiscate de regimul comunist si care nu mai pot fi restituite in natura. Conducerea partidului a vrut sa ii incredinteze presedintia Camerei Deputatilor, daca judecatorii Curtii Constitutionale nu ar fi declarat noile Regulamente ale Legislativului drept neconstitutionale. El ramane varianta Aliantei de inlocuire a lui Adrian Nastase, in momentul in care solutia de revocare a acestuia va fi gasita. Desi nu are o functie de lider in PNL, Olteanu este presedintele Curtii de Onoare si Arbitraj a PNL, instanta suprema a partidului. El s-a ingrijit de proiecte importante pentru PNL, ocupandu-se de elaborarea unui Cod Electoral in colaborare cu organizatiile societatii civile.
Promisiuni din Programul de guvernare
Parlamentul - pilon al guvernarii
Scopul declarat al actualului Cabinet, la investire, a fost repunerea Parlamentului in rolul sau de "organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii", asa cum prevede Constitutia. Este vorba despre reconfirmarea unui mai vechi angajament, afirmat de liberali si democrati in perioada in care reclamau, din bancile Opozitiei, batjocorirea forului legislativ de catre puterea executiva. In timpul guvernarii PSD (2001-2004), PNL si PD au condamnat frecvent practica "guvernarii prin ordonante" si transformarea Parlamentului in "masina de vot" a proiectelor de lege emise de Cabinetul Nastase.
Astfel, in discursul de investitura rostit in decembrie 2004, in plenul Parlamentului de primul-ministru desemnat, Calin Popescu Tariceanu, noul Cabinet a promis ca va repune Legislativul in drepturile sale, de principal fauritor de legi. Premierul a spus ca "relansarea Parlamentului" reprezinta unul dintre cei patru piloni pe care se bizuie Cabinetul Tariceanu: "Odata cu incheierea tranzitiei, Parlamentul inceteaza sa mai fie o anexa a Guvernului sau o casa de odihna pentru pensionarii politicii. Noi vrem sa facem din Parlament o sursa pentru o guvernare viabila. (...) De aceea, atat eu, cat si ministrii din Cabinetul pe care il voi conduce vom fi in Parlament in mod constant, solidari si responsabili in raport cu prioritatile tarii".
Promisiuni personale
Ministrii vor face poteca la Palat
La investire, Bogdan Olteanu a promis ca Guvernul va avea o alta atitudine fata de Parlament: "Suntem hotarati sa acordam o atentie mult mai mare controlului Parlamentului asupra Executivului, control ce se realizeaza in special pe calea interpelarilor si intrebarilor. Consider ca nu poate exista o buna relatie intre Guvern si Parlament, fara un control parlamentar riguros. Iata de ce, voi urmari ca raspunsurile la interpelari si intrebari sa fie mai bine elaborate si documentate". Tanarul ministru a declarat presei ca vrea sa transforme corespondenta rigida Parlament-Guvern, intr-un dialog efectiv intre cele doua puteri: "De cate ori va fi cazul, primul-ministru se va prezenta personal in Parlament, pentru a raspunde intrebarilor si interpelarilor adresate de deputati si senatori, sau pentru a prezenta informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor sau de Senat, in temeiul dispozitiilor constitutionale".
Mai putine ordonante
Olteanu a spus ca va urmari reducerea numarului ordonantelor de urgenta si a ordonantelor emise in baza legilor de abilitare, subliniind ca, potrivit Constitutiei, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata. "Sustinerea guvernamentala a procesului legislativ reprezinta o prioritate pentru Guvernul din care fac parte. Sper sa stabilesc o colaborare eficienta, cu toti ministrii, in vederea realizarii, in conditii cat mai bune, a procesului legislativ". Cu aceste intentii, ministrul si-a intrat in paine.
Ce a realizat
Prezent in plen de 37 de ori
In ianuarie 2005, ministrul Olteanu a intocmit o Nota privind procedura de elaborare si de prezentare Guvernului a ordonantelor de urgenta. A semnalat Guvernului ca, in practica legislativa din Romania, emiterea de ordonante de urgenta s-a transformat, adesea, dintr-o exceptie constitutionala, intr-o regula comuna, ceea ce a atras critici severe din partea forurilor europene. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul a amintit, apoi, ca potrivit Legii fundamentale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Prin urmare, potrivit Notei aprobate in sedinta Executivului, Departamentul pentru relatia cu Parlamentul s-a angajat sa avizeze - din punctul de vedere al oportunitatii - proiectele de ordonanta de urgenta.
Apoi, ministrul a luat drumul Parlamentului, incercand sa batatoreasca acea punte de comunicare a Legislativului cu Executivul, promisa la inceputul mandatului. A participat, pana acum, la 37 de sedinte, intervenind la 76 de puncte, in 169 de randuri. A prezentat punctul de vedere al Guvernului la motiuni simple initiate de opozitie, a sustinut proiecte de legi, a raspuns la intrebari si interpelari.
Implicat in restituirea proprietatilor
In luna martie, Olteanu primeste din partea Executivului o noua sarcina. Guvernul il pune in fruntea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborarii, perfectionarii si implementarii legislatiei in domeniul restituirii proprietatii imobiliare preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Crezul misiunii: "Romania nu poate fi cu adevarat europeana fara rezolvarea problemei proprietatii, care treneaza de aproximativ 15 ani". In saptamanile care au urmat, Olteanu a supravegheat revizuirea legislatiei proprietatii, a participat la intalnirile cu asociatiile de proprietari pagubiti de comunisti, pentru ca, in final, sa puna pe masa Guvernului setul de propuneri. Propunerile au fost incluse in "Pachetul de Legi pentru reglementarea juridica a proprietatii si reforma in justitie" - piesa de rezistenta a acualei guvernari. Ceea ce urmat, se stie: Guvernul si-a asumat raspunderea, iar prevederile privind restituirea proprietatilor si-au facut loc in Legea 247/2005, axata pe doua principii esentiale. Primul se refera la restituirea in natura, ori de cate ori este posibil, a proprietatilor confiscate de regimul comunist. Al doilea principiu - privind asigurarea unei despagubiri juste - vizeaza cazul in care restituirea in natura nu este posibila, pentru ca nu mai exista respectivele proprietati. In acest caz, actualul Guvern a decis infiintarea unui fond, numit Fondul Proprietatea, destinat platii despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv. Conform proiectului, se va asigura valorificarea rapida a titlurilor de despagubire, prin transformarea lor in actiuni la Fondul mentionat, cotat la bursa. Guvernantii apreciaza ca, in mai putin de un an si jumatate de la adoptarea legii, beneficiarii despagubirilor isi vor putea valorifica titlul, transformandu-l integral in bani. Solutia despagubirilor prin actiuni la Fond a starnit protestele mai multor reprezentanti ai asociatiilor de proprietari, acestia exprimandu-si scepticismul cu privire la succesul noilor norme. Pariul Guvernului in acest sens este ca Fondul Proprietatea va deveni functional in prima junatate a anului viitor, iar persoanele indreptatite sa primeasca despagubiri vor avea parte de o justa reparatie. In tot acest proces, Bogdan Olteanu are un cuvant de spus.
Negociator politic
In plan politic, tanarul ministru pentru relatia cu Parlamentul a fost aruncat in focul negocierilor din cadrul Coalitiei la guvernare. Perceput ca "mana dreapta a lui Tariceanu", partenerii s-au uitat la el ca la un purtator de cuvant al premierului, judecandu-i punctele de vedere in consecinta. Ca lider al PNL, Bogdan Olteanu s-a pronuntat, in acest an, pentru pastrarea distantei de imbietorul proiect popular la care a aderat PD, argumentand, la mesele rotunde la care a participat, necesitatea ramanerii in familia liberalilor europeni. In plus, Olteanu a avut initiativa invitarii conservatorilor la fuziune cu liberalii.
El a declarat ca o fuziune intre Partidul National Liberal si Partidul Conservator "ar fi de ajutor ambelor partide". "Fuziunea dintre PNL si PC ar reprezenta un pas important in concentrarea puterilor pe partea dreapta a esichierului politic, simplificand, in acelasi timp, scena politica a tarii. Nu in ultimul rand, aceasta fuziune ar fi un lucru benefic si pentru Guvern care, astfel, si-ar usura foarte mult actiunile", a afirmat ministrul. El a mai spus ca PNL are "o experienta bogata in realizarea de fuziuni cu alte partide", motiv pentru care o astfel de masura nu ar reprezenta ceva inedit pentru acest partid. Olteanu a subliniat, insa, ca o eventuala fuziune intre cele doua formatiuni politice nu se va putea realiza decat "cu acceptul fiecarei formatiuni politice in parte". In alta ordine de idei, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul s-a exprimat in favoarea rezolvarii eventualelor "divergente de opinii" intre partidele aflate in prezent la guvernare numai pe calea dialogului.
In privinta vehiculatei coloborari cu PSD, Olteanu a comunicat ca PNL respinge categoric orice colaborare cu acest partid, aratand ca liberalii nu se pot asocia "sub nici o forma cu o formatiune corupta, care a adus grave prejudicii cetatenilor si a pus in pericol integrarea Romaniei in Uniunea Europeana".
Initiative legislative
Vrea uninominal
Bogdan Olteanu si-a pus semnatura pe trei proiecte de lege, inregistrate la Camera Deputatilor. Dintre toate, cel mai drag ii este Codul electoral, aflat acum la Senat. Promovata de Asociatia Pro Democratia si sustinuta de mai multi lideri ai PNL, initiativa privind noile reguli de selectare a alesilor vizeaza instituirea scrutinului uninominal pe un "sistem proportional cu selectie personalizata". In urma aplicarii noilor reguli, jumatate din mandatele de parlamentar ar fi castigate in mod direct, la nivelul unor colegii uninominale, in urma votului alegatorilor din respectivele colegii, de catre candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi. Celelalte mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale - care reprezinta una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare existente - in favoarea unor candidati care nu castiga alegerile in colegiile uninominale in care candideaza, dar obtin scorurile cele mai bune ale candidatilor partidului respectiv.
Reactie in situatie de criza
Jos PSD
Cea mai elocventa reactie, este si cea mai recenta. Afland ca judecatorii Curtii Constitutionale au admis contestatiile Opozitiei la Regulamentele Parlamentului, Bogdan Olteanu a apreciat ca judecatorii instantei constitutionale au fost incurajati de faptul ca, dupa ultimele alegeri, cei mai multi dintre conducatorii institutiilor publice continua sa reprezinte fosta putere.
"Sunt convins ca judecatorii Curtii s-au simtit incurajati in decizia lor de faptul ca, in Romania, dupa alegerile din 2004, conducatorii celor mai multe institutii publice, de exemplu cei ai serviciilor secrete, continua sa reprezinte fosta putere", a remarcat el.
Interviu in exclusivitate
Ar fi bun un sistem politic parlamentar
Ati promis, la investirea in functia de ministru pentru relatia cu Parlamentul, repunerea Legislativului "in rolul sau constitutional de organ reprezentativ suprem al poporului roman". Ce ati facut, in acest sens, in primul an de activitate?
Este adevarat. Pana acum am reusit, in acord cu Biroul Permanent al Senatului, introducerea principiului prezentei permanente a mai multor membri ai Cabinetului la lucrarile Senatului. Am pus umarul cu mare convingere la cresterea numarului de dezbateri politice la nivelul Parlamentului. Si dau aici ca exemple dezbaterile de la Codul fiscal, de la schimbarea declaratiilor de avere, de la reforma regimului proprietatii si a justitiei. Un alt element important care contribuie la repunerea Legislativului in rolul sau constitutional de organ reprezentativ suprem al poporului roman prin sporirea rolului sau de organ de control. Am reusit acest lucru prin asigurarea prezentei permanente a ministrilor la sesiunile parlamentare, la programul rezervat interpelarilor. Astfel, parlamentarii au primit si primesc raspuns la interpelarile lor direct de la ministri, nu de la secretarii de stat, cum se practica in trecut. Cei care urmaresc activitatea parlamentara au putut observa ca, saptamanal, s-a asigurat prezenta in plenul celor doua Camere a cel putin doi ministri.
Ce nu am reusit sa realizez in acest prim an de guvernare si urmeaza sa ma ocup inca de la inceputul anului 2006 este reducerea numarului de ordonante de urgenta. Anul 2005 a fost marcat de necesitatea adoptarii in regim de urgenta a proiectelor necesare integrarii in Uniunea Europeana. La aceasta s-a adaugat, din pacate, seria de inundatii catastrofale care au dus la necesitatea administrarii situatiei determinate de calamitati. Toate acestea au dus la adoptarea unui numar semnificativ de Ordonante de urgenta.
Intarirea atributiilor forului legislativ inseamna, cumva, calea spre un sistem parlamentar?
Intarirea atributiilor Parlamentului inseamna, fara indoiala, calea spre respectarea Constitutiei. Legea fundamentala prevede ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. In consecinta, a-i respecta atributiile este o obligatie fundamentala pentru consolidarea democratiei. Pe de alta parte, din punctul de vedere al PNL, opinie impartasita si sustinuta inca din 1990, benefica ar fi pentru Romania adoptarea unui sistem politic parlamentar, in care competentele executive sa revina Guvernului, competentele legislative Parlamentului, urmand ca presedintele sa fie un reprezentant al natiunii si un mediator al puterilor in stat. O asemenea decizie insa poate fi luata, poate fi materializata numai in baza unei consultari largi a societatii civile si numai pe baza unui acord politic al celor mai importante partide.
Sunteti multumit de frecventa participarii ministrilor la lucrarile Parlamentului si de prestatia acestora?
In ceea ce priveste frecventa participarii ministrilor la lucrarile parlamentare, consider ca aceasta este direct legata de succesul lor in a-si promova propriile proiecte. Pot spune ca sunt foarte incantat ca in primul an al mandatului acestui Guvern, primul ministru Calin Popescu Tariceanu s-a prezentat in fata Parlamentului de nu mai putin de opt ori, fiind astfel primul premier care recunoaste si respecta rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului roman. In ceea ce-i priveste pe colegii mei din Cabinet, cei care au o bogata experienta politica si parlamentara si stiinta de a-si sustine proiectele in fata Parlamentului au fost si cei care au avut si prestatia cea mai buna in acest an. Un exemplu elocvent este Laszlo Borbely.
Sunteti coautor al initiativei legislative "Codul electoral". Credeti ca viitoarele alegeri se vor desfasura dupa reguli noi?
As spune ca este o necesitate ca viitoarele alegeri din Romania si cele care vor urma conform calendarului electoral sa fie sustinute in baza unor noi reglementari. Ma refer la necesitatea adoptarii unui Cod electoral care sa elimine portitele, imperfectiunile si ambiguitatile care au dus pana acum la suspiciuni de fraudare a alegerilor. PNL are misiunea de a relua dezbaterile despre reformarea sistemului electoral si spera sa obtina sprijinul public pentru adoptarea sistemului votului uninominal, promovat, inca din 2003, alaturi de Pro Democratia. Am sustinut si cu alte ocazii necesitatea adoptarii Codului electoral cat mai repede, nu cu cateva luni inainte de ziua alegerilor. Regulile trebuie cunoscute foarte bine de toata lumea. Asa este corect. Apoi, avem nevoie de un Cod electoral care sa reglementeze, o data pentru totdeauna, conditiile si regulile dupa care se vor tine scrutinele electorale viitoare. Nu cred ca modificarea la infinit, din patru in patru ani a regulilor participarii in confruntarile electorale este benefica pentru actorii politici si pentru cetateni.
In calitate de presedinte al Grupului interministerial de lucru privind restituirea proprietatii imobiliare preluata in mod abuziv de comunisti cand vedeti finalizat procesul retrocedarii?
Obiectivul politic vizat inca de la inceputul pregatirii pachetului legislativ privind clarificarea regimului proprietatii din Romania a fost acela al finalizarii retrocedarilor proprietarilor de drept pana la sfarsitul anului 2006. Este o provocare majora pe care ne-am asumat-o, cu atat mai mult cu cat in procesul de retrocedare un rol semnificativ il au primarii oraselor. Ceea ce pot afirma fara retinere este ca le vom acorda tot sprijinul necesar in acest demers, dar ii si vom sanctiona drastic in cazul tergiversarii solutionarii dosarelor de retrocedare. In acest scop am introdus in lege sanctiuni semnificative pentru acei primari care obstructioneaza aplicarea legii si deja s-au dat amenzi usturatoare acestora. Un exemplu este primarul orasului Constanta.
Un alt element important cuprins in legea de retrocedare prevede acordarea de despagubiri, la justa lor valoare, la nivelul pietei, pentru cei care nu-si mai pot recupera in natura proprietatile. De aceea a fost conceput Fondul Proprietatea care, din primavara anului viitor va fi cotat la Bursa. Prin acest mecanism, fostii proprietari isi vor putea valorifica, in timp real, dreptul de proprietate.
Maria Teodoru - unul dintre liderii asociatiilor de proprietari deposedati abuziv - va acuza ca ati cumparat o casa nationalizata, fiind, astfel, beneficiar al nedreptatilor comise in materie. Cum comentati?
Doamna Teodoru se insala. Nu detin si nu am detinut vreo casa nationalizata. Poate ca doamna Teodoru se refera la o bunica, intre timp decedata, care cu noua ani in urma a cumparat o casa nationalizata, imobil care intre timp a revenit proprietarilor lor de drept.
Ati spus, la un moment dat, ca o fuziune intre liberali si conservatori ar fi de bun-augur. Care sunt argumentele?
Consider ca o fuziune a PNL cu PC este benefica din mai multe motive. In primul rand, ambele partide sunt afiliate la aceeasi doctrina liberala, iar recent PC a luat decizia de a se inscrie in familia liberala europeana. In al doilea rand, fuziunea dintre cele doua partide ar fi un pas spre simplificarea si stabilizarea scenei politice. Apoi, este o dorinta comuna de a simplifica structura coalitiei aflate la guvernare. Nu in ultimul rand, PNL, a demonstrat ca este cel mai mare partid aflat la guvernare, care are misiunea de a asigura in Romania o voce unitara a liberalismului. In plus, PNL se identifica cu proiectele nationale de integrare europeana. Iata o serie de elemente care fac posibila fuziunea dintre cele doua partide.
Cum caracterizati relatia PNL-PD dupa un an de guvernare in Alianta?
Un an de guvernare la care se mai adauga un an si jumatate de colaborare inainte de alegerile din noiembrie 2004. Consider ca este o relatie de succes. Atunci cand s-a format putini au crezut ca va dura mai mult de cateva luni. Iata ca realitatea i-a contrazis. Am dovedit atat inainte, cat si dupa alegeri ca obiectivele si credinta politica comune, bazate pe un protocol al aliantei bine conceput si aplicat, constituie pilonul unei aliante solide, de succes.
Monden
Fotbalist de dreapta, trage tariceanu
Bogdan Olteanu: finul premierul Tariceanu, mana lui dreapta. Cum s-a intamplat? Cand s-a insurat - spun sursele - Olteanu a avut doua perechi de nasi. Iar una dintre ele a fost familia Tariceanu. La eveniment, in lipsa tortului miresei, tinerii casatoriti Bogdan si Cristina, s-au dedulcit cu o halca din "boul miresei", in fapt o juninca perpelita la protap. Nonconformist. Altfel, casnicia familiei Olteanu a fost imbelsugata. Implinirea a venit odata cu Iulia, "gangania" care poate fi vazuta, scotand limba, pe telefonul ministrului. "A devenit familist convins" - constata, cu amar, apropiatii din TNL - PNL. Adevarul este, spun aceleasi surse, ca Bogdan nu mai are chef de petreceri prelungite dup misez de noapte. Se bucura, in schimb, cand mai apuca sa dea cu piciorul in minge. Fiind liberal, deci de Dreapta, loveste mingea cu dreptul. Muzica asculta cand apuca. Gusta "Parazitii" la volan, dar numai cand sotia nu se afla pe scaunul din dreapta. Iar satira politica (filosofia-n rime) a lui Cheloo si Ombladon i se pare mai "adevarata" decat sofismele unor colegi care vor sa-i prezinte, in premiera, adevarul absolut.
Ambitii
Alternativa Puterii la Nastase
Coalitia la Putere a hotarat, in vara, sa-i inlocuiasca pe pesedistii din fruntea Camerelor Parlamentului cu oamenii lor. Pentru a face posibil acest lucru, s-a procedat la revizuirea Regulamentelor de organizare si functionare a acestor foruri. In paralel, au fost desemnati candidatii pentru fotoliile ocupate de Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Conform intelegerii, seful deputatilor trebuia sa fie un liberal. Initial, batalia se parea ca se da numai intre seniorii Dan Radu Rusanu, Mona Musca si Titu Gheorghiof. Inscris in cursa pe ultima suta de metri, Bogdan Olteanu a castigat competitia inca din primul tur. Infrantii au dovedit fair-play. Mona Musca a declarat ca nu este surprinsa de rezultatul votului, adaugand ca il va sustine pe Olteanu in viitoarele sale demersuri. "Am incredere foarte mare in Bogdan Olteanu, care si-a demonstrat competenta in functia de ministru desemnat pentru relatia cu Parlamentul", a precizat Radu Rusanu, alt contracandidat.
Nominalizat ca succesor al lui Nastase, Olteanu a urmarit indeaproape stadiul procedurilor care faceau posibila alegerea sa. Observand neputinta majoritatii parlamentare de a trece prin legislativ proiectele Regulamentelor, Puterea a admis, in cele din urma, arbitrajul Curtii Constitutionale. Judecatorii Curtii au decis, inca, ca procedurile propuse pentru schimbarea presedintilor Camerelor sunt neconstitutionale, solutia instantei indemnand Puterea sa caute alte variante.
Averea
Instarit pe timpul PSD
Potrivit declaratiei de avere, anul 2004 - ultimul al guvernarii Nastase - a fost unul bun pentru Bogdan Olteanu. Si-a luat casa, masina, si-a depus cativa banisori la banca. Casa de locuit din Bucuresti, cumparata anul trecut, are o suprafata de 184 mp si o valoare impozabila de 100.000 de euro. La proprietatile imobiliare ale familiei se mai adauga o casa de vacanta, dobandita de sotie, in 2001. Aflata in Adunatii Copaceni, casa de vacanta are o suprafata de 54,2 mp si o valoare de 4000 de lei noi. Ar mai fi fost un apartament, insa ministrul l-a vandut, in 2005, cu 97.000 de euro. In garajul familiei Olteanu "toarce" acum un Citroen C3 Pluriel, fabricat in 2004. In acelasi an, averea lui Bogdan Olteanu s-a intregit cu cinci picturi semnate "Carmen Nistorescu", estimate la 1000 de euro. Ministrul mai are, inca din 1989, doua desene "Emilio Greco", a caror valoare estimata este de 10.000 de euro. Conform declaratiei de avere, ministrul are pusi la pastrare, in banci, 217.000 RON. Bogdan Olteanu are si datorii. Anul acesta a contractat un credit de 60.000 de euro, angajandu-se sa dea banii inapoi pana in 2025. La rubrica "venituri ale declarantului si ale membrilor sai de familie, realizate in ultimul an fiscal", figureaza, in dreptul capului familiei, suma de 48.181.978 ROL, bani castigati, in 2004, de avocatul Bogdan Olteanu. Sotia, Cristina, a adus in casa, din salariu primit de la Ogilvi Romania, 18.000 de dolari. Tot anul trecut, familia Olteanu a mai incasat dividende in valoare de aproximativ 220 de milioane de lei vechi. Astazi, pe langa salariul de ministru, Bogdan castiga, in calitate de membru al Comisiei de privatizare a BCR, cate 45 de milioane de lei vechi pe luna.
Biografie
Inginer, avocat, filosof si liberal de mic
Bogdan Olteanu s-a nascut la 29 octombrie 1971, la Bucuresti. A facut liceul la "mate-fizica", apoi a studiat ingineria, timp de trei ani, la Universitatea Politehnica Bucuresti. In 1993 se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, iar patru ani mai tarziu isi ia licenta. In perioada 1999-2001 frecventeaza cursurile Institutului Bancar Roman, dobandind un MBA financiar bancar. Acum isi ostoieste setea de cunoastere la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, ca doctorand in filosofie. La experienta profesionala, in dreptul actualului ministru sta scris: consultant pe probleme juridice, SC EMCO SA (1994-1996); consilier al ministrului, Ministerul Industriei si Comertului (1996-1997); consilier Ratmil SA (1998) avocat stagiar (1998); avocat definitiv, titular in Cabinetul de avocatura Bogdan Olteanu (2000). Membru al organizatiei de tineret a PNL de la 19 ani, Bogdan Olteanu a ramas fidel familiei liberalilor. In 1991 devine membru al organizatiei PNL Sector 1, iar intre 1993 si 1996 ocupa functia de secretar general al Organizatiei Tineretului Universitar National Liberal. Devine vicepresedinte al TNL in 1996, doi ani mai tarziu fiind ales in fruntea junilor liberali. In 2001 intra in echipa "seniorilor", ca membru supleant al Biroului Permanent Central. Din 2002 detine sefia Curtii de onoare si arbitraj a PNL, iar din 2003 devine copresedinte al Comisiei Nationale de Arbitraj a Aliantei DA PNL-PD. In decembrie 2004 este investit ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. Bogdan Olteanu este casatorit cu Cristina si are o fetita de un an - Iulia. Nasul tanarului ministru este actualul premier Calin Popescu Tariceanu.

---

Despre autor: